Cum sunt românii altfel ? Dobrogea inedită
| 06/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Începând cu secolul al VIII-lea i.Hr., corabii pline cu negustori si meşteşugari greci intră în marea denumită de Sciţi Axaina (albastru întunecat) şi o denumesc Pontos Euxeinos (euxeinos însemnând în grecă primitoare). Zona gurilor Dunării, prin posibilităţile sale comerciale, le atrage atenţia, şi colonişti veniţi din Marea Egee şi de pe coasta de sud a Pontului Euxin (Marea Neagră) întemeiază aici mai multe cetăţi-porturi. Printre cele mai importante dintre aceste cetăţi se numără Odessos (Varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, Tomis, Histria, Argamum, Halmyris, iar pe cursul Dunării Aegyssos (Tulcea) şi Axiopolis (Cernavodă).
Aşa cum Herodot menţionează în Istoriile sale, în 514 i.Hr, anul expediţiei lui Darius, şahul persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Chiar şi sub stăpânirea persană, cetăţile greceşti au influenţat semnificativ comerţul dintre mare şi Dacia, marcând progresul comerţului dacilor şi a 
civilizaţiei acestora. În circa 330i.Hr, Alexandru cel Mare i-a înfrânt pe tracii vasali ai perşilor, şi a ocupat Dobrogea, imperiul său ajungând până la Dunăre. În 322, anul destrămării imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusă în regatul macedonian, iar geto-dacii îşi reiau autonomia locală de care dispuneau pe vremea perşilor. Ulterior, cetăţile greceşti dobrogene au intrat în sfera de influenţă a regatului pontic condus de Mitridate VI Eupator. În 55 Dobrogea şi cetăţile greceşti de pe malul mării au fost înglobate în statul dac al lui Burebista, până în anul 44.
În secolele IV-III î.Hr. sunt menţionaţi câţiva conducători daci: Zalmodegikos, Oroles, Rhemaxos, Zoltes; iar în secolul I î.Hr. sunt menţionaţi conducătorii: Roles, în sudul Dobrogei, Dapyx, în centrul Dobrogei şi Zyraxes, în nordul Dobrogei, ce vor fi înfrânţi de romani. În urma acestei victorii, Roma îşi întinde stăpânirea şi asupra Dobrogei (28 î.Hr.).
Dobrogea romana
În a doua jumătate a secolului I î.Hr.Dobrogea este transformata în provicia romană Moesia Inferioara de către împăratul Octavian Augustus. În timpul războaielor dacice Dobrogea a fost un teatru de război între daci, aliaţi cu sarmaţii contra romanilor. Una din cele mai strălucite victorii ale romanilor în aceste războaie a fost cea de la Adamclisi (102), unde s-a ridicat monumentul de la Tropaeum Traiani.
Printre barbarii care au început să apară pe teritoriul Dobrogei în secolul al III-lea se numără goţii, gepizii şi hunii. Odată cu împărţirea definitivă a imperiului roman din 395, Dobrogea intră în componenţa Imperiul Roman de Răsărit, treptat creştinat şi denumit mai târziu (de istoricii mai recenţi, începând cu germanul Hieronymus Wolf) “Imperiul Bizantin”.
Odată cu împărţirea definitivă a imperiului Roman in 395d.Hr, Dobrogea (Scythia Minor) intră în componenţa Imperiului Bizantin.
Împăratul Iustinian I a întărit cetăţile de pe Dunăre, cartea lui Procopius (“Despre construcţii”) enumerând 90 de cetăţi restaurate de împărat pe acest fluviu, dintre care aproape 50 în Dobrogea. Numele acestora sunt fie cele antice (Abrittus, Aegyssus, Axiopolis, Callatis, Carsium, Durustorum, Noviodunum, Odessos, Tomis, Troesmis, Ulmetum), fie locale (Bassidina, Diniscarta, Padisara, Residina, Sacidava, Zaldapa, Zisnudava) ori adaptări din latina vulgară (A Silva, Castellonovo, Gemellomuntes, Maurovalle). Paralel cu reorganizarea militară au fost întreprinse şi schimbări în domeniul bisericesc. În Scythia Minor se aflau 15 episcopate subordonate mitropoliei de la Tomis. Numărul mare de bazilici creştine (spre exemplu, numai la Tropaeum erau cinci) indică importanţa ierarhiei ecleziastice zonale, aceasta nefiind in partibus.
