Europa: 24 noiembrie 2012 / Bugetul amânat
| 24/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri / Revista Presei, Stiri Europene |
Cine şi de ce s-a certat la Bruxelles? In partida de poker bugetar a Uniunii Europene, poziţiile fiecărui jucător au fost într-atît de divergente, încît o nouă încercare de a ajunge la un consens pare inevitabilă.Ceea ce se va întîmpla la începutul lui 2013. Temeinicia prevalează asupra grabei, a dat de înţeles cancelara Angela Merkel, la finele summitului bugetar al Uniunii Eurropene care s-a încheiat fără a se ajunge la o înţelegere.Totuşi, optimistă, şefa guvernului german crede că la începutul anului 2013 se va putea cădea la un 
acord asupra unui buget cadru pînă în 2020. Summitul bugetar de la Bruxelles a trecut pe bună dreptate în ochii observatorilor drept o paradă a egoismelor naţionale. După o noapte nedormită, preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a făcut propunerea unui buget pînă la finele deceniului. Volumul acestuia rămîne neschimbat: un bilion de euro pentru anii 2014 – 2020. Rompuy a venit în întîmpinarea beneficiarilor de subvenţii agrare şi programe de dezvoltare rurală, renunţînd în schimb la marile programe de modernizare a infrastructurii. Contribuabilii revendică însă economii şi mai drastice. După o noapte la fel de puţin odihnitoare ca cea petrecută de Rompuy, premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, nu s-a arătat prea încîntat de noile propuneri. Acestea ar merge în direcţia cea bună dar nu vor putea fi acceptate tale quale, fiind totuşi mai bune decît primele. Juncker are experienţa a nenumărate summituri europene şi nu şi-a pierdut încrederea în posibilitatea de a se ajunge totuşi la un consens. Drama bugetară însă va continua şi în 2013. Ceea ce Angela Merkel pare a fi bănuit, din care motiv a temperat în cursul consultărilor, aşteptările într-un consens larg şi rapid. După cum se ştie, vetoul unuia singur din cei 27 de membri ai Uniunii poate da peste cap summitul. Şi de aceea, şefa guvernului german nu consideră foarte dramatică nici eventualitatea ca negocierile să nu fi marcat decît parcurgerea unei etape pe un traseu ceva mai lung. Delegaţia germană la summitul de la Bruxelles a estimat că poziţiile celor 27 nu converg şi că Marea Britanie se simte dată complet la o parte. Dar nu cumva s-a autoizolat prin politica actualului premier David Cameron, preocupat mai degrabă să satisfacă aşteptările conservatorilor eurosceptici decît să contribuie, fie şi cu puţin mai mult decît aceştia ar accepta, la bugetul Uniunii? Deja la intrarea sa în clădirea Consiliului, Cameron a abandonat legendarul calm britanic, manifestîndu-şi vehement nemulţumirea faţă de nerespectarea revendicărilor formulate: reducerea fondurilor suplimentare precum şi a fondurilor neutilizate. La sfat între patru ochi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, Rompuy a încercat să configureze spaţiul de manevră, încercări reluate şi discutate aproape pînă la epuizare fizică. Cu veto au ameninţat nu doar ţările din nordul Europei, nemulţumite să tot dea ci şi cele din sudul şi estul continentului unde primitorilor li se pare că ceea ce li se oferă este prea puţin şi ceea ce li se cere, prea mult. Cu totul deziluzionat de această luptă între interesele naţionale şi particulare s-a arătat cancelarul Austriei, care a pledat pentru o guvernare comună a Europei şi pentru renunţarea la ameninţările reciproce. Totuşi, nici Werner Faymann nu este dispus să renunţe la rabatul revendicat de Austria în privinţa contribuţiei ei la buget. De cel mai substanţial rabat are parte tocmai Marea Britanie: 3,6 miliarde euro anual. Cameron nu vrea să cedeze însă nici măcar un cent. In ultimii ani, bugetul Uniunii a evoluat dinspre subvenţii spre investiţii. Astfel, subvenţiile în agricultură au scăzut de la 75% în anii ’80 la 45 % azi. Dar unele state membre consideră că această evoluţie s-ar produce într-un ritm mult prea lent. Dacă preşedintele Franţei este de acord cu actualul proiect de buget cu condiţia ca ţăranii francezi să poată profita ca şi pînă acum de subvenţii, premierul britanic Cameron revendică exact reducerea acestora. Iar Herman Rompuy stă între ciocan şi nicovală. Integral la Deutsche Welle
Eşec la Bruxelles, dar Van Rompuy a modificat articolul 45. Liderii europeni s-au despărţit, vineri seara, fără a ajunge la un consens. Eşecul discuţiilor a dus la încheierea prematură a summit-ului. Liderii europeni vor încerca să găsească totuşi o soluţie în ianuarie sau februarie 2013, la un nou summit. Herman Van Rompuy şi Angela Merkel cred în posibilitatea unui 
