Revista Presei – 1 iulie.„40% din populaţia României nu are acces, în 2024, la reţeaua de canalizare ♦ În fiecare an din ultimii şapte ani, reţeaua de canalizare s-a extins către mai puţin de 250.000 de persoane şi, în ritmul actual, este nevoie de cel puţin 16 ani ca reţeaua să ajungă la măcar 80% din populaţie”
| 01/07/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 1 iulie! O avertizare meteo Cod galben de caniculă a fost emisă de ANM. Temperaturi de până la 38 gr își vor face simțită prezența în aproape toată țara. In Crișana, Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia, Dobrogea continentală și în Moldova se vor înregistra temperaturi deosebit de ridicate pentru această dată, va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi în general de 35-36 gr, pe arii restrânse mai ridicate în sud și în est. Local, minimele nu vor coborî sub 20 gr, caracterizând nopți tropicale. Bucuresti: 37/21 gr.C.
“Deficitul s-a adâncit la 60 de miliarde de lei: venituri cu 14% mai mari, la cheltuieli majorate cu 22% Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB, faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei – 2,30% din PIB – înregistrat în perioada similară din 2023, informează Ministerul Finanţelor. După primele patru luni ale anului deficitul fusese de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB …. Cheltuieli cu 22% mai mari ca în primele cinci luni din 2023 Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,48 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 14,6% din PIB la 16,2% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 63,87 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunuri şi servicii, acestea au fost de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Alianța PSD-PNL: De la „reforma asumată”, la 34.000 de bugetari în plus față de anul în care a preluat guvernarea. 38 de angajări pe zi Pe 30 aprilie 2024, România avea 1.292.549 de bugetari. Cu aproape 34.000 mai mulți decât în noiembrie 2021, atunci când primul guvern al alianței PSD-PNL a preluat puterea. Înseamnă 38 de noi bugetari pe zi, în 888 de zile de guvernare. În timpul acelorași guverne, aparatul bugetar a atins maximul ultimilor zece ani. Când Nicolae Ciucă a devenit premier al României, în noiembrie 2021, în România erau 1.258.810 bugetari. Cei mai mulți angajați erau în administrația publică centrală: 803.642. În aprilie 2024, numărul bugetarilor era de 1.292.549. Asta însemnă că angajații la stat sunt aproape un sfert (22,5%) din totalul salariaților din România (5.747.440 la aceeași dată, conform Ministerului Muncii). ….Din 2015 încoace, an de an, numărul angajaților la stat a crescut aproape constant. Și a ajuns din nou, la cifre aproape record, în ultimele 12 luni…..Iar cele mai multe angajări au fost la Ministerul Educației, MAI și în administrația publică locală. …. Probleme cu bugetul. Și cu asumarea reformei 2023 a fost anul cu un deficit bugetar uriaș – aproape 90 de miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB. Anul trecut au crescut și salariile nete: în Administrația publică +20%, în Învățământ +28%, în Sănătate +10%. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%. În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu anunța că începe „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, care va opri „risipa bugetară”. … În luna martie, Guvernul a renunțat la o parte din măsurile luate prin așa numita „Ordonanță trenuleț” de anul trecut. Cheltuielile bugetare asumate de guvern pentru anul au crescut, astfel, cu 380 de milioane de lei. În mai, guvernul a adoptat o altă ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale de 10% pentru anumite categorii de bugetari, precum şi decontarea ochelarilor de vedere, în limita a 500 de lei. Impactul bugetar al acestor măsuri, în 2024, este estimat la 1,2 miliarde lei. …. Până pe 30 aprilie 2024, statul a avut încasări de aproape 182 de miliarde de lei. Dar a cheltuit cu mult mai mult: aproape 240 de miliarde de lei. Ceea ce se traduce în deficit bugetar de 57,2 miliarde de lei, adică 3,24% din PIB. Pe ce s-au dus banii? Cea mai mare parte, aproape 35%, au fost cheltuieli cu asistența socială. …. ” Integral: https://romania.europalibera.org