Dobrogea bizantina
După anul 534, invazii pustiitoare ale hunilor (mai apoi ale avarilor şi bulgarilor) vor avea loc şi în Dobrogea, zona decăzând treptat din strălucirea sa de pe vremea lui Iustinian. Săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei părăsiri bruşte şi violente a teritoriului undeva la sfârşitul secolului al VI-lea (probabil faptul e legat de marea pustiire avară din 587). La Tropaeum s-a purtat o bătălie importantă, care a pecetluit de altfel sfârşitul oraşului antic. Urme de incendieri serioase au fost găsite la Ulmetum, Callatis şi Histria.
În secolul VII bulgarii au invadat teritoriile la sud de Dunăre, ajungând pe râul Mariţa şi la Marea Adriatică. Prima fază a fost consumată în 679, când hanul Asparuch trece Dunărea şi se instalează în Moesia şi Scythia Minor. Dobrogea a rămas sub dominaţie bulgară până în 971. În acest răstimp, populaţii slave s-au aşezat printre Tracii latinizaţi sau elenizaţi din regiune. Mai târziu, când puterea bulgară a început să scadă, Dobrogea a retrecut în stăpânirea bizantină în 971, iar Bulgaria a fost în cele din urmă integral cucerită de bizantini în 1014.
Imperiul bizantin a reuşit cu greu să menţină Dobrogea sub dominaţia sa din cauza atacurilor pecenegilor şi a cumanilor şi a răscoalelor bulgarilor şi proto-românilor (Valahi). Un alt pericol l-au reprezentat armatele cneazului rus Sviatoslav, care în 971 au asediat Dristra (Silistra). Această cetate, împreună cu Constanţa şi altele s-au pus sub protecţia împăratului bizantin, reuşind astfel să respingă asediul.
După acest eveniment, împăratul Ioan I Tzimiskes a alcătuit în acele locuri o provincie, numită “Mesopotamia Apusului” cu centrul la Licostomo (Gura Lupului în greceşte) sau la Dristra. Această provincie era alcătuită din două strategate: cel de Dristra în nord şi cel de Ioannopolis în sud. Primul strateg a fost un anume Leon. Prin 975 – 979, strategatul de Ioannopolis a fost încorporat în provincie Thracia, în vreme ce thema Mesopotamia Apusului era împărţită într-un strategat omonim (în nordul Dobrogei) şi cel de Dristra (în sudul Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos şi Constantia adăpostesc atunci dromoanele care apără Mesopotamia Apusului. După 986, bulgarii au cucerit strategatul Dristrei, până la linia întărită Constanţa – Cernavodă. Teritoriul rămas (practic strategatul Mesopotamia Apusului şi câteva fortificaţii dunărene între Cernavodă şi Dristra) au fost reorganizate într-o toparhie cu o largă autonomie politică, administrativă şi decizională. Campania din anul 1000 pornită de împăratul Vasile II Macedoneanul a readus teritoriile de est ale Bulgariei sub ascultarea unui strategat al Dristrei, thema Mesopotamia Apusului fiind desfiinţată. Această formaţiune nouă a fost pentru scurtă vreme subordonată themei Thracia, urmând ca după câţiva ani să fie separată.
După 1020, împăratul Vasile II a înfiinţat o nouă provincie, numită Paristrion sau Paradunavon. Aceasta cuprindea teritoriile dintre Munţii Balcani, Dunăre (de la Vidin până la gurile de vărsare) şi Marea Neagră. Centrul noii formaţiuni era tot oraşul Dristra, iar conducătorul ei se numea katepan, duce sau arhonte. Această temă, fără alte subdiviziuni, va rămâne sub stăpânirea bizantină până în secolul al XII-lea (cu scurte întreruperi în 1047/48–1053, 1056–1059, 1064–1065, 1072–1091, când graniţa a fost retrasă temporar pe aliniamentul Munţilor Balcani).
