Civilizaţii: Mesoamerica pre columbiană (2)
22/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Civilizatia Maya – 2
Un subiect important de discutat prin prisma istorica ar fi o analiza sumara despre dezintegrarea politica si sociala a imperiului Mayaş. in acest subiect sunt enuntate teorii diverse si chiar nu exista nici un fel de consens in aceasta privinta. Teoriile existente se impart in doua mari categorii. Deoarece sudul teritoriului mayaş a fost primul care s-a disipat, teoriile preponderente au fost de natura ecologica. Teritoriul nu a mai putut sustine numarul mare de locuitori, sau au avut loc dezastre naturale care au “gonit” populatia (cutremure, eruptii vulcanice, etc.). Ultimele teorii ecologice sunt bazate pe unele teste geologice, si vorbesc de o seceta de aproape doua secole, care a distrus nu numai agricultura, ci si fauna regiunii. Teoriile neecologice vorbesc despre rascoale ale taranilor (stanga marxista), invazii militare ale unor triburi periferice, razboaie intestine, suprapopulare, si insecuritatea căilor de acces comercial, etc.
Parerea mea respecta ambele prezumtii si cea politica si cea ecologica, totusi sentimentul meu este (bazat pe experientele istorice din orientul antic) ca aceasta civilizatie a fost distrusa de relatiile sociale malefice, care stateau la baza societatii mayaşe. Religia mayasa a denaturat de la sacrificiul animal la sacrificiul uman pentru a rezolva unele probleme de “control al populatiei” in special a celei captive din teritoriile ocupate in extinderea mayasa si au transformat etica si morala care trebuie intodeauna sa fie parte din sentimentul religios in misticismul intunecat si bestial. Cand termini victimele altora incepi cu ai tai. Cred ca civilizatia maya poate fi denumita (impreuna cu altele din istoria omenirii) “civilizatie sinucigaşa.”
Limba si scrisul mayaş
Primul studiu european al scrisului maya dateaza din anul 1566 si a fost facut de episcopul spaniol, pe nume Diego de Landa, imortalizat sub alt nume intr-un film de colectie cu Robert de Nero si Jeremy Irons (Misiunea – The Mission). Landa descrie calendarul Maya (cel astronomic) si glifele pe care reuseste sa le identifice grafic. Materialul lui Land a fost parasit multe secole, desi semnificatia lui a fost uriasa din punct de vedere stiintific, fiind singura sursa primara in afara descoperirilor arheologice ulterioare.
La inceputul anilor ‘60, cercetatoarea Tatiana Proskouriakoff de la Harvard reuseste sa descifreze niste glife de natura istorica-biografica in situl arheologic Piedras Negras. Alti doi cercetatori Alfonso Caso si Heinrich Berlin reusesc si ei sa identifice in locuri diferite glife mayase. In 1973, la o “masa rotunda” se intrunesc toti cercetatorii care se ocupa de descifrarea limbi mayase (Floyd Loundsbury, Linda Schele, si Peter Mathews) si pun la cale o strategie care a dus la descifrarea completa a scrisului mayas (in 2004). Personal, datorez putinul pe care-l stiu in aceasta limba, Lindei Schele care ne-a parasit din nefericire mult prea devreme.
Scrisul maya foloseste logograme complementare unor glife silabice, foarte asemanator logic de scrisul japonez modern (numai logic). Exploratorii europeni din secolul al XIX-lea le-au denumit impropriu heroglife, gasindu-le asemanatoare cu cele egiptene, nimic mai gresit. Singura asemanare cu heroglifele egiptene este “emblema” numita de specialistii egiptologi “cartuş”, care folosea la inscriptionarea regilor mayasi si a faraonilor egipteni. Aveti mai jos cateva imagini ale scrierii maya, de care vom vorbi si in postarile urmatoare.
Deoarece folosirea logogramelor si a glifelor nu poate forma un alfabet, scrisul mayas are deci un silabar (Syllabary). Silabarul mayas este compus din 800 de semne diferite cu care se faciliteaza compunerea oricarui text. Spre exemplu, pentru a reproduce activitatea scrisului (vb. a scrie) sunt folosite 2 silabe tz’i si b’i formand impreuna cuvantul tz’ib, adica scris. Probabil ca limba scrisa nu a fost si limba vorbita de poporul maya, ci un dialect folosit de elitele maya si de preotime, ca lingua franca. Acest dialect, numit probabil Ch’olti, este probabil strata (nivelul) cea mai veche a limbi maya, probabil rafinata de secole. Una din problemele dificile in descifrarea scrisului maya a fost directionarea scrierii (de sus in jos, combinat cu stanga dreapta si invers). Directionarea ciudata a scrierii a fost impusa (dupa parerea mea) de constrangerile arhitecturale ale monumentelor inscriptionate.
