Cum sunt românii altfel ?
| 04/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Articolul, de fapt seria de articole pe care le voi publica nu sunt in nici un caz un raspuns eseului extraordinar publicat de profesorului Lucian Boia, “De ce este România altfel?”, eseu amintit de noi acum cateva zile. Seria de articole este un demers sau un protest daca doriti impotriva incercarilor huliganice de a manipula un nationalism desantat, xenofob si protocronist.
Un premier “intelept” al Romaniei a enuntat categoric ca Angel Merkel nu va vota in Romania pe pe 29 iulie, ci poporul român. Nu, Merkel nu a votat pe 29 iulie cum nu o sa voteze nici pe 9 decembrie …si totusi Angela Merkel colega europeana a acelui “intelept” premier va trebui direct sau indirect ca contribuie la acoperirea deficitelor pensiilor pe care alegatorii preferati ale acelui premier le primesc (5,7 milioane de persoane primesc pensii de la sistemul public pentru care contribuie doar 4,7 milioane de salariaţi, raportul fiind îngrijorător şi cauzând un deficit de 13 miliarde de lei la bugetul public de pensii). Deci premierul cu pricina are nevoie de multa bunavointa din parte dnei Merkel & colegii pentru a acoperi acest deficit.
***
Român, românii
Daca tot vorbim de germani, cei cu discursurile nationaliste sforaitoare ar trebui sa stie ca termenul de român a fost folosit pentru prima data in scris in vestita saga germanica “Cantecul Nibelungilor” (Nibelungenlied), scrisa la sfarsitul secolului al XI-lea si inceputul secolului al XII-lea (în jurul anului 1204) citez din sursa:
“Der herzoge Ramun[ch] vzer Vlâchen lant/mit Sibenhunduert mannen chom er fvr si gerant/sam die wilden vogele so sah man si varn” – Ducele Ramun[ch] din Tara Valahilor/cu sapte sute de luptatori alearga in intampinarea ei/ca pasarile salbatice, ii vedeai galopand”. [1]
Cele mai vechi citate documentare ale cuvantului “român” apar in jurnale de calatorie redactate de umanisti occidentali (renascentisti) de prin secolul al XVI-lea care, a fost in majoritatea lor trimisii Vaticanului in Principatele Dunărene si Ardeal. Tranquillo Andronico mentioneaza în 1534, că românii (Valachi) „se numesc romani”, Francesco della Valle noeaza in 1532 că românii „se denumesc romani in limba lor”. Mai departe el citeaza o scurtă expresie românească: „Sti rominest? [2] Pierre Lescalopier scrie în 1574 ca cei care locuiesc în Moldova , Tara Românească si cea mai mare parte a Ardealului, “se consideră adevărati urmasi ai romanilor si isi numesc limba „româneşte”, adică romana”. [3] Invatatul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românesti ca: „Sie noi sentem Rumeni” si „Noi sentem di sange Rumena”. [4]
Autori romani ai secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea ca Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, sau Dimitrie Cantemir [5] trateaza amanuntit problematica etnonimului „român”, a originilor si semnificatiei sale, precum si a diferentei dintre exonimul „valah” si endonimul „român” în istoriografia straina si pamanteana. Documentele istorice contin două grafii: “român” si “rumân”. Pâna în secolul al XIX-lea ambele forme sunt folosite în mod nediferentiat, uneori chiar în cadrul aceluiasi text. Incepând cu 1746 (Constantin Mavrocordat), forma „rumân” aproape dispare, devenind treptat “român”, stabilizandu-se definitiv după 1830.
România
Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei denumiri geografice cu mentiunea „românesc” este inclusa in unele versiuni ale lucrariii Getica de Iordanes (un istoric got romanizat, originar din Moesia, care a trait la mijlocul secolului al VI-lea), citez:
[…] Sclavini a civitate nova et Sclavino Rumunense et lacu qui appellantur Mursianus.
Denumirea “Rumunense” ceste o transliteratie latinizantă a unei pronuntii slave pentru “românesc”. Probabil ca mentiunea “Sclavino Rumunense” este o apocrifă, ea fiind o includere ulterioară în textul lui Iordanes, neputând fi insa mai târzie de secolele al X-XI-lea.
Cea mai veche atestare documentara autohtona cunoscută a numelui de tară este Scrisoarea lui Neacsu, 1521, care contine mentiunea slavona cěra rumŭněskŭ (Tara Rumânească). Termenul de „România” in contextul modern este atestat documentar în a doua decadă a secolului al XIX-lea.
Suntem vechi prieteni cititori, vechi fara discursurile nationaliste idioate ale “amicilor” din USL, dar ce vorbesc eu, sunt sigur ca acest distins “coleg”, Căcărău cunoaste detaliiile cu care mi-am inceput seria de articole.
Note si citate:
[1] Fritz Schuster, Herzog Ramunc aus dem Walachenland, in Sudost-Forschungen, XI, 1946-1952, p. 284-290)
[2] Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento, in Bulletin de la Section Historique, XV.
[3] Paul Cernovodeanu, Studii si materiale de istorie medievala, IV, 1960.
[4] Jahrhunderts. Eine historiographische Imagologie, 1990.
[5] Demetrius Cantemir. Descriptio Moldaviae, 1714.
[6] “De rebus Geticis” de Iordanes, după Manuscrisul Vienez [link]
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre Hans Benkner, judele Brasovului, este si prima atestare documentara a limbii romane, actul ei de nastere.
Asa am invatat la scoala (acum aproape o jumatate de veac) de la un dascal de exceptie, doamna Barbulescu, profesoara de limba romana.
Da Tzepelica,
dar parca imi amintesc ca era scrisa cu litere chirilice.
In acelasi secol 16 in care noi scriam curat romaneste……. – Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom …..I pak dau ştire domnie tale za lucrul turcilor …… William Shakespeare scria 39 de piese de teatru Morus scria Utopia….. Erasmus si el pe acolo.
Noi nu intrasem inca in UE sa ii facem praf.
salut! tema nationalismului resuscitat de USL are o singura miza: inducerea ideii ca valorile europene (stat de drept, justitie, lege) cam “put” si ca ne putem re-enclaviza ca in anii tranzitiei originale. politicienii tanjesc dupa apele tulburi dinainte de 2004 si vor ca poporul insusi sa reclame si sa voteze bezna si auto-excluderea din UE, ca rechinii sa poata supravietui.
sal`tare tutulor.
Românii?
Ei bine sint modele de urmat si de Angela:
“Cancelarul Angela Merkel le-a cerut marti militantilor sai sa-i reinnoiasca increderea, prezentandu-se drept un capitan de nava capabil sa conduca Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si Germania in furtuna, scrie AFP.”
A dreaqului pirat, face prozeliti 😉
🙂
Iar limba română se preteaza la glume (conform Mediafax):
” Ponturi pentru o vacanţă reuşită de revelion în străinătate”.
Urmeaza:
“Ponturi pentru plagiat teze de doctorat”. 😛
Dragi prieteni vremea cifrelor ! Nn sunt finale, dar asta avem deocamdata
Câteva cifre şi câteva speculaţii