Coreea – o istorie / începuturi
| 06/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Coreea apartine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii ale lumii. Istoria nationala a poporului corean incepe in mileniul al doilea î.Hr., odată cu întemeierea regatului Gojoseon (conform legendei lui Dangun în anul 2333 î.Hr), la malurile raului Liao in sud-estul Manciuriei contemporane. Nu stim prea multe despre triburile Altaice care au fost stramosii coreenilor moderni, stim insa ca in secolul al IV-lea, coreenii au adoptat budismului ca religie, impreuna cu scrierea chineza, ambele avand un efect profund asupra societăţii bastinase. Stim astazi din literatura destul de bogata ca statul Corean şi-a menţinut independenţa politică şi culturală, în ciuda invaziilor mongole din secolul al XIII-lea şi a invaziilor japoneze din secolul al XVI-lea. În secolul al XV-lea, în timpul domniei regelui Sejong cel Mare, a fost creat primul alfabet corean numit hangul (vezi mai jos).
Am sa incerc in cateva postari sa scriu despre istoria extrem de controversata a acestui popor si a acestei culturi milenare. Istoria Peninsulei Coreene incepe in Paleoliticul timpuriu (acum 300 de mii de ani), cand partea de sud a peninsulei a fost populata de predecesorii Homo Sapiens, adica Homo Abilis. Primele vestigii arheologice le intalnim tot in sudul peninsulei Coreene in mileniile al IX-VIII-lea i.Hr. Cam pe la mijlocul Paleoliticului. Neoliticul care incepe in milenile VII-VI î.Hr. ne dezvaluie doua culturi diferite. Prima numita Jeulmun (8000-1500) si a doua numita Mumun, care este o perioada tranzitorie de la neoliticul “Stone Age,” intre 1500-300 î.Hr. Important de mentionat este ca ambele perioade desi in parte neolitice, difera total de neoliticul occidental intalnit in Orientul Mijlociu si Europa.
Perioada Jeulmun este impartita in trei diviziuni:
Jeulmunul Timpuriu (6000-3500 î.Hr). Perioada in care principala ocupatie a locuitorilor a fost pescuitul, vanatul si inceputurile unei agriculturi elementare. Populatia inca semi-migratorie cu asezari mici si temporare.
Jelmunul Mediu (3500-2000 î.Hr). Perioada in care apar primele asezari sedentare si o agricultura sustenabila, care permitea pastrarea surplusurilor de alimente de la o recolta la cealalta. Suntem siguri de acest lucru, avand in vedere vasele ceramice de dimensiuni mai mari care permiteau pastrarea a mari capacitati de produse agricole, in special secara si ovaz.
Jelmunul Târziu (2000-1500 î.Hr). Perioada in care agricultura devine principala ocupatie, pescuitul si vanatul devenind ocupatii complementare. In aceasta perioada se vede clar o migratie a populatiei spre nordul peninsulei Coreene si spre interior in afara zonelor de pescuit. Perioada este caracterizata de ceramica asemanatoare gasita in Manciuria, Rusia Maritima, Valea Amurului, Mongolia si Japonia in perioada Jōmon. Postarea viitoare despre perioada Mumun.
Limba Coreeană
Limba coreeană este limba oficială a Coreei de Sud, de Nord si a Regiunii Autonome Yanbian din sudul Chinei. Limba Coreana este vorbită de aproximativ 78 – 80 de milioane de oameni în toată lumea. Clasificarea acestei 
limbi este disputată. O parte din lingvisti o considera ca limbă izolată (adică, nu este similara genealogic cu nici o altă limbă), o alta parte o considera apropiata cu dialectul Japono-Ryukyuan; de aproximativ jumatate de secol, majoritatea lingvistilor o clasifica in grupa lingvistica Altaica.
Limbile altaice sunt o familie de aproximativ 60 de limbi înrudite, vorbite de circa 330 de milioane de oameni, răspândite mai cu seamă în Asia Centrala şi de Est. Înrudirea dintre aceste limbi este o problemă în plină dezbatere între lingvişti, unii dintre ei respingând ipoteza unei legături genetice între aceste limbi.
Familia limbilor altaice se presupune că ar cuprinde următoarele subfamilii: limbile turcice, limbile mongolice şi limbile tunguze. La acestea, mulţi cercetători adaugă limba coreeană şi limbile japonice (reprezentate în principal de limba japoneză). Ipoteza apartenenţei limbii ainu la aceeaşi familie este considerată puţin plauzibilă, dar posibila. Similarităţile dintre limbile altaice, evidente de altfel, sunt puse de mulţi lingvişti pe seama moştenirilor “genetice” de la o limbă unică (limba proto-altaică).
Limba coreană, denumita oficial in Coreea de Sud hangugeo sau gugeo, (“limba naţională”) sau mai popular hangungma. In Coreea de Nord aceeasi limba este cunoscută sub numele chosŏnmal sau chosŏnŏ. Coreeana este o limbă aglutinantă, iar sintaxa este de tip SOV (subiectul, obiectul, verbul apar de obicei în această ordine).
