Civilizaţii: Mesoamerica pre columbiană (1)
| 20/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Mesoamerica pre columbiana
Mesoamerica desemneazâ in primul rand o zona culturală, în care un anumit număr de societăţi pre-columbiene s-au dezvoltat. Din punct de vedere geografic, regiunea cuprinde teritorii in Mexico, Guatemala, Honduras, Belize (fost Hondurasul Britanic), El Salvador. Din punct de vedere arheologic, dezvoltarea populatiilor pre-columbiene care au trait in aceasta regiune este impartita in (a) perioada formativa, sau preclasica intre 1500 î.Hr – 300 d.Hr. In acesta perioada populatiile mezoamericane au dezvoltat o agricultura performanta, colectiva (!!!) si conducerea sociala a trecut treptat de la conducatorii religiosi (şamanii) la cei militari intr-o forma dinastica sau electorala. Apar forme cultice bazate pe o teologie coerenta si apar primele forme ale scrisului (aprox. 500 î.Hr.).
(b) perioada clasica, se intinde intre 300 si 950 d.Hr., si este caracterizata de cresteri masive ale populatiei, in special celei urbane, sunt construite orase fortificate care adaposteau pana la 100 de mii de locuitori. Incep razboaiele intre populatiile care traiau in aceste regiuni pentru a stapani resursele necesare unei populatii in crestere, se constuiesc constructii masive si spre sfarsitul perioadei incepe o erodare treptata a solului, insotita de cataclisme naturale (care de obicei sunt caracteristice periodic in aceasta regiune). Aceasta perioada este si perioada de varf a “imperiilor” (Maya si Aztec).
(c) perioada post-clasica, intre 950 si pana la cucerirea spaniola din 1521 d.Hr. Aceasta perioada poate fi denumita de noi Europenii perioada feudala in Mezoamerica. Aceasta perioada, numita de antropologi si arheologi perioada “marilor case” (la propriu si la figurat), este perioada de stratificare extrema a societatilor mezoamericane, slabirea sistemului de guvernare central si al aliantelor intre “marile case” in detrimentul conducatorului unic. Bineinţeles, apar si conducatorii ce reusesc pentru perioade mai scurte sau lungi sa anihileze aceste tendinte. Cosmologia si astronomia ajung la niveluri extrem de evoluate si aproape de neinţeles pentru noi in zilele noastre.
Societatile care s-au perindat in aceasta regiune sunt:
Azteca – 1200 – 1600 d.Hr in centrul Mexicului; Huastec – 1000 î.Hr – 1500 d.Hr. pe coasta de est din sudul Mexicului pe malul Oceanului Atlantic; Mixtec, ? – 1600 d.Hr. localizati in partea de sud-vest a a Mexicului pe malul oceanului Pacific; Maya – 2000 î.Hr – 1500 d.Hr. pe teritorii din Honduras, Guatemala, El Salvador; Olmec – 1200 î.Hr – 400 î.Hr, aproximativ pe acelasi teritoriu ocupat de Huastec; Zapotec – 500 î.Hr – 1500 d.Hr, parte sud-vestica a Mexicului. In afara popoarelor mentionate au existat inca 3-4 triburi/culturi, care nu sunt atat de importante acestor articole.
Civilizatia Maya – 1
Civilizatia Maya (Maia sau Maiaşii) este una din cele mai longevive, complexe si misterioase civilizatii, care au existat vreodata. Civilizaţia mayasă a atins apogeul în perioada 300-900 d.Hr., etnogeneza fiind necunoscuta. Calendarele 
(au doua) şi astronomia Maya sunt de o precizie uimitoare. In anul 2004, dupa o munca uriasa de aproape un secol a fost in sfarsit definitivata decodarea limbii Mayaşe. Descifrarea codexurilor descoperite, scrise cu “hieroglifele” mayase, a fost finalizata, dandu-ne posibilitatea de a cunoaste parte din cultura si istoria acestui popor. Maya au stapanit teritoriile bogate in metale (inclusiv aur), Jad si Obsidian. Cel mai interesant subiect in cercetarea acestei civilizatii sunt cele doua calendare. Primul, un calendar astronomic solar (kin) de 365 de zile, asemanator cu cel pe care-l folosim noi, si al doilea un calendar “biologic” format din 260 de zile ale gestaţiei umane. Relationarea celor doua calendare printr-un sistem numerologic sta la baza astrologiei, prezicerilor si teologiei mayaşe.