Dobrogea independenta
În 1320/5 este menţionat un anume Balică sau Balko în Principatul Cărvunei (Dobrogea), care se întindea de la zona actualului Babadag în nord, până la Mesembria (azi Nesebăr) la sud. În 1346, fii lui Balică, Dobrotici si Teodor, se implică în luptele dinastice din Imperiul Bizantin de partea împărătesei Ana de Savoia. Din cauza aceasta, în 1347, din ordinul împăratului Ioan V Paleolog, un vasal al Bizanţului, emirul Bahud din Umur, conduce o expediţie împotriva lui Balică, în timp ce dromoanele bizantine distrug porturile de la Marea Neagră. Balică şi Teodor mor în timpul confruntării, Dobrotici devine conducător.
Între 1352-1359, odata cu scaderea puterii Hoardei de Aur, apare un nou stat la sud de gurile Dunării sub prinţul tătar creştinat Demetrius, în timp ce Ţara Românească ia în stăpânire regiunile situate la nord de gurile Dunării (Vrancea, Galaţi, şi fâşia de teritoriu de la Prut la limanul Tuzla din actualul Bugeac).
În 1357, Dobrotici se declară despot. În acelaşi an, pierde Mesembria şi Anhialos cucerite de împăratul bizantin Ioan V Paleolog. Dar doi ani mai târziu, în 1359, Dobrotici cucereşte gurile Dunării cu cetăţile Vicina şi Chilia de la Demetrius, expulzându-i de acolo pe Genovezi care păstrează doar portul Licostomo. Arhiepiscopul Vicinei, Iachint, devine primul metropolit al Ţării Româneşti tot în 1359. În 1366 Ioan V Paleolog vizitează Roma şi Buda, încercând să capete ajutor pentru campania sa împotriva Dobrogei, în cursul căreia este capturat la Varna. O nouă campanie condusă de Amadeus VI de Savoia, sprijinită de Veneţia şi Genova încearcă să-l elibereze pe împărat. După ce Amadeus cucereşte unele cetăţi din sud, Dobrotici negociază pacea eliberându-l pe împărat şi căsătorindu-şi fiica cu Mihail, fiul împăratului.
În 1369, Dobrotici împreună cu aliatul său Vladislav I al Ţării Româneşti l-au ajutat pe Ivan Straţimir să revină la tronul Vidinului. Cu acest prilej cetăţile Dârstor şi Chilia trec în posesia Ţării Româneşti. În 1379, flotele munteană şi dobrogeană blochează flota genoveză în faţa Constantinopolului.
În 1386, Dobrotici moare şi îi urmează la tron Ivanko sau Ioan, care acceptă pacea cu Murad I al Imperiului Otoman şi semnează un tratat comercial cu Genova. Ivanco moare în 1388 în timpul expediţiei Marelui Vizir Çandarli Ali Pasha împotriva Ţaratului Târnovo (şi a cetăţii Dârstorului atunci în stăpânirea Ţării Româneşti). În urma expediţiei, peste jumătate din teritoriul Dobrogei cade sub dominaţia Imperiului Otoman, în timp ce Dobrogea de Nord intră în componenţa Ţării Româneşti, care îl învinge pe Marele Vizir.
De notat că istoria Dobrogei independente este ocultată de aproape toate atlasurile istorice şi lucrările de popularizare, fiind menţionată doar în lucrările şi articolele de specialitate, nu fără câteva polemici de altfel, dat fiind caracterul său multinaţional care permite atât Bulgarilor, cât şi Românilor, să revendice această istorie a Dobrogei ca parte integrantă a istoriei naţionale a fiecărei ţări.
Dobrogea sub Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân a alipit Ţării Româneşti Dobrogea în 1388/9. În 1393, Baiazid I cucereşte sudul Dobrogei şi îl atacă pe Mircea în Ţara Românească, dar fără succes, iar în 1395 Mircea recucereşte teritoriile pierdute cu ajutorul aliaţilor săi, Regatul Ungariei. A treia ocupaţie otomană a avut loc între 1397 şi 1404.
Înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk la Ankara în 1402 deschide o perioadă de anarhie în Imperiul Otoman.În 1403, Mircea ocupă cetatea genoveză Licostomo de la gurile Dunării, iar în 1404 recucereşte Dobrogea şi se implică în luptele dinastice din Imperiul Otoman.
