Justiţie
| 07/09/2010 | Autor theophyle Categorii: Opiniile Politeia |
de Ion Luca Caragiale – 1893
Pentru o situatie actualizata in AD 2010 puteti descarca Cartea Alba a Săndeilor povestite cu amanunte caragialesti de stimatul @Băşcălios: Cartea Alba a Sandeiilor
Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase…
Leanca: La Hanu Dracului…
Jud.: Ştiu… Lasă-mă să-ntreb.
Leanca: Plătim licenţa, domn’ judecător…
Prevenitul: Oleo!
Jud.: Tăcere!
Leanca: …E păcat pentru mine, domn’ judecător…
Jud.: Lasă-mă să te-ntreb…
Leanca: Te las…
Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu?
Leanca (cu emoţiune treptată): Eu, să trăiţi, saru’ mâna, domn’ judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă ştie cum mă chinuiesc pentru o pâine… De-aia şi pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucăţică de pâine, şi nu ne mai dă mâna să plătim licenţa.
Prevenitul: Licenţa o plăteşte domn’ Mitică.
Leanca: Domn’ Mitică?… să fie al dracului care minte?
Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu.
Leanca: Dacă zice dumnealui că domn’ Mitică!… Eu, domn’ judecător, săru’mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu!
Jud.: Nu e vorba de asta!… Spune cum s-au petrecut lucrurile şi ce reclami de la prevenit?
Leanca: Eu, domn’ judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, şi clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la domn’ Marinescu Bragadiru din piaţă, încă chiar domn’ Tomiţa zicea să-l iau în birje…
Jud.: Pe cine să iei în birje?
Leanca: Clondirul… că zicea…
Jud.: Cine zicea?
Leanca: Domn’ Toma… se sparge…
Jud.: Cine se sparge?
Leanca: Clondirul, domn’ judecător!
Jud. (impacientat): Femeie, ce tot bârâi?… Răspunde odată lămurit la ce te-ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la prevenit?
Leanca (cu volubilitate): Onoarea mea, domn’ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ţi şi dregu-ţi, şi mi-a spart clondirul, că nu vrea să-mi plătească… (Cu obidă.) Că eu sunt o fomeie sârmană, şi e păcat! vine dumnealui gol puşcă şi bea până se face tun, şi pe urmă, dacă am vrut să chem vardistul, dumnealui zice că mă sulemeneşte cu chinoroz şi vrea s-o tulească, ş-a căzut peste tarabă şi s-a făcut praf.
Jud.: Ce s-a făcut praf ?
Leanca: Clondirul cu mastică; şi pe urmă vrea să fugă.
Jud.: Cine?
Leanca: Dumnealui.
Jud.: Ei, ce pretinzi?
Leanca: Onoarea mea şi trei chile de mastică prima…
Jud.: Bine; şezi şi taci.
Leanca: Care vine dumnealui…
Jud.: Taci!
Leanca: Tac, da…
Jud.: Taci odată!
Leanca: Am tăcut.
Jud.: Iancu Zugravu! Ce ai d-ta să răspunzi la pretenţiile reclamantei?
Prevenitul (e afumat şi pronunţă foarte îngălat): Eu, domnule judecător, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, mă porcule? că dumneaei n-are niciodată o politică vizavi de muşterii. Eu zic… daca domn’ Mitică..
Jud.: Cine-i domn’ Mitică?
Leanca: Domn’ judecător, uite, săru’mâna, ş-acuma e beat…
Jud.: Taci! nu te-ntreb pe d-ta. (Către prevenit) Cine-i domn’ Mitică?
Prev.: Domn’ Mitică?… nu-l cunoşti pe domn’ Mitică? (Râzând ironic.) Al dracului domn’ Mitică!
Jud.: Vorbeşte serios! Cine-i domn’ Mitică?
Prev.: Care va să zică, domn’ Mitică de la pricepţie. [Fisc pe acele vremuri] (Cu un zâmbet de fină intenţie.) Pricepi dumneatale acuşica cum vine vorba noastră. (Face cu ochiul.)
Jud.: Ce-are-a face domn’ Mitică?
Prev.: Dacă i-a plătit licenţa.
Leanca: Să fie-al drac…
Jud.: Taci! (Prevenitului) Nu e vorba de licenţă, e vorba de clondirul cu mastică.
Prev.: A căzut de pe tejghea, domn’ judecător; era pe margine.
Jud.: Cine l-a-mpins?
Prev.: Piaza rea, fincă zicea că cheamă vardistul… Eu nu vream, că sunt comersant…
Leanca (dându-i cu tifla): Comersant de piei de cloşcă.
Jud.: Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!
Prev. (vesel): Bravos, domn’ judecător! ai văzut şi dumneatale acuşica ce pramatie e dumneei?
Jud.: Nu-ţi permit să fii necuviincios aici!… (aspru) M-ai înţeles?
Leanca (veselă): Hahaha! bravos, domn’ judecător!… să spuie ce comerţ învârteşte…
Jud. (mai aspru): Taci, că te dau afară!
Prev.: Hahahaha! Brav…
Jud. (foarte aspru): Răspunde! ce comerţ faci d-ta?
Prev.: Am fost zugrav de case român, domn’ judecător… Dac-am văzut că mă omoară concurenţa străinilor, am deschis tombolă cu obiecte la Moşi.
Jud.: Da’ de chinoroz cum a venit vorba?
Prev.: Am vrut numai s-o speriu c-o stric (face cu ochiul) pardon, la ficsonomia obrazului…
Leanca: Să mă sperii? N-ai venit odată cu căciula umplută cu chinoroz…?
Prev.: Las-o p-aia! aia-i altă căciulă! (Judelui) Aia a fost la politică… nu-nţelege dumneei… fomeie…
Jud.: Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecătorie?
Prev.: (obidit): Dacă n-am aminteri coraj, domn’ judecător!…
Jud.: Destul.
(Condamnă pe prevenitul Iancu Zugravu la şapte lei despăgubire civilă şi doi lei cheltuieli de judecată.)
Leanca: Da, domn’ judecător, onoarea mea, săru’ mâna, nereperată, cum remâne?
Prev. (maliţios): Las’ că ţi-o reperează domn’ Mitică!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
