Bulgaria: O mizerie!
28/07/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Politic, Politeia Digest, Stiri Europene, Ziarul de Duminica |
Articolul de mai jos a fost publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) sub titlul “Bulgarische Misere” . Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Înfiinţat în 1949, este un mare cotidian conservator – liberal fiind o referinţă pentru oamenii de afaceri şi 08-04-2013-1pentru intelectualiprin suplimentul lui literar, “Foileton”. FAZ este cel mai difuzat cotidian german în străinătate, şi are una dintre cele mai răspândite reţele de corespondenţi din lume, ceea ce-l face independent faţă de agenţiile de presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu existau fotografii înainte de 2007. Accesul la site-ul web, care conţine între altele dosare de actualitate în “audio-book” este în mare parte cu plată. În schimb, redacţia suplimentului “Foileton” prezintă critici de noi apariţii editoriale, descărcabile gratuit. Apare la Frankfurt in limba germana. Circulaţie : 369 000. Articolul de mai jos este semnat de Reinhard Veser. Jurnalistul nascut in 1968, lucrează în departamentul politic al cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung din anul 2000. Este specialist în Europa de Est.
***
Membrii fostei nomenclaturi comuniste şi ai serviciilor secrete bulgare au acaparat o mare parte a instituţiilor de stat. Cum ar trebui UE să reacţioneze faţă de această ţară, membră a UE din 2007?
Aproape o mie de manifestanţi s-au adunat săptămâna trecută în faţa Ambasadei Germaniei la Sofia. Această adunare a avut loc din nou într-o atmosferă paşnică, care a caracterizat manifestaţiile cotidiene împotriva guvernului bulgar, înainte de radicalizarea mişcării, care a avut loc în a patruzecea zi, în noaptea din [24 iulie]: pentru a-i mulţumi ambasadorului german, manifestanţii au reconstituit căderea Zidului Berlinului. Împreună cu ambasadorul Franţei, el co-semnase un articol într-unul din principalele ziare din Bulgaria(…), în care cei doi diplomaţi îşi exprimau făţiş simpatia faţă de manifestanţii care ieşeau pe străzile din Sofia, cu miile în fiecare seară, şi calificau guvernul de “mafie”.
Mesajul acestui “act anormal şi incalificabil”, potrivit cuvintelor unui guvern bulgar foarte nervos, este următorul: “Apartenenţa la Uniunea Europeană este o alegere de civilizaţie care nu este compatibilă cu modelul oligarhic, nici în Bulgaria nici altundeva”.
Şi, deşi reclamaţia este justificată, totuşi nu poate fi considerată drept o analiză a situaţiei. Pe parcursul celor 23 ani de la căderea dictaturii comuniste, [grupuri formate din fosta nomenclatură sau din serviciile secrete comunist] au fagocitat multe dintre instituţiile statului bulgar, în scopul de a-şi conduce micile lor învârteli într-o vastă “zonă gri”, între politică, economie şi crimă organizată. Şi, deşi se urăsc de moarte între ele, fracţiunile componente ale acestui mediu formează împreună un cerc foarte închis – un “model oligarhic”.
O democraţie borderline
Şi nici măcar nu se poate spune că este o simplă faţadă. Într-adevăr, rezultatul alegerilor este deschis, Parlamentul dezbate, justiţia este independentă, mass-media critică guvernul iar societatea civilă nu este sub tutela statului. Este aproape imposibil de a diferenţia manifestările obişnuite ale unui regim democratic de simptomele unei corupţii tentaculare în inima mişcărilor politice şi a statului.
Marile partide bulgare se pretind democratice şi fac tot ceea ce le stă în putinţă pentru a nu da o imagine negativă a ţării la Bruxelles. De exemplu, liderul socialiştilor, Serghei Stanişev, prezidează social-democraţii europeni şi cunoaşte bine discursul care trebuie ţinut în astfel de funcţie. Dar uneori îşi dă arama pe faţă, cum a fost cazul la mijlocul lunii iunie, atunci când, la cincisprezece zile de la intrarea în funcţie a guvernului condus de partidul său, el a încercat să plaseze în fruntea serviciilor secrete un deputat şi magnat al presei cu o reputaţie îndoielnică – declanşând astfel actualul val de proteste.
A profita de ocazii
Amănuntele şi implicaţiile situaţiei din Bulgaria erau cunoscute chiar şi înainte de aderarea Bulgariei la UE în 2007, şi de aceea ţara era pusă sub supraveghere specială, la fel ca şi România. Dar, la vremea respectivă, analiza politică, favorabilă afilierii celor două ţări, a avut întâietate asupra celorlalte considerente – şi se spera o democratizare accelerată după aderare. Dar s-a întâmplat exact invers: după ce s-au văzut cu afilierea “în buzunar”, părţile interesate s-au apucat să destrame reformele întreprinse, de exemplu în privinţa justiţiei; şi a început o răfuială între diferitele facţiuni ale economiei subterane pentru controlul instituţiilor însărcinate cu administrarea fondurilor europene.
Victor Ponta a suferit un eşec din care a tras învăţături consecvente: acum a luat toate măsurile de precauţie necesare în proiectul său de reformă a Constituţiei, care este menit a conduce la acelaşi scop, dar privează executivul de la Bruxelles de orice recurs legal. Cât despre mijloacele de presiune politică, acestea sunt limitate: Victor Ponta se poate proclama democrat şi argumenta că a câştigat o alegere. În plus, el se află în fruntea unui guvern al unei ţări europene şi participă ca atare la multe procese decizionale.
Este cu atât mai important, deci, ca celelalte state membre şi Comisia Europeană să dea clar de înţeles că ştiu foarte bine ceea ce se ticluieşte – şi să profite de oportunităţile care se prezintă, precum cea de astăzi în Bulgaria, de a strânge menghina asupra reţelelor oligarho-criminale. Articolul Original in FAZ, aduce in limba romana PressEurop.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]