După moartea lui Mircea, în 1418, fiul său Mihail I, reîncepe luptele cu turcii, pierzându-şi viaţa într-o luptă în 1420. În anul acela, sultanul Mehmed I cucereşte Dobrogea, Ţara Românească rămânând doar cu Delta Dunării, dar nu pentru mult timp.
Dobrogea Otomana
În ceea ce priveşte momentul intrării definitive a Dobrogei sub dominaţia turcă, opiniile istoricilor sunt împărţite. Nicolae Iorga socoteşte că acest teritoriu a intrat definitiv sub stăpânirea otomană în 1416. C. C. Giurescu, Ştefan Ştefănescu şi Gheorghe I. Brătianu sunt de părere că acest lucru s-a întâmplat în 1417. Există, de asemenea, o serie de istorici care consideră că Dobrogea a căzut sub stăpânirea otomană treptat, în etape. Astfel, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru este de părere că ofensiva otomană în acest sens a început în 1417 şi s-a terminat în anii 1445 – 1452, în urma cruciadei europene cu sfârşitul tragic la Varna, iar Anca Ghiaţă plasează începutul în 1420 şi finalul în 1484, când otomanii cuceresc şi gurile Dunării. Maria Chiper argumentează că Dan al II-lea a stăpânit şi el, vremelnic, măcar o parte din teritoriul Dobrogei, iar Radu-Ştefan Ciobanu, bazându-se pe dovezile arheologice descoperite în cetatea Enisala, împinge această stăpânire cu dese întreruperi a domnilor români până în vremea lui Vlad Ţepeş.
Stăpânirea lui Vlad Ţepeş, pentru câteva luni, peste cel puţin o parte a Dobrogei este legată de campania sa pe malul drept al Dunării din primăvara lui 1462.În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară la sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Babadag, Târgul de Floci, Silistra şi chiar Razgrad, Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin. Potrivit lui Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră până la Adrianopole în est şi Plevna în vest. Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpânirea sa Bugeacul, în aceeaşi perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încât Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpânirea sa până la moarte.
După cucerirea Dobrogei, otomanii au transformat-o într-un sangeac al provinciei Rumelia, după care, în 1599, a fost înfiinţat elayetul Silistra, ce cuprindea Dobrogea (toată), Bugeacul şi Edisanul. În secolul al XVII-lea, acestui elayet i-au mai fost adăugate o mare parte din Bulgaria şi Turcia europeană de astăzi. În 1864 ce mai rămăsese din elayetul Silistrei (părţile la nord de Dunăre fiind anexate de Imperiul Rus) a fost transformat în vilayetul Dunării.
Sub dominaţia otomană, Dobrogea, pe lângă Turcii şi Tătarii musulmani aşezaţi aici din ce în ce mai numeroşi, cuprinde în continuare o populaţie de “Ghiauri” printre care administraţia otomană îi deosebeşte pe Ladinlar (Evrei de limbă spaniolă, veniţi în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe Ermenlar (Armeni), pe Gök-Oğuzlar (Găgăuţi), pe Rumlar (Greci), pe Cingene (Ţigani), pe Bulgarlar (Bulgari) şi pe Iflaklar (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băştinaşi, care îşi spuneau Dicieni (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menţionată în cronicile medievale) erau raia (adică supuşi otomani), şi ca atare plăteau, ca toţi ghiaurii, haraciul (impozit pe necredincioşi), în timp ce Românii veniţi din părţile Sibiului, din Moldova sau din Ţara Românească, zişi mocani erau parţial scutiţi. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de ghiauri s-au turcit pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt români, de origine creştină.
Bibliografie, note si citate:
Nicolae Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Bucureşti, 1898,
Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, I, Bucureşti, 1938,
Gheorghe I. Brătianu, Marea Neagră, Bucureşti, 1988,
M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Aspecte ale vieţii economice din târgurile şi oraşele Dobrogei sub stăpânire otomană (sec. XV – XVII) în „Studii.Revista.Istorică”, 1, 26, 1973, 1
Anca Ghiaţă, Condiţiile instaurării dominaţiei otomane în Dobrogea, în SISEE, I, 1974.