“De ce este e-TVA inutil, ineficient și inept ….. Marea problemă a e-TVA este aceea că specialiștii și antreprenorii demonstrează cu argumente că de fapt mecanismul gândit de Ministerul Finanțelor este inutil, ineficient și de-a dreptul inept. Despre ce este vorba? Noua reglementare prevede ca ANAF să transmită tuturor firmelor în data de 20 ale lunii un decont precompletat cu TVA colectată din vânzări, TVA deductibil datorită achizițiilor și, deci, diferența care rezultă pentru TVA de plată. Toate aceste date sunt adunate și completate de fisc în decontul preliminar de TVA. Contribuabilul are obligația să verifice în cinci zile, până pe 25 ale lunii, datele transmise de fisc și dacă sunt diferențe mai mari cu 20% între datele fiscului și cele ale contribuabilului, acesta din urmă are obligația de a informa ANAF de unde provine diferența. Ce mare lucru ar putea spune, unii. Este mare lucru, pentru cel puțin două motive. Primul motiv este acela că e-TVA este inaplicabil pentru multe firme. Consultanții fiscali demonstrează clar acest lucru. De exemplu, în ultimele luni, fiscul a transmis notificări prealabile către unele companii. Un consultant fiscal ne-a declarat că în cazul a 99% din aceste notificări datele ANAF nu erau la fel cu cele ale companiei. În cazul e-TVA procentajul diferențelor va fi mai mic decât 99%, dar este limpede că ele vor exista pe scară largă. O demonstrează consultantul fiscal Adrian Bența, într-o analiză publicată pe hotnews.ro. Specialistul în fiscalitate arată că diferențele dintre datele fiscului și cele ale companiei sunt inevitabile, pentru că noua legislație nu ține cont de faptul că efectiv ANAF nu are la dispoziție toate informațiile. Fără a intra în amănunte tehnice, Adrian Bența demonstrează că fiscul nu are informații privind TVA la încasare, ANAF nu știe dacă TVA pentru folosirea autoturismului firmei se plătește integral sau se deduce parțial, fiscul nu știe vânzările pe care o firmă le face către persoane fizice cu plata ulterioară prin bancă, nu se cunosc ajustările de TVA și fiscul nu are o soluție pentru situațiile în care sunt emise două documente fiscale pentru aceeași tranzacție. Sunt, așadar, multe cazuri despre care, deocamdată, fiscul nu are date. Poate anul viitor va avea, dar acum aceste informații nu ajung în bazele de date ale ANAF. În aceste condiții, diferențele între ceea ce vede fiscul în baza sa date și ceea ce are efectiv compania în contabilitate pot fi destul de mari. Prin e-TVA, statul îi pune pe contribuabili și pe profesioniștii în fiscalitate să muncească de două ori pentru aceeași raportare lunară. De fapt, e-TVA ne arată că în pofida tuturor e-urilor introduse prin procesul de digitalizare (e-factura, SAF-T, e-transport, e-sigiliu) informațiile primite de fisc nu se pot corela între ele sau sunt insuficiente. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Avem încă un proiect de strategie energetică. Bifat ….. Viziunea Ni se explică în text că, pentru a materializa viziunea și a îndeplini cele șase obiective strategice propuse, ar trebui respectate („îndeplinite simultan”!) o serie de principii, enumerate după cum urmează: (a) Prioritizarea securității de aprovizionare și a capacității de răspuns la crize; (b) Dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienței și raționalității economice; (c) Echitate economică și socială pentru regiuni și oameni; (d) Atingerea neutralității climatice până în 2050; (e) Crearea unei piețe de energie libere, competitive și antreprenoriale; (f) Neutralitate tehnologică și exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor și întărirea lanțului de producție; (g) Dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice și termice; (h) Consolidarea lanțului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice; (i) Dezvoltarea economiei circulare (spre exemplu prin utilizarea energiei rezultate din procese industriale în sisteme eficiente centralizate de încălzire si răcire). Nu-mi este clar cum vor fi simultan respectate principiile (b) cu (d), (f) și (g), de exemplu. Atingerea neutralității climatice, așa cum o dovedesc de ceva vreme dezbaterile și atenționările formulate de industrie la Pactul Verde European, nu se poate face decât cu prețul sacrificării unora dintre criteriile de eficiență și raționalitate. Dacă ai, spre exemplu, gaze să-ți ajungă 30 de ani, de ce anume ai investi în costisitoare (pentru Sistemul Energetic și stabilitatea sa) uriașe ferme eoliene și solare? Dar o faci din motive exterioare eficienței și raționalității – întemeiate și acestea, orientate spre viitor – și compensezi distorsionând și cadrul de competitivitate, prin adoptarea de scheme de ajutor de stat (CfD, de exemplu) care, în final, sunt suportate de consumatorul final, așa cum bine se știe. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Dincolo de PIB per capita şi puterea de cumpărare, România mai are până la adevărata civilizaţie. De cel puţin 16 ani ar fi nevoie, în ritmul actual, ca România să aibă măcar 80% din populaţie conectată la reţeaua de canalizare, care înseamnă igienă 40% din populaţia României nu are acces, în 2024, la reţeaua de canalizare ♦ În fiecare an din ultimii şapte ani, reţeaua de canalizare s-a extins către mai puţin de 250.000 de persoane şi, în ritmul actual, este nevoie de cel puţin 16 ani ca reţeaua să ajungă la măcar 80% din populaţie ♦ România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol: Bulgaria sau Polonia au peste 90% din populaţie conectată la reţeaua de canalizare şi 9 ţări europene au toată populaţia cu acces la canalizare. Cu un PIB per capita la 80% din media europeană şi o putere de cumpărare similară, România are încă un drum lung de parcurs în ceea ce priveşte conectarea populaţiei la sisteme de canalizare, care este un indicator important pentru igienă, civilizaţie şi condiţii de viaţă. În timp ce ţări precum Germania şi Olanda au atins rate de conectare de 100%, România se află, în 2024, la 60%. În ultimii şapte ani, media de persoane care au primit acces la sistemul de canalizare a fost de sub 250.000 anual. În acest ritm, ar fi nevoie de cel puţin încă 16 ani ca România să ajungă la 80% din populaţia de 19 mil. de oameni, conectată la reţeaua de canalizare. În aceeaşi vreme, însă, Germania, Austria sau Olanda au deja toată populaţia conectată la această reţea. Alte ţări cu care România se compară sunt la 80-90%: Polonia (97%), Bulgaria (90%) sau Ungaria (81%), conform datelor agregate în 2021 de Statista, biroul italian de statistică şi unul dintre cele mai importante institute de statistică din Europa. Conectarea locuinţelor la sistemele de canalizare reprezintă, dincolo de alte cifre, un indicator important al nivelului de civilizaţie şi dezvoltare al unei societăţi. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Școala vinde iluzii între clasele V-VIII. Dacă tot am sistemul digitalizat de corectare, de ce nu avem evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a? „Eu consider că elementul de transdisciplinaritate ar fi mult mai potrivit ca sistem de evaluare la finalizarea gimnaziului, fie că asta înseamnă la terminarea clasei a VIII-a sau a clasei a IX-a. Sunt sisteme care au 3 ani de colegiu (liceu), cu clasa a IX-a la gimnaziu. Sunt indicate aceste sisteme, pentru că de regulă este mai matur copilul când susține Evaluarea la finalul clasei a IX-a și intră în colegiu. Este o opțiune”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos. …. „Să am și în clasa a V-a o teză națională, iar asta nu neaparat ca să ia elevul nota respectivă, ci ca să vadă școala la ce nivel se află, să nu țin copilul cu 10 pe linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6. Dacă tot am acest sistem digitalizat în care se corectează lucrările elevilor de către alți profesori, de ce nu îl folosesc să am evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, transdisciplinar sau la materiile pe care le decidem”, a declarat Asztalos. „Aceste evaluări ar trebui introduse în interiorul ciclului, să nu stea școala 4 ani și să vândă iluzii de 10 pe linie unor elevi care când ajung la Evaluarea Națională își dau seama că nu sunt acolo”, a atras acesta atenția. …..” Integral: https://www.g4media.ro
“RAPORT Aproape 6600 de sesizări privind săvârşirea de infracţiuni sub influenţa unor substanţe interzise, înregistrate oficial, la nivel naţional, în ultimii trei ani şi cinci luni / Zona Capitalei, cu cele mai multe reclamaţii Aproape 6600 de cauze având ca obiect sesizări privind săvârşirea de infracţiuni sub influenţa unor substanţe interzise au fost înregistrate de către autorităţile judiciare, la nivel naţional, în ultimii trei ani şi cinci luni, arată un document al Inspecţiei Judiciare. Aproape o treime dintre acestea s-au finalizat cu rechizitoriu, peste o treime sunt încă în lucru, iar 27% au fost clasate, transmite News.ro. …..Raportat la