Perspective istorice (1): O Europa multiculturală
| 18/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Dupa ce Premierul britanic Cameron a recunoscut cam pe la inceputul mandatului sau ca multiculturalismul britanic nu prea a reusit, a recunoscut si Cancelarul german, dna Merkel, ca nici in Germania multiculturalismul nu prea a mers. Intre timp am vazut cum Europa cea veche si noua a fost zguduita de reusitele extremismului de la Budapesta la Helsinki si de la Haga la Milano, asta ca sa nu vorbim de Parisul care ii iubeste pe toti la fel, adica aproape de loc.
Europa are o mare problema – ea imbatraneste si cresterea populatiei active nici pe departe nu mai poate sustine tendinta abrupta, care intr-un fel sau altul va duce Europa spre un faliment sigur, cu sau fara moneda unica. Daca alternativa cresterii naturale este cam tarzie, singura alternativa care mai poate fi viabila este emigratia. Intr-un fel sau altul Europa trebuie sa devina un continent in care se emigreaza, asemanator Americii de Nord sau Australiei. Marea problema este tocmai ca cele amintite sunt mult mai atractive in fata “fiţoşilor” europeni.
Europa traieste astazi fara ganduri nici la trecutul ei si nici la viitorul ei. Dupa generatiile contemporane poate veni si potopul. Tragic! Europa in zilele ei mai bune a avut un glorios trecut “multicultural.” Am ales pentru edificare un moment istoric care mi-a placut dintotdeauna.
Este vorba de regatul Siciliei (care de fapt includea jumatatea sudica a Italiei) cam 40% din Italia moderna. Acest regat a fost cucerit, stabilizat si fondat de 700 de cavaleri normanzi (urmasi ai vikingilor) si care a rezistat in forma statala din 1061 si pana in 1816. Adica aproape 8 secole. Din nefericire, partea idilica si “multiculturala” a durat mult mai putin de doua secole. Teritoriul cucerit apartinea a doua etnii complet diferite – prima crestina de rit bizantin (ortodoxa) si a doua islamica. De mentionat ca normanzii erau catolici.
Pentru doua secole aceste trei etnii, cu credinte religioase diferite, au construit una dintre cele mai frumoase traditii europene din cele existente, din nefericire putin cunoscute. Poti vedea si astazi Catedrale Catolice pictate in stil bizantin sau maur. Cultura normanda-araba-bizantina este unica in Europa si de o rara frumusete. Cum s-a produs acest sincretism – simplu prin intelepciunea conducatorilor si o legislatie care excludea orice forma de asuprire pe baza etnica si religioasa, dar care impunea si forme clare de comportament de la cetatenii acestui regat. Plata taxelor, comportament civic si cunoasterea si folosirea limbii oficiale.
Din nefericire, acest rai pe pamant s-a terminat in clipa cand dinastia normanda s-a stins si prin mezalianta o dinastie germanica a venit la putere. Bizantinii au fost siliti sa accepte crestinismul catolic sau expulzati.
Arabii (cei care nu au reusit sa fuga) au fost sau crestinati cu sila sau vanduti ca sclavi. Un experiment fabulos inceput cu aproape un mileniu in urma. S-a putut atunci, probabil ca astazi ar fi si mai facil. Este insa nevoie de conducatori intelepti, legislatie clara si mai presus de toate intelegerea oaspetelui ca trebuie sa-si respecte gazda. Europa trebuie sa accepte emigranti sau se va stinge, lasand o mostenire trista altor populatii, care nu-si vor insusi valorile pentru care s-au stins generatii de europeni.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
aici se pune intrebarea daca Europa mai poate crea surprize religioase gen Luther.
salut.
Parerea mea – vom avea surprize religioase gigantice pana la sfarsitul secolului. O noua religie, probabil sincretica.
Parerea mea, in urma experientei pe care am avut-o la MISA, este ca e foarte posibil si oarecum necesar.