acord atunci, deşi mesajul dat acum de liderii europeni denotă o lipsă vădită de solidaritate. Marii contribuitori ai Uniunii Europene au respins ultima propunere a preşedintelui UE, Herman van Rompuy. Reducerea cerută de marile state contribuitoare, de minim 100 de miliarde de euro, nu a fost luată în discuţie. Prin urmare, aprobarea bugetului UE a fost amânată. În ceea ce priveşte România, pentru moment aceasta ar scăpa de controversatul Punct 45, care o discrimina. Punctul a fost înlocuit de un alt articol, care afectează acum mai mult ţări, în special Slovacia (articolul 44 din noua propunere). Subiectul rămâne însă în continuare deschis. Este sigur însă că România obţine dublarea subvenţiilor sale directe pentru agricultori – de altfel singura certitudine obţinută în urma acestui summit. Suma globală a bugetului UE pe perioada 2014 – 2020 pusă în discuţie la summit este de 972 de miliarde de euro. O parte covârşitoare din această sumă ar urma să meargă către agricultură şi fondurile de coeziune, ceea ce ar avantaja România. Coeziunea, apărată cu dinţii de cel puţin 16 state UE, ar primi un plus de 11 miliarde, ceea ce face ca noua suma să fie de 320 de miliarde de euro. Agricultura ar primi înapoi 7.7 miliarde, or la inceput Van Rompuy vorbea despre reduceri substantiale si aici . Din fericire, aceste fonduri sint readăugate subventiilor directe. România a obtinut dublarea fondurilor pentru aceste subventii de la 5.5 miliarde, cât au fost acordate intre 2007 si 2013, la 11 miliarde dupa 2014. Amintim, România s-a străduit să convingă Germania să renunţe la un punct discriminatoriu, cel care lega fondurile de coeziune de capacitatea extrem de scazuta a Bucureştiului de a atrage banii comunitari. Van Rompuy a modificat acest paragraf . El a fost înlocuit acum cu un altul, care spune că, avînd în vedere circumstanţele dificile, în următoarea perioadă fondurile de coeziune nu vor putea creşte cu peste 110% faţă de sumele actuale. Această formulare, dacă este păstrată până la anul, va afecta în continuare România. dar ea nu va fi singura vizata, Slovacia ar avea mai mult de suferit. Integral la RFI.
David Cameron: Marea Britanie nu a fost izolată la summitul UE. Premierul Marii Britanii, David Cameron, a respins vineri ideea conform căreia ţara lui s-ar afla în izolare pentru că, la summitul UE, a cerut reducerea bugetului comunitar. “Marea Britanie nu a fost singură împotriva tuturor”, a 
spus David Cameron. “Proiectul prezentat pur şi simplu nu era suficient de bun. Nu era suficient de bun pentru Marea Britanie, dar nici pentru Germania, Suedia, Olanda, Finlanda şi Danemarca”, a spus el. Summitul Consiliului European dedicat bugetului multianual al Uniunii Europene s-a încheiat vineri după-amiază, fără a se ajunge la un acord, anunţă surse din cadrul Preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de state membre UE începuse joi seara, la Bruxelles, fiind dedicată în principal bugetului multianual al Uniunii pentru perioada 2014-2020. “Şefii de stat şi de guvern s-au despărţit fără a ajunge la un acord”, afirmă o sursă oficială. Liderii europeni reluaseră vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi şi au fost urmate de summit. David Cameron respinge ideea că Marea Britanie ar fi fost izolată la summitul UEDar nu au reuşit să depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor. Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau “progrese suficiente”. Mediafax
Liderii UE îl acuză pe David Cameron de sabotarea bugetului. Premierul britanic a fost acuzat de „şantajarea” altor lideri europeni, în timp ce negocierile privind bugetul pentru perioada 2014-2020 se apropie de final. Membrii ai Parlamentului European l-au acuzat pe premierul britanic, David Cameron, de faptul că subminează un acord prin faptul că insistă să-şi păstreze 