Limba mayaşa nu este o limba moarta, ea este vorbita (in dialecte diferite) de o populatie care a ramas maya si locuieste in proximitatea regiunilor in care au trait stramosii lor, adica in peninsula Yucatan / Mexicul contemporan. Astazi traiesc intre 750.000- 1.200.000 de persoane, care vorbesc acest dialect mayaş, care este insa transliterat in caractere latinizate. Evolutia limbii in ilustratia de mai jos:
La fel ca in Orientul antic si Egipt, scribul era extrem de apreciat si se bucura de un statut social privilegiat, si ca in orientul antic, conducatorii sau nobilimea erau extrem de “mandrii” de posesia artei scrisului si isi arata talentele scribale.
Toate inscriptiile erau pictate in primul rand pe vase de argila, special amenajate (ostraca), dupa aceea erau scrise pe hartia de ficus sau smochin si daca era nevoie erau cioplite/sculptate pe diferite edificii sau bazoreliefuri. Avem mai jos o ciorna pe hartie:
Numeralele puteau fi inscriptionate simplu cu ajutorul unor puncte sau linii, sau pictate in forma de capete. De obicei pe hartie erau reprezentate in varianta simpla, pe edificii erau pictate sau sculptate in forma de cap.
Unitatea de baza a limbii mayase, asa cum am mentionat in postarea anterioara, a fostglifa/glif, care putea fi pictata cu prefix, sufix, superfix sau sub fix. Cateodata se folosea si infixul, adica o inscriptionare in mijlocul glifei/lui, vezi mai jos.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Interesant! Numerele Maya Versiunea Simpla ma poarta cu gandul la asemanarea cu Alfabetul sau Codul Morse. Oare Samuel Morse a fost inspirat din aceasta scriere, sau este pur si simplu o intamplare a aranjamentului liniilor si punctelor utilizate?
Multumesc pentru subiectul zilei.
La postarea de ieri am incercat sa imi pun o intrebare.
O zi frumoasa alaturi de cei dragi
Samuel Morse nu a avut cum sa se inspire, a murit cam un secol inainte de descifrarea scrisului maya. Morse a murit in 1872. Chestie de logica cred. Si alte culturi au folosit punctuatia pentru a ilustra cifre. Multumesc. Nu am vazut intrebarea de ieri ma duc sa citesc si eventual sa raspund.
Multumesc. Amprenta civilizatiei maya s-a lasat inspirata in alte culturi din epoci diferite. Foarte interesanta aceasta civilizatie care fascineaza in continuare poate pentru ca nu este descifrata in integralitate.
“totusi sentimentul meu este (bazat pe experientele istorice din orientul antic) ca aceasta civilizatie a fost distrusa de relatiile sociale malefice”
cu care societate orientală găseşti asemănări?
sacrificiile – în scop de control al populaţiei – le ştiu la cartaginezi
deci crezi că imperiul mayaş s-ar fi destrămat şi într-un mediu ecologic stabil?
sau ambele: ecologia şi direcţia în care o luase religia au fost amândouă “necesare, dar nu suficiente”?
Imperiul Hitit in primul rand are o istorie extrem de asemanatoare, Probabil ca si Civilizatia Minoica a disparut in mare din aceleasi motive. Catastrofe naturale, crestere populatiei la nivelul pe care agricultura nu o mai putea sustine, exploatare salbateca, conduceri incompetente, probabil si razboaie cu alte populatii.
uitându-mă a doua oară văd că au simbol pentru zero
înseamnă că zero ar fost descoperit separat de două ori în istorie 🙂
Ancient Mezoamerica este un jurnal stiintific de la universitatea Camridge care abordeaza tematica foarte ca lumea. Probabil il stiti. Mult mai multe informatii si cunostinte va rog, mult mai multe va rog in toate directiile. Macar pentru mine.
Ar gi grozav.
Ar fi grozav.