Maria Chiper, Dan al II-lea, domn până la „Marea cea Mare”. Tradiţie şi realitate în RRH, 40, 1987.
Nicolae Iorga, Chestiunea Dunării, Institutul European, 1998.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Romania tara in care totul e posibil
A crescut populatia Romaniei cu 3 milioane de cetateni in iulie 2012 eram 15milioane la referendum astazi de mos Niculae, BEC reconfirna ca 18 milioane 200 mii cetateni au drept de vot
Cum îi dragi uslinoşi? Mi-aţi urlat toată vara că suntem doar 15 milioane de persoane cu drept de vot şi că referendumul este valabil.No
Se confirmă refuzul lui I.Rus de a falsifica cifra reală ,,Nu vreau să-mi petrec bătràneţile în puşcàrie alăturàndu-mă unui grup infracţional organizat”
Incă odată T.Băsescu a avut dreptate!
Eu as spune ca intrebarile prea generale aduc mai mult confuzie, mai ales atunci cand momentul ales este inoportun. O intrebare oportuna ar fi, de exemplu, sunt constantenii altfel decat Mazare? Daca nu, sunt constantenii la fel cu dobrogenii? Daca Ro este altfel decat Dobrogea, de ce este Ro altfel? Si asa mai departe. Sunt momente in care capacitatea filosofiei sa dea raspunsuri este mai importanta decat aceea de a pune intrebari. Faptul ca Ganditorul avea mana sub barbie nu inseamna ca o tinea tot timpul acolo. La o analiza mai atenta se observa ca si mana Ganditorului avea un deget opozabil. Celorlalte, vreau sa zic. Oare de ce nu a impartit Natura cele cinci degete in doua tabere egale (adica doua degete si jumatate in fiecare grup)? Sa fie un semn?
Judex,
Haios ca de obicei, suntem intr-un impas social de proportii. Numai o mare intelepciune politica ne poate scoate din asta! Asta nu prea este de gasit
Theo, hazul de la prima citire este epiderma. A doua citire ar trebui sa sugereze un fel de razvratire. Sensul cel mai important, insa, apare la urmatoarea citire. O sa vezi, hazul cam dispare, asa cum homo ludens a fost inlocuit de er…in Constanta, in drum spre transformarea in Sapiens, in mod indiscutabil premergatorul filosofilor nostri. Noi_ca oameni, adica.
judex,
hazul nu mai este deja prezent cam de multicel, din nefericire. Grele vremuri – dar mai grele ne asteapta (probabil) 🙁
sal`tare tutulor,
protestez: Zoltes era originar dintr-un sat din Banat, Zolt. Evident, glumesc.
Cu lectura asta mi s-a “largit” Dobrogea 😉
Si, cind ma gindesc ca piratu` de pe acolo se trage, din atitea increngaturi, ma gindesc ca asta nu-i roman “neaoş”. Dar lasa, doi ani il mai induram.
Salut Victor,
deja cred ca am mai vorbit (daca nu sunt senil deja) postarea despre Banat o sa fie “ametitoare”. Simplu Banatul este de fapt Romania pe care din nefericire nu o avem, Banatul este centru etnogenezei romanesti autentice, eu asta o pot dovedi istoric.
Theophyle,
eu doar glumeam cu potrivirea de nume; nu ma imbatosez ca sint bănăţan in ţoalele mele ori ca Bănatu-i fruncea 😛
Azi chiar ma cam ingrozesc cit de rosie a devenit zona asta.
Iata ce scrie scriitorul Radu Pavel Gheo pe blogul sau:
“Printre semnele de aliniere la spiritul vremii, am văzut azi unul care, sincer să fiu, m-a deranjat. Pînă anul acesta, de ziua naţională a României, în Piaţa Operei se etalau cîteva zeci de drapele, în nişte portdrapele duble: într-o parte steagul României şi în cealaltă steagul Uniunii Europene. Anul acesta unul din drapele n-a mai fost pus deloc. Ghiciţi care? Desigur, cel al U.E., care a dispărut complet – căci noi nu sîntem o colonie a Europei. Ci una a USL-ului, în mandatul celui care se profilează a fi cel mai slab primar al Timişoarei din toate timpurile.”