reducerea de care beneficiază la contribuţiile către bugetul UE. Summitul a fost blocat de o dispută între contributorii neţi la buget – printre care Marea Britanie şi Germania – şi ţările care primesc mai mult decât plătesc. Franţa, contributor net, a complicat şi ea discuţiile opunându-se oricăror tăieri pentru Politica Agricolă Comună. Hannes Swoboda, preşedintele Social Democraţilor din Parlament, a declarat că summitul a fost “un dezastru” şi l-a acuzat pe David Cameron. “Este inacceptabil ca majoritatea ţărilor membre să se lase şantajate de David Cameron, care în permanenţă ameninţă să blocheze progresul UE”, a declarat el. “Premierul britanic, care vrea să scoată Marea Britanie din UE , are mai mult impact asupra viitorului UE decât aceia care sunt angajaţi în întărirea UE şi în îndeplinirea obligaţiilor lor », a spus el. Diplomaţii au sugerat că, dacă summitul se încheie fără un acord, Franţa va încerca să dea vina pe David Cameron şi pe poziţia acestuia privind reducerile de care beneficiază Marea Btritanie. Integral in Adevarul
Top Financial Times: Germanul Wolfgang Schaeuble este cel mai bun ministru de finanţe din Uniunea Europeană. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble se află anul acesta pe primul loc în clasamentul “maeştrilor” în finanţe din cele mai mari 19 economii ale Uniunii Europeane (UE) 
realizat de prestigioasa publicaţie britanică Financial Times, el reuşind să protejeze economia Germaniei, principalul motor de creştere al Europei, de criza datoriilor suverane izbucnite în 2009. Schauble este unul dintre cei mai longevivi lideri politici din Europa, acesta rămânând în fruntea sistemului politic din Germania timp de trei decenii. “Mai mult ca oricare alt ministru de finanţe, Schauble a exprimat clar viziunea sa despre o Europă mai integrată”, a spus Erik Nielsen, economist-şef la banca italiană UniCredit. Topul a luat în calcul echilibrul dintre creşterea economică şi finanţele publice din economiile analizate, politica internă şi externă şi credibilitatea oferită pe pieţele financiare. Schauble este urmat în clasament de ministrul de finanţe al Suediei, Anders Borg, care anul trecut a ocupat prima poziţie. “Anders Borg şi-a permis luxul să reducă impozitele şi să ţină în acelaşi timp sub control cheltuielile publice”, a afirmat Peter Vanden Houte, economist-şef pe zona euro la ING. Borg, care a preluat funcţia de ministru de finanţe în 2006, este considerat creatorul doctrinei economice a noului guvern suedez, care se axează pe încurajarea angajărilor prin reducerea impozitelor. Jacek Rostowski, ministrul de finanţe al Poloniei din 2007, ocupă locul trei în clasament, la fel ca în 2011. “Jacek Rostowski s-a descurcat din nou foarte bine”, a menţionat Sony Kapoor, director în cadrul companiei de consultanţă Re-Define. Rostowski susţine aderarea Poloniei la zona euro, însă amână acest lucru până în momentul în care intrarea în uniunea monetară se va putea face în siguranţă, după rezolvarea crizei datoriilor suverane. Polonia este singurul stat membru al Uniunii Europene care a reuşit să evite recesiunea în timpul crizei economice mondiale. Pe ultimele trei locuri se află miniştrii de finanţe ai statelor membre ale UE care în prezent au printre cele mai mari probleme financiare şi datorii publice, respectiv Grecia, Ungaria şi Spania. Integral in ZF.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna
In realitate bugetul nu a fost aprobat deoarece unii vor sa contribuie cu mai putini bani si altii vor sa incaseze mai multi . 🙂
Pe fondul unei grave crize economice , oricare euro netrimis la comisie face bine bugetului national al tarilor membre . 🙂 La fel , fiecare euro incasat in plus de la UE face bine deficitelor nationale .
Romania are putine sanse sa vada marite alocarile complesive .
Nu degeaba se chinuie domnul Basescu sa elimine un articol din bugetul european care specifica ca noile finantari sa fie legate de performantele trecute in atragerea fondurilor . Aici indubitabil stam foarte , foarte bine . Pe primul loc . Dar de la coada . Pozitia 27 din 27 locuri .
Buna 🙂
pe mine m-au invatat de mic ca dormi asa cum iti asterni!
Din punctul meu de vedere s-a marcat o cotitura ce poate fi capitala in mersul economic ulterior al Uniunii.
Din momentul in care Germania s-a aliat taberei “durilor” condusa de Cameron, alaturi de danezi, suedezi & Co, lucrurile se schimba radical.
Practic cele doua tabere se separa limpede pe criterii de contributie verus beneficiari.
Dincolo ramane comunistul francez sa adune “proletariatul” sub steagul noii internationale socialiste.
Dar e limpede ca cei care dau vor impune regulile.
Nu mai merge “la pausal” 😀
Salut Viq 🙂
as fi foarte fericit sa fie cum zici. Din nefericire sunt nu doua ci 3 tabere, lucru care complica extrem de mult problema. Vezi postarea mea imediat urmatoare in care incerc sa explic (cum pot) treaba.