La Belle Époque: Expoziţia generală română din 1906
| 27/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
La data de 19 iunie 1906 s-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual Carol I), „Expoziţia generală română“, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I (1866-1914). În anul 1906, România aniversa si 1800 de ani de când în teritoriile actualei Românii se stabiliseră primii colonişti romani (106 d.H.) şi de la cucerirea Daciei de catre Traian, 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I şi 25 de ani de când Principatele Române devenisera Regat.
La 3 mai 1905 Adunarea Deputaţilor şi la 5 mai 1905 Senatul au votat proiectul de lege ce autoriza Guvernul să organizeze în Bucureşti o „Expoziţiune Naţională – expoziţie la care sub anumite condiţiuni şi din anumite considerente au fost invitate să participe şi unele naţiuni străine” Comisarul General al Expoziţiei a fost numit Dr. Constantin I.Istrati, membru al Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru. Lucrările au demarat la 15 mai 1905, iar fundaţiile pentru Palatul Artelor la 16 august 1905.
Proiectul, coordonat de arhitectul I.D. Berindei, a fost inspirat de Expoziţia Universalã de la Paris din anul 1900 şi a cuprins pavilioane dedicate industriei, comerţului, agriculturii, silviculturii, minelor, culturii şi artelor. Arhitecţii expoziţiei au fost Victor Ştefanescu şi Ştefan Burcuş, carora li s-au alaturat ingineri de renume. Nu toate lucrarile de construcţie şi aşezare a materialului expus au fost finalizate pâna la inaugurarea oficiala, urmand sa fie finalizate in urmatorii 5 ani.
La inaugurare au participat întregul guvern, familia regala, membri ai administraţiei, oaspeţi straini, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, cu excepţia legaţiei Imperiului Otoman. Bateriei de la Calafat numitã “Carol I“ i-a revenit onoarea sã traga salvele de tun ce marcau deschiderea oficialã a expoziţiei. Familia regalã a fost întâmpinatã la intrarea în parc, prin poarta în formã de arc de cerc, de cãtre organizatori, guvern şi un grup de 300 de notari, primari şi sãteni de frunte din toate judeţele ţãrii. La Arenele Romane au ţinut discursuri I. Lahovari, C. I. Istrati şi Regele Carol I.
Alãturi de pavilioanele dedicate României, existau pavilioane ale Franţei, Ungariei, Austriei. Pe dealul Trocadero se afla Palatul Artelor. Realizat de inginerul Grant şi proiectat de Victor Ştefanescu, pe o suprafaţã de peste 2000 mp, era o construcţie grandioasa, realizata într-un timp foarte scurt. Ulterior a devenit sediul Muzeului Militar. Sub terasa „A. I. Cuza“ situata în faţa Palatului Artelor se gãseau o peştera şi un bazin cu apã. Denumitã „Grota cu giganţi“ sau „Grota fermecatã“, aceastã peştera avea la intrare un ansamblu monumental, alcãtuit din trei statui. De remarcat cã ansamblul era creaţia a trei arhitecţi: Filip Marin a sculptat „frumoasa” sau „fecioara adormita“, din marmurã, iar Dimitrie Paciurea şi Frederic Stork au realizat cei doi uriaşi din piatrã. Giganţii erau unul în faţa celuilalt, iar în mijlocul lor se afla culcata „frumoasa adormita“.
Castelul Apelor, unde se afla rezervorul de apa al parcului, construit în întregime din piatrã, numit şi Turnul lui Ţepeş, avea ca model cetatea lui Vlad Ţepeş de la Cheile Argeşului. Turnul, înalt de 32 m, folosea şi pentru jocuri de lumini.
Arenele Romane, operã a inginerului Elie Radu, cu o capacitate maximã de 5000 de locuri, a fost locul de desfãşurare pentru festivitãţile de deschidere şi de închidere ale expoziţiei şi al altor manifestãri cu caracter cultural şi artistic, ce au oferit ocazia afirmãrii unitãţii de neam, şi limbã a tuturor românilor.
Bibliografie Note si citate:
Cornelia Apostol, Mariana Neguțu, „Expoziția Generală Română din 1906. 90 ani de la organizare” în Muzeul Național, nr.X, MNIR, București, 1998
Expozitiunea Generala Bucuresti 1906
Bucurestii vechi si noi.
Colectii filatelice anuale – Romfilatelia
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare !
“Gigantii” sunt si acum in parc., mai spre Muzeul tehnic.
La fel, au rezistat timpului “Castelul apelor” construit după modelul cetăţii Poenari din Argeş, conceput de arhitectul Scarlat Petculescu, Arenele Romane, biserica Cutitul de Argint, Uzina Electrica Filaret ca si primul pod realizat din beton armat.
Expozitia a insemnat un effort investitional f. mare.
“Efortul organizării în 11 luni a expoziţiei a fost elogiat în discursul de inaugurare rostit de ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari: „am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac mare şi în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi grădina expoziţiei. Suprafaţa totală a expoziţiei: 41 ha, pământ mutat 575.000 m3, construcţii definitive şi provizorii 35.000 m2, plantaţii de copaci mari 4.000, brazi şi copaci mici 90.000.
Aleile principale ale parcului purtau denumirile provinciilor istorice române: Muntenia, Oltenia, Moldova, Dobrogea, iar cele laterale aminteau de scriitorii şi domnitorii români: Eliade Rădulescu, Kogălniceanu, Andrei Mureşanu, Alexandru cel Bun, Brâncoveanu, Ion Ghica, Vasile Lupu.
Au fost construite pavilioane ce reprezentau Primăria, Camera de Comerţ, Palatul de Industrie, Lucrările Publice, Pavilionul de Agricultură, Industria Casnică, Minele, Carierele şi Domeniile, Pavilionul Poştei etc, arhitectura clădirilor fiind inspirată din diferite monumente arhitecturale reprezentative ale culturii şi istoriei românilor. Astfel, Pavilionul Regal a avut ca model mănăstirea Cozia, iar Pavilionul Penitenciarelor un castru roman ce amintea de latinitatea românilor.
După cum relata în 1906 publicistul francez Frédéric Damé, comisariatul general al Expoziţiei stabilise că aceasta trebuia să poarte, ca aspect exterior, „o amprentă absolut românească. Din acest motiv, nu a admis decât construcţii concepute în stilul naţional al ţării şi trebuie să recunoaştem că arhitecţii s-au descurcat onorabil şi au demonstrat astfel că stilul românesc nu este utilizabil doar pentru biserici şi case ţărăneşti, ci poate fi folosit şi la scară mai mare pentru edificii publice şi palate de mari proporţii.”
http://www.studii.crifst.ro/doc/2012/2012_4_14.pdf
salut timi,
multumesc pentru material nu l-am cunoscut 🙂
Cu placere ! 🙂
Salut marele scrib cercetator .
In 2015 este la Milano – Italia expozitia internationala . Participa cu pavilioane proprii toata “floarea” acestei planete .
O fi avind si Romania un pavilion autonom ?
Sper ca nu se prezinte ca acum 100 de ani doar cu calusarii , tuica si telemeaua . 🙂
Salut Stef 🙂
sigur, il impaiem pe Voiculescu ca sa ne reprezinte. Ponta vinde bilete si Antonescu da autografe.
Poate vine domnisoara Udrea imbracata doar cu frunza ei . 🙂
he, he,
vise, stefane vise! Costa baiete, nu gluma!