Sectiunea: Magazin Istoric

Avesta , Mazdeism şi Zoroastru

Avesta este o colectie de texte considerate sacre in religia  Mazdeista cunoscuta in vest si sub numele de Zoroastrism, nume legat de fondatorul acestei religii. Zoroastrism este un nume sintetic, care a apărut prima dată în 1874 în “Principii de filologie comparată” a lui Archibald Sayce. Prima referire la Zoroastru în Occident este atribuită lui Thomas Browne (1605–1682), care s-a […] Continuare…

Cultura Manuscrisului

Cultura Manuscrisului este perioada marcata de aparitia curentului religios Devotio Moderna (dupa Conciliul Lateran din 1213) si pana pe la vreo suta de ani dupa  dezvoltarea tiparului (1440). Aceasta perioada se caracterizeza prin dezvoltarea a doua meserii care ne insotesc pana in zilele noastre cea de librar si cea de papetar, cu mici modificari, bineinteles. Aceasta perioada este caracterizata de […] Continuare…

Bibliotecile Antice (8) Biblioteca din Pergamo

Biblioteca din Pergamo (astazi Turcia – Bergama) se afla in orasul antic Pergamum, din regiunea Aeolis in Asia Mica (Anatolia). Intre anii 281-133 î.Hr. , orasul  devine capitala Regatului Pergamon, sub conducerea dinastiei Attalide. În Cartea Apocalipsei Sfantului Ioan, orasul este desemnat ca fiind unul dintre cele sapte biserici din Asia. Pergamo a fost si centrul industriei de pergament (vezi […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (7)

Slavonismul cultural (3) Vezi postarile anterioare despre slavonismul cultural (prima si a doua). Prezenţele slavone din Transilvania se limitează doar la mărturii păgâne şi dispar din secolul al X-lea [1], când provincia este reîmpărţită politic între influenţa şi dominaţia maghiară şi cea pecenegă, ambele la fel de necreştine. Aşadar, în urma acestor constatări, bulgarii primului ţarat se exclud ca potenţiali […] Continuare…

Pacea imperială: De la Pax Romana la Pax Sinica

Conceptul pacii imperiale a fost  folosit pentru prima data de Edward Gibbon intr-una din cele mai importante lucrari istorice din toate timpurile, “Declinul şi căderea imperiului Roman.” Istoria  umanitatii a cunoscut astfel de perioade in care hiper-puterea dominanta  care a impus o pacificare fortata in teritoriile de influenta (sau ocupate) pentru o perioada de timp mai mult sau mai putin […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (6)

Slavonismul cultural (2) Vezi postarea precedenta. Alte „subtilităţi” au rezultat ulterior, pentru a colora interpretările bazate pe date oricum prea sărace. S-a scris, de pildă, că opţiunea pentru slavonism nu s-a datorat faptului că ne găseam în vecinătatea focarelor care ni-l puteau transmite şi alimenta, ci pentru „largile posibilităţi pe care aderarea la acest rit le-a oferit… pentru a păstra […] Continuare…

Primul (şi ultimul) Împarat Gnostic

Flavius Claudius Julianus , nepotul de frate  al marelui Constantin, fiul fratelui lui Iulius Constantinus (asasinat in 337 d.Hr) si ultimul imparat al Dinastiei Constantiniana, a fost singurul imparat gnostic si ultimul imparat Bizantin care nu a fost crestin. Julianus, pe romaneste Iulian, a ramas cunoscut in istorie sub “porecla” ingrata dar adevarata, Iulian apostatul. Inainte de a-l cunoaste istoriceste […] Continuare…

Plotin , scoala Gnostică-Neoplatonistă şi Manuscrisele de la Nag Hammadi

Plotin s-a născut în Egipt, la Lykopolis (cca. 205 d.Hr.) si a studiat filozofia la Alexandria, avându-l drept maestru pe Ammonios Saccas, un filozof platonician, care nu a scris nimic, întocmai ca şi Socrate. După ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, profund impresionat, Plotin a rămas în preajma lui Ammonios timp de 11 ani. E de notat […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (5)

Slavonismul cultural (1) Interpretările de care dispunem astăzi nu sunt nici foarte vechi, nici unanime. Pentru A. D. Xenopol, slavonismul nu se explica decât numai printr-o silnicie a slavilor netoleranţi, faţă de români [1]. După el, majoritatea marilor istorici români au evitat vreun angajament sistematic ori bine argumentat în delicatul subiect. Principalul exeget al interpretărilor laice a fenomenului cultural-religios a […] Continuare…

« Pagina AnterioaraPagina Urmatoare »