Victor,
Timis este judetul din care se va renaste probabil o noua politica mioritica. Probabil din gresala sau din ironia zeilor pusi pe shotii 🙂
…chiar asa, iata o intrebare oportuna: este Traian Basescu altfel decat romanii? Echivalent cu: este Ponta la fel cu romanii?
Dupa ce am sa termin serialul de fata ai sa te intrebi si tu ca mine, cine sunt romanii? a avut oare Samuel Huntington dreptate?!
http://politeia.org.ro/cultura-si-arta/ciocnirea-civilizatiilor/2080/
“cifrele de seara” sunt acum in curs de procesare sa avem o postare mai pe seara cu ultimele “predictii si speculati”
Buna ziua!
Asteptam plini de interes. Aici este cea mai credibila sursa.
Salut,
sper amice. Astazi avem cross-reference cu niste hartii de la USL 😆
Nu am incredere nici in sondajele anteniste, nici in cele publice ARD, doar daca sunt confirmate aici pe blog.
theophyle, salut! 🙂
Tot mai interesanta sectiunea de magazin istoric a Politeii!
Asta îmi dă speranțe în de mult promisa postare despre etnogeneza românilor și originea limbii române. 🙂
…că vremurile nu se așează de loc și timpul se scurge ca făina prin traista găurita a orbului iar luiBibliophyle de altă data i-a luat locul un foarte ocupat homo politicus 😀
Judex. Mazare e bucurestean, nu constantean.
Salutare !
Din RL, intre candidatii la parlamentare :
“Dumitru Badea (PRM) a fost, potrivit CNSAS, locotenent major al Direcţiei Regionale Băcau a Securităţii. Badea a recunoscut că a fost ofiţer de informaţii.
Virgil Sima (PER) a fost agent al poliţiei politice comuniste – locotent şi apoi căpitan în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea – şi a desfăşurat acţiuni de poliţie politică, potrivit CNSAS.
Niculae Mârzan (PRM) a fost, potrivit CNSAS, lucrător al fostei Securităţi, cu gradule de locotenent, şi a recrutat un informator pentru încadrarea informativă a muncitorilor.
Dan – Dumitru Zamfirescu (PRM) a fost subofiţer în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti şi a dirijat reţeaua infomativă pe lânga persoane intrate în atenţia Securităţii pentru ca au ascultat “Europa Liberă”, pentru relaţii suspecte cu cetăţeni străini şi pentru intenţia de a părăsi România, arată CNSAS.”
Cum dracu` le este permis astora, care au fost ofiteri ai organului de represiune, sa candideze ?
Virgil Sima este vecinul meu. Am vorbit azi dimineata despre el.
Take five, Dave ! A murit Dave Brubeck
http://www.youtube.com/watch?v=vmDDOFXSgAs
Buna seara,
Recul al democratiei:
Secretarul american de stat Hillary Clinton a avertizat asupra pericolelor la adresa valorilor democratice si a drepturilor omului in anumite tari europene si din Asia Centrala, mentionand cu ingrijorare ca “exista semne de recul democratic in Ungaria si provocari ale constitutiei in Romania”, care este mentionata printre statele in care guvernele aplica “restrictii asupra drepturilor omului”. Puteti citi aici discursul original in engleza al secretarului de stat american.
Ea a mentionat Romania alaturi de Ungaria, Rusia, Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan si Kazahstan.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13759528-hillary-clinton-include-romania-randul-tarilor-care-guvernele-incearca-din-mai-agresiv-sufoce-disidenta.htm
Hillary sa mearga acasa ca e Bill bolnav, sa nu ne mai vorbeasca de valorile democratice dupa ce a facut varza Africa de nord, in numele democratiei lui peste prajit…. de se alege praful de tot echilibrul precar de acolo. Ciocul mic madam Clinton !
Mda,ma asteptam sa vii peste mine, tot n-ai cu cine te certa.
Deci la noi democratia e in floare si usl-ul o va duce pe noi culmi.
Ei si tu…., exagerezi, ca de obicei.
Nu are legatura cu USL.