Istoric, coreenii au folosit scrierea hieroglifică chineză la început, din secolul al VI-lea (ca scriere mixtă, unele semne notau noţiuni, altele sunete), alfabet numit Hanja, cu trei variante derivate: hyangchal, gugyeol si idu, iar de la mijlocul secolului al XV-lea foloseşte alfabetul propriu hangul. Din secolul al XV-lea alfabetul Hanja, scris cu ajutorul hieroglifelor chinezesti, a fost schimbat de regele Sejong “cel Mare” (1397 – 1450) cu alfabetul actual numit Hangul. Proclamatia de schimbare a alfabetului, denumita Hunminjeongeum, este una din cele mai vechi reforme lingvistice cunoscute.
Limba Coreeană romanizată
Multe limbi, care au fost scrise perioade indelungate cu ajutorul unor alfabete proprii sau imprumutate, au suferit din secolul al XIX-lea si pana in zilele noastre un proces de romanizare (latinizare), folosind transcrierea lingvistica a vocalbularului limbii respective, de la scrirea traditionala la una care folosea alfabetul latin. Marea majoritate a acestor romanizari/latinizari nu au avut succes. Dintre cele care au avut succes mentionam in primul rand limba Turca sau limbile asa numite ilirice, bazate pe transliterarea marelui lingvist Ljudevit Gaj (1809 – 1872), care include in special limbile fostei Iugoslavii (Croata, Slovena Sarba, etc.)
Bineinteles ca transliterarea romanizata a luat avant din momentul aparitiei calculatoarelor electronice, pe la sfarsitul secolului al XX-lea.
Intorcandu-ne la limba Coreeana, trebuie sa mentionez ca din cate povestesc colegii experti in aceasta limba si din cat exista in literatura de specialitate, transliterarea coreenei a reusit “binisor”, problema ar fi reticienta intelectualilor coreeni si impreuna cu ei a maselor populare sa se foloseasca de aceasta transliterare.
Limba Coreeana moderna a trecut o evolutie de cateva sute de ani (ca orice limba, de fapt) intre prima invazie japoneza (1598) si sfarsitul lungii dinastii Joseon ( 1392–1897). Romanizarea limbii Coreene a suferit cateva versiuni, ultima schimband metodologia secolului 20 (McCune–Reischauer) cu una proprie, dezvoltata de Academia Coreeana intre anii 1995 – 2000.
Trebuie mentionat ca limba Coreeana romanizata NU este sinonima cu Romaja, care este de fapt un stil, care permite includerea unor neologisme moderne (de obicei de sorginte anglo-americana) in scrierea traditionala Coreeana. Metoda folosita si in limba japoneza este denumita – Rōmanji.
Ca anecdota, pot sa va povestesc ca o mare parte a coreenilor cred ca romanii (Romania) sunt originea alfabetului latin, deci noi suntem cei care “purtam vina” romanizarii alfabetului lor. De mentionat ca exista si o versiune de transliterare cu ajutorul alfabetului chirilic (va imaginati cine se foloseste de aceasta transliterare).
Pentru cei care doresc mai multe date despre limba Coreeană romanizată propun un link in engleza, la situl Academiei Coreene (de Sud, cei din Nord se ocupa de bombe atomice)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
istoria celor 3 regate (kogureyo, silla si baekje) pe mine ma fascineaza. oamenii astia au razboiul in sange inca din cele mai vechi timpuri. la inceputul textului facusem o confuzie intre gojoseon (inainte)si joseon (dupa cele 3 regate incluzand factiunea gaya si balhae)
nu confunda ceea ce vezi la televizor cu adevarul istoric. Diferenta este enorma 🙂
posibil sa confund dar sunt site-uri in romania care se ocupa de istoria si civilizatia koreana, si le mai rasfoiesc in timpul liber
Foarte, foarte bun articolul!!! Trebui insa o continuare neaparat. In primul rand o aplecare mai mare asupra istoriei medievale si moderne a Coreei, pt ca aceste perioade sunt reprezentate foarte confuz de serialele coreene. Se trece cu vederea invazia mongola care a cuprins o buna parte din Asia centrala si estica, regatele coreene [pe atunci nici nu exista inca notiunea de coreean], invazile japoneze care au fost constante, pana cand au culminat cu o dominatie in cel de-al doilea razboi mondial, cea manciuriana, etc. Cand vad cum este prezentat asa zisul print Sado in serialele coreene, imi vine sa vars, Vlad Tepes al nostru a fost un copil pe langa el in ce priveste cruzimea, iar in ce priveste depravarea numai maresalul IOANEI D’ARC, un anume Rey [daca nu ma insel] cred ca-l intrecea, dar un articol care sa clarifice cu date documentate viata acestui ignobil fiu de rege este necesar.
In seriale printul Sado e prezentat edulcorat pentru ca e vorba de istoria lor, pe care o vor cat mai lipsita de umbre. Scenaristii isi iubesc si ei tara, ca oricare altii; noua, neutri fiind in aceasta chestiune, nu ne ramane decat sa ne documentam.
Extrem de interesant si multumesc mult.