O istorie a scrisului (1) – Începuturi
| 19/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Dosare, Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Petroglife si Pictografe
Petrogliful este o forma de exprimare simbolic, preistoric, facuta prin gravura, scrijelire sau pictura pe piatra.
Cele mai vechi petroglife sunt datate in Paleoliticul tarziu sau in Neoliticul timpuriu adica intre 10 si 12 mii de ani, cu mici exceptii timpuri (Kamyana Mohyla-Ucraina). Intre acum 7 – 8 mii de ani apar primele sistem scrise folosind pictografe (vezi mai jos). Petroglifele au ramas insa in istoria unor societati pana la inceputurile secolului 20. Au fost localizate petroglife pe aproape totata continentele lumii, bineinteles dependente de formarea culturala specifica. O mare parte din petroglife sunt destul de usor de interpretat, o alta este profund criptica fiind legata de mitologia sau comportamentul societati care a produs-o.
Pictografe – Tradus în limba română si provenit din franceză Pictografa este numita siPictogramă, cuvânt compus provenit din picto şi graphein, semnificând “a scrie prin pictare”.Pictografa/Pictograma este un simbol, desen sau un şir de desene simbolice, sugestive, prin care sunt redate concepte, obiecte, activităţi, locuri şi idei în unele sisteme de proto-scriere.
Pictografia este o formă de exprimarea prin scriere în care ideile sunt transmise prin desene. Pictografia a stat la baza scrierii cuneiforme şi până la un anumit punct, a hieroglifelor scrierii Egiptului antic, care utilizează desene, semne fonetice şi rime determinante.
Sistemele de scriere timpurii erau bazate pe pictograme, care erau abstractizări inspirate de formele unor lucruri, obiecte şi fiinţe reale, la care se adăugau ideograme, desene care reprezentau concepte şi idei. Astfel de sisteme de scriere au început să apară în culturile timpurii de pe teritoriul de azi al Chinei, datate aproximativ acum 7.000 de ani, dezvoltându-se ulterior în sisteme de scriere logografice, acum circa 4.000 de ani. Pictogramele sunt încă folosite ca mijloc major de comunicare scrisă în anumite culturi non-literale din Africa, cele două Americi şi Oceania. Pictogramele sunt adesea folosite ca simboluri primare în multe din culturile contemporane.
Logogram (Logograf)
Logograma (Logografa) este inscriptie care reprezinta un cuvant sau un morfem (unitatea cea mai mică din structura unui cuvânt care poartă o informaţie). Logograma nu este in nici un caz un fonograma (phonogram) care reprezinta un fonem (phonem). Daca logograma apare in Sumer 
aproximativ in anul 3200 i.Hr., Fonema va apare in aceasi limba cu aproximativ 4 secole mai tarziu, adica pe la 2800 i.Hr. Anecdotic putem formula idea ca la inceput oamenii au invatat sa scrie si numai dupa un timp au invatat sa si citeasca. Deobicei logogramul este un “ideogram” adica transmite o idee printr-un semn grafic asociativ. Transformarea in fonogram si dupa acea in cuneiform sau heroglif vor conduce pana la urma la o abstractizare si producerea unui alfabet. Bineinteles este mult mai usor sa inveti niste semne pe care le poti tine minte asociativ, decat altele care au un element de “memorizare abstracta”. Aceasta evolutie a fost aproape fireasca tinand cont de cantitatile tot mai sporite de documente administrative si social-religioase necesare unei societati in dezvoltare si evolutie intelectuala. Au fost societati care au evoluat mai rapid in stilizare si abstractizare, si au fost societati care au avut nevoie de mii de ani pentru finalizarea acestui proces. Alte societati nu mai putin evoluate si dezvoltate au preferat cai diferite de stilizare si abstractizare, de exemplu societatile din estul extrem al Asiei. Si in alfabetele moderne pe care le folosim exista multe inscriptionari care pot fi definite drept logogram, de exemplu: @ # © ® € ₤ $ % &.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Interesant şi un pic greu de înţeles pentru profani.
Bineînţeles că noi murim de curiozitate la partea cu Tărtăria. Dacă într-adevăr tăbliţele ar fi autentice şi mulţumitor de vechi ne-ar obloji un pic amărăciunea de a fi o ţară neînsemnată şi prăpădită.
Chit că poate avem foarte puţin din genele celor ce le-au scris / scrijelit.
Incet, incet. Nu cred ca este atat de dificil. M-am straduit sa o simplific 🙂 Din nefeicire nu avem cum sa-i convingem pe specialisti despre autenticitatea acestor tablite. Parerea mea, este un fals bazat pe niste materiale mult mai putin stravechi.
Intersant si fascinant subiectul zilei. Comunicarea in acest mod a evoulat, insa ramane baza: o parte din semnele inscriptionate se pastreaza ca un mesaj universal.
Astept cu nerabdare continuarea!
Cu multumiri.