In numele unei primaveri arabe a democratiei Hillary a distrus echilibrele in Egipt, Libia si alte parti, Unde a pus mina si gura s-a ales praful. E ultima persoana care sa isi dea cu parerea. Macar asa.,.,.,. 2 ani
Nu ai dreptate, a tras un semnal de alarma foarte corect. Nu amesteca mere cu pere de dragul polemicii, te rog .
Din cate-mi amintesc prin august a avut si un emisar pe aici.
Nu e polemica draga mar.
Ma astept ca Hillary sa fie inlocuita din postul de la State Department.
Eu personal care am fost contemporan si cu revolutia din Iran in care aiatolahii i-au luat locul lui Pahlavi Ariamer am privit cu stringere de inima cum politica lui Hillary Clinton a facut harcea parcea din Egipt, vezi ce se intimpla acum in aceiasi piata Trahir , si-au batut joc de Mubarak care a facut multe lucruri bune pentru America si Egipt, plus situatia in Libia in care au dat tara pe mina triburilor si a extremistilor. Vinovata e Hillary in special desi as da vina cu placere pe Obama.
Ca a venit la noi un emisar special e bine. Daca venea Biden era si mai bine.
Pe mine ma intereseaza ca se exprima un punct de vedere al SUA (Hilary nu ma intereseaza si nici ce a facut in alte parti). Ma intereseaza ca se urmareste situatia din tara noastra.Si ma intereseaza ce se spune – in tara noastra se cobtracareaza “agresiv” opozitia. Ma rog, eu sunt cam mica sa-mi dau cu parerea in fata atator “experti” de aici.
OK ai dreptate,
Pe mine ma intereseaza in plus si cine o spune
Total de acord. A facut varza in nordul africii si se vor muri o gramada de oameni… pana se va ajunge la un nou echilibru
Buna seara 🙂
ingrijorator, asta ne-ar mai lipsi 🙁
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13759295-doi-teroristi-afiliati-qaeda-fost-expulzati-din-romania-sub-acuzatia-planuiau-atentat-tara-noastra.htm
Asocierea noastra cu o serie de state cu dificultati in ceea ce priveste adecvarea democratica nu este o simpla retorica. Este un punct de vedere in care doamna Hillary crede. In al doilea rand, este rezultatul analizei la nivelul administratiei americane. Acest lucru rezulta din contextul in care a facut aceste afirmatii, si anume la o reunine OSCE, organizatie care a avut dimensiunea umana (drepturi si libertati fundamentale) ca prioritate de negociere inca din anii ’90” – Cristian Diaconescu
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13759948-cristian-diaconescu-despre-mentionarea-romaniei-randul-tarilor-unde-exista-recul-democratiei-nu-este-simpla-retorica-este-rezultatul-analizei-nivelul-administratiei-americane.htm
Sa speram ca va ajuta….
Desi daca USL castiga cu peste 50-60% nu prea va mai conta.
Eu stiu, ca sunt mai batran 🙂 …. cum s-a spalat pe maini Averell Harriman de democratii din Romania dupa ce comunistii au cistigat alegerile.
Atentie, nu te-am contrazis in legatura cu Africa de Nord, Egipt si Iran unde sunt de acord cu punctul tau de vedere 🙂
ok, ok, ne-am inteles 🙂
TDS,
“Da voi care ii asupriti pe negrii? “.
Faptul ca Clintioaca zis ce a zis, nu inseamna ca nu are dreptate. (parerea mea).
Ce ma ingrijoreaza este ca daca ma uit pe o harta a iuropii si a asiei cam toate sunt compactate pe langa rusia si apare aproape ca un plan decenal de dezvoltare a democratiilor de sorginte originala.
Na ca am zis-o
Am uitat,
planul decenal este de amandoua paje ale oceanului atlantic (sau pacific, cum vrei) 🙂
Buna seara tuturor si la multi ani tuturor celor care isi serbeaza azi onomastica. 🙂
Dacă Victor Ponta va rămâne la putere, marginalizarea României se va agrava – Martens tine pumnii ARD si UDMR pt duminica
http://www.b1.ro/stiri/externe/pre-edintele-ppe-daca-victor-ponta-va-ramane-la-putere-marginalizarea-romaniei-se-va-agrava-44325.html
Potarea asteptata a venit: Câteva cifre şi câteva speculaţii (rectificări)