numărul de sesizări prezentate pentru fiecare parchet de pe lângă curţile de apel şi, respectiv DIICOT, faţă de media la nivel naţional a dosarelor aflate în lucru la finalul perioadei verificărilor, respectiv 37,89%, se constată că Parchetele de pe lângă Curţile de Apel Constanţa şi Oradea mai aveau de soluţionat mai puţin de un procent din lucrările înregistrate, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel Craiova, Piteşti şi Timişoara mai aveau în lucru mai mult de jumătate din sesizările ce fac obiectul analizei prezentului raport, iar în cazul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, procentul era de aproape 70%, precizează documentul citat. ….” Integral: https://www.g4media.ro
” ANALIZĂ Ce ar însemna pentru noi trecerea la o economie de război. Generalul român decorat de americani pune degetul pe rană …. Deocamdată, în România tema pare mai degrabă una tabu, chiar dacă politicienii, generalii și analiștii politici o mai abordează tangențial. Există și ideea că, la fel cum în cazul sistemului Patriot donat Ucrainei s-a așteptat trecerea primului val de alegeri, autoritățile ar aștepta să se încheie prezidențialele și parlamentarele, pentru a pune apoi problema pe tapet. …. Întâi de toate, trecerea la o economie de război nu poate începe în mod normal fără o rezolvare a unor probleme energetice, asigurarea energiei, a alimentelor pentru populație și a muniției și a armelor. Generalul Dan Grecu vorbește despre un proces complex și anevoios. „Trecerea economiei de la starea de pace la starea de război este un proces complex, menit să asigure atât necesarul forțelor din sistemul de apărare, cât și funcționarea instituțiilor statului și operatorilor economici, precum și aprovizionarea populației cu cele necesare consumului, chiar dacă acestea din urmă pot și supuse unui sistem raționalizat”, anunță generalul. El a comentat și anunțul președintelui Emmanuel Macron despre economia de război. „Ideea președintelui francez nu este una nouă, de la începutul războiului din Ucraina a mai fost propusă și de alți politicieni, fiind mai degrabă privită cu reticență, decât acceptată. De fapt, în înțelegerea mea, președintele Macron nu s-a referit la o trecere efectivă la economia de război, ci la o creștere a capacităților industriale producătoare de echipamente militare și muniții în scopul ajutorării Ucrainei, având în vedere efectele pe care înfrângerea acesteia le-ar avea, iar aici sunt de acord cu domnul președinte, pentru că o victorie a Rusiei ar însemna nu numai afectarea securității europene, dar chiar a întregului sistem de securitate internațional stabilit în cadrul ONU după cel de-al doilea Război Mondial, sistem bazat pe respectul de către toate națiunile a principiilor şi normelor de drept internațional, care exclud soluția de rezolvare a disputelor şi a diferendelor dintre ele prin forță sau amenințarea cu forța”, adaugă generalul. …. Vestea proastă pentru români și pentru europeni în general, într-un moment în care a crescut costul vieții, iar economiile statelor UE suferă, este că trecerea la o economie de război va accentua toate aceste probleme și va aduce și altele noi. „O trecere reală la economia de război ar însemna indiscutabil constrângeri și chiar lipsuri și raționalizări pentru marea masă a societății, pentru că ea ar fi impusă de existența pericolul unui război sau chiar a războiului în sine”, mai spune generalul. ….” Integral: https://adevarul.ro
Despre armata europeană A început să se vorbească despre o armată europeană, pentru că după numeroasele încercări eșuate de a construi o armată europeană încă din anii 50, a venit în sfârșit momentul pentru aceasta. Dar o armată are nevoie de arme. Iar pentru ca armata europeană să fie eficientă, avem mai întâi nevoie să construim industria de apărare care să o alimenteze. Rusia pare astăzi să aibă o poziție de superioritate în confruntarea cu ucrainenii mai ales pentru că la fiecare obuz tras de ucraineni, artileria rusă poate răspunde cu zece. Îngrijorați, europenii s-au angajat să furnizeze un milion de obuze Ucrainei. Problema este că în timpul necesar europenilor pentru a-și îndeplini promisiunea industria rusă va produce cinci milioane de obuze. Lecția e simplă și se impune de la sine. E important să avem industria de apărare gata să facă față anilor care vin. Pentru a câștiga orice război militar (sau, mai important, pentru a-l evita), Europa trebuie să câștige mai întâi războiul industrial. Cum poate face asta? În primul rând, trebuie să înțelegem distincția esențială dintre industriile de apărare din Rusia, China sau Iran, coordonate și întreținute în mod direct de către stat, și cele din SUA sau Europa, bazate pe logica profitului. Profiturile sunt uneori incredibile în industria de apărare, dar investițiile și termenele de derulare a acestora sunt pe măsură. Un producător de mobilă are nevoie de câteva luni de la decizia de a investi și până la momentul în care poate scoate prima masă sau primul dulap pe ușa fabricii. Un producător de blindate are nevoie de până la zece ani. Ne întrebăm adesea de ce nu reușește Europa să sporească rapid producția. Răspunsul este simplu: un investitor nu produce doar pentru un război. Investitorii din domeniul apărării au nevoie de garanția că armatele vor cumpăra de la ei și după ce se semnează tratatele de pace. Este poate și motivul pentru care topul producătorilor de armament este dominat de americani: armata americană a fost în mod constant angajată în diferite teatre. Niciun producător european nu se află în top 10 al marilor firme de apărare – statele europene s-au ferit în permanență de război, intervenind doar marginal în operațiuni conduse de SUA. Este ideal că nu am fost implicați în conflicte majore în ultimele zeci de ani. Dar aceste conflicte urmează, iar industria europeană de apărare trebuie stimulată să recupereze decalajele într-un mod sustenabil. Sunt câțiva pași clari: Armament comun. Una dintre cele mai mari probleme a armatelor europene este lipsa de interoperabilitate. Anecdotic, armatele europene folosesc 17 tancuri principale de luptă, în timp ce Statele Unite folosesc unul singur. Atât timp cât militarii nu au același armament, nu vom putea vorbi despre o armată unică, ci cel mult despre mai multe armate aliate. Dar pentru a putea achiziționa același tip de armament, este nevoie de garanția că există producători pregătiți să îl furnizeze. Astăzi nu există în Europa un producător de tancuri care ar putea dota toate armatele europene sau, eventual, o armată europeană unică. Achiziții comune. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Un șofer de BMW a dat atât de multe flashuri că și-a consumat bateria dintr-un singur drum Este binecunoscut că șoferii de BMW sunt pionierii flashurilor pe autostradă, dar isprava unui bucureștean în drum spre Constanța întrece orice imaginație. Acesta a dat atât de multe flashuri încât și-a consumat toată bateria până să ajungă la mare. „Totul a mers bine în primii 10 metri de autostradă, apoi lucrurile au început să o ia razna. Mi-a ieșit în față unul care abia mergea cu 220 km/h, zici că ieșise la plimbare, i-am dat flashuri și l-am depășit pe banda de urgență, apoi am dat de o dubă alb cu portocaliu care scotea niște sunete ciudate gen nino nino, se credea în parcul de distracții fraierul. Astea nu sunt condiții de condus”, a declarat Roberto Popescu, șoferul în cauză. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Echipa Elenei Lasconi a obținut o treime din locuri în conducerea USR. Componența noul Birou Național al USR…”
https://hotnews.ro/noua-conducere-usr-componenta-birou-national-usr-1532767
“PressOne: Mircea Geoană a plagiat în lucrarea de doctorat cel puțin 78 de pagini din cele 279
Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush, dezvăluie jurnalista Emilia Șercan într-o investigație publicată luni în PressOne.
Actualul secretar adjunct al NATO și-a obținut doctoratul în iulie 2005 la Academia de Studii Economice (ASE) din București cu o teză intitulată „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice”. ….”
https://hotnews.ro/pressone-mircea-geoana-a-plagiat-in-lucrarea-de-doctorat-cel-putin-78-de-pagini-din-cele-279-1541093
La Geoana n-o sa mearga ca-i impostor. 😎 Ca nu e, mai ales in zona de integrare euro-atlantica a Romaniei… E plauzibil ce explica, regulile au fost scrise mai tarziu pentru a preveni gunoaiele ulterioare care tot s-au strecurat… Doar n-o fi vreun tampit total sa plagieze pe Clinton si Bush… o fi avand alte pacate, dar nu alea ca-i impostor sau tampit total
Am zis eu ca pe directia asta, ca-i impostor ori cretin ca ponta si bode, nu merge la Geoana… 😎
https://www.facebook.com/radu.musetescu.1/posts/7649211718523383?ref=embed_post