Povestea civilizatiei mayase este diferita de celelalte civilizatii Mezoamericane. Contrar obiceiului (popular) occidental de a vedea istoria Mezoamericei si a Americii de Sud intr-un context comun, fiecare din marile civilizatii Maya, Azteca si Inca au avut curs de dezvoltare diferit si istorie diferita. Azteca si Inca au fost imperii care au fost cucerite (destul de usor) de spanioli. Marele imperiu Aztec a fost cucerit in mai putin de 60 de ani, de aproximativ cei 500-600 de oameni ai lui Cortés si cu “ajutorul” marilor epidemii, care intre 1520-1521 au decimat populatiile indigene care au cunoscut “molimele europene”, sifilisul si variola. Imperiul Incaş, care ocupa aproape toata coasta de vest a Sud-Americii, a fost cucerit de Francisco Pizarro (1526, 1529, 1532), care cu 180 de oameni, 27 de cai si un tun a ingenunchiat un imperiu care se intindea pe mii de kilometrii patrati.
Mayaşi au fost alta poveste. Spaniolii au avut nevoie de 2 secole (de fapt 170 de ani) sa cucereasca ultimele bastioane mayase din Yucatan. Dificultatea spaniolilor nu a fost puterea militara a mayaşilor, ci slabiciunea lor. Mayaşii nu au fost invinsi pentru ca nu au fost accesibili si pentru ca deja nu exista un stat centralizat. Vestitul calendar mayaş incepe la data de 11 August, 3114 i.Hr. (calculul pe baza metodei cunoscute pe numele – Ciclului lung – Long count, detalii aici). Pana recent, majoritatea cercetatorilor au fost de acord cu ipoteza aparitiei civilizatiei proto-mayaşe in jurul secolului al X-lea i.Hr.; recent au fost descoperite in Belize (fostul Honduras Britanic) urme ale civilizatiei mayaşe din 2600 i.Hr.; acesta descoperire a fost publicata in prestigioasa publicatie stiintifica “Nature”. In orice caz arheologii au acceptat numai o rectificare de la secolul X i.Hr. la secolul XVII-lea i.Hr.
Perioada de apogeu a culturii mayaşe este fara indoiala cea cunoscuta drept “perioada clasica” intre anii 250–900 d.Hr., in care sistemul central al imperiului reuseste maxima extindere, sunt construite marele orase fortificate, templele gigantice si faimoasele piramide (in trepte) mayaşe. Dupa aceasta perioada de varf (in parte concomitent cu ea) incepe ceea ce eu denumesc “perioada feudala” a mayaşilor. Bineinteles aceasta denumire este improprie din multe puncte de vedere, dar totusi efectul ei este asemanator cu ceea ce s-a intamplat in Europa medievala, adica faramitarea controlului central si infiintarea unor orase-state, asemanatoare cu domeniile medievale din Europa. Aceste orase-state se aflau pe locul marilor vestigii arheologice descoperite la Tikal, Palenque, Copán si Calakmul.
O teorie destul de acceptabila sustine posibilitatea ca de fapt Maya nu a fost niciodata guvernata central (sau a fost pentru o foarte mica perioada de timp), ci a fost o alianta intre diferitele regate, pe care noi ne-am obisnuit sa le denumim orase-stat (polis). Fara a accepta sau a denunta aceasta prezumtie sunt clare doua lucruri. La venirea spaniolilor existau o sumedenie de astfel de orase-state, care incet au fost eliminate si cucerite de spanioli. Biserica Spaniola, trimisii ei si demnitarii civili au distrus fara mila tot ce au scris mayaşii, din fericire au existat si altfel de preoti care au ajutat la pastrarea unor comori culturale de o valoare enorma, si in special au notat cu atentie si obiectivitate traditiile orale ale mayasilor. De mentionat ca ultimele bastioane mayaşe Itza in orasul Tayasal si Kouj (Ko’woj) au rezistat spaniolilor pana in anul 1697.
Continuarea in articolul viitor.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“forma dinastica sau electorala”
electorală? nu mă aştept la ce avem noi azi, dar ceva semănător de democraţia Atenei?
Ehe,
mai avem si noi sa invatam. Se foloseau de votul cenzitar 😆
De ce structura arhitectonica din Palenque – Cetatea Marilor Ape, este atat de deosebita fata de celelalte vestigii arheologice descoperite la Tikal, Copan si Calakmul? Se continua cu o aura de mister asupra vestigiilor si informatiilor pe care le ofera noile descoperiri din aceasta zona, ca fiind cel mai straniu, bogat si in mod ciudat, mai putin explorate situri precolumbiene
Multumesc pentru subiectul zilei.
O seara si un weekend minunat alaturi de cei dragi.
Multumesc,
Vorbim de perioade diferite. Palenque a fost construit incepand cu cca. 230 i.Hr. Celelalte amintite sun mult mai tarzi (cam 4-5 secole).
Multumesc.