Ştiri Externe: 9 aprilie 2014 / Ucraina, o ţara în disoluţie!
| 09/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Persoanele sechestrate de activişti proruşi în sediul unei instituţii din Lugansk au fost eliberate. Peste 50 de persoane, luate marţi “ostatice” într-o filială a Serviciului ucrainean de securitate (SBU) din oraşul Lugansk (est) 
au fost eliberate, anunţă SBU, citat de agenţiile Ukrinform şi UNIAN. Potrivit SBU, aceste persoane au fost eliberate în noaptea de marţi spre miercuri, în urma unor negocieri cu activiştii proruşi. Niciuna dintre persoanele sechestrate nu a fost rănită. Activiştii continuă să ocupe clădirea, însă le-au permis unor deputaţi ucraineni să intre, pentru a continua negocierile. Anterior, SBU a anunţat că “activişti separatişti, sub ameninţarea armelor, împiedică aproximativ 60 de persoane să părăsească incinta” şi a denunţat “activităţi teroriste”.Protestele au luat amploare, în ultimele zile, în oraşele din estul Ucrainei. Manifestanţi proruşi au ocupat, duminică, sediile administraţiilor locale din Doneţk, Lugansk şi Harkov. Instituţiile din Harkov au fost eliberate după câteva ore, dar, la Doneţk, manifestanţii au proclamat o “republică suverană”. Mediafax
Propunerea Cataloniei pentru organizarea referendumului pentru autodeterminare a fost respinsă de parlamentul de la Madrid. Deputații spanioli au respins marți, după ore intense de dezbatere, propunerea de lege organică pentru delegarea către guvernul regional de la Barcelona a competenței de a autoriza, convoca și organiza un referendum privitor la viitorul Cataloniei. Votul a avut loc după ce trei deputați din legislativul local catalan au prezentat propunerea, iar șeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, precum și toate grupurile 
parlamentare și-au expus pozițiile. Rezultatul, deloc surprinzător, arată că 299 de deputați au votat împotriva propunerii, 47 au votat pentru aceasta și unul s-a abținut. “Nu concep Spania fără Catalonia și nici Catalonia în afara Spaniei și a Europei”, a declarat premierul Mariano Rajoy, care a criticat faptul că, odată cu prezentarea acestei propuneri pentru delegarea competențelor, forțele politice catalane partizane ale organizării referendumului urmăresc “un proiect de ruptură și divizare”. Pe de altă parte, șeful grupului parlamentar socialist, din opoziție, Alfredo Perez Rubalcaba, a susținut faptul că, deși nu este de acord cu propunerea, iar statul nu poate ceda competența organizării de referendumuri, a venit momentul adoptării unei reforme constituționale de anvergură, indicând un sistem federal. O astfel de ordine constituțională, a spus el, poate cuprinde “aspirațiile și caracterul singular al Cataloniei” și rezolva ceea ce a numit “gravele probleme de conviețuire dintre adepții secesiunii și cei care susțin imobilismul” politic. La rândul lor, trimișii legiuitorilor catalani în fața Congresului Deputaților — de la formațiunile CiU (naționaliștii), ERC (Stânga Republicană Catalană) și ICV (ecologiștii socialiști) — și-au susținut poziția și au solicitat un pact pentru organizarea unui referendum legal, care poate fi posibilă dacă există voință politică. Dacă naționaliștii catalani au avertizat asupra faptului că vor fi încercate și alte căi în cazul respingerii propunerii, ecologiștii socialiști au susținut organizarea unei consultări al cărei rezultat să nu aibă un caracter obligatoriu, iar radicalii republicani au acuzat guvernul că proferează amenințări și insulte. Integral aduce Agerpres
Criza in Ucraina: Martin Schulz, presedintele Parlamentului European, se opune unor noi sanctiuni impotriva Rusiei: Avem interese comune. Presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a facut apel la prudenta asupra crizei ucrainene si a precizat ca se opune “pentru moment” unor noi sanctiuni impotriva Rusiei, tara cu care UE are “interese comune”, scrie AFP. “Credibilitatea Uniunii Europene in actiunile internationale 
depinde de realism”, a declarat acesta. “UE a luat masuri si nu este necesar, pentru moment, sa adopte noi masuri”, apreciat el. “Exista interese comune” intre Rusia si UE, a sustinut Schulz, candidatul socialistilor europeni la presedintia viitoarei Comisii Europene. “Care este interesul Rusiei? Sa exporte energie. Care este interesul UE? Sa aiba energie la preturi rezonabile”, a pledat el. “Care este interesul Rusiei? Sa castige bani din exportul de energie, deoarece are nevoie de acesti bani pentru a investi in tara lor, iar pentru asta au nevoie de investitiile care vin din Europa, deci exista interese comune”, a insistat Schulz, care a precizat ca isi doreste o “mai buna intelegere intre guvernul rus si UE”. Dar, in conditiile in care tensiunea s-a agravat in ultimele zile, cand manifestantii pro-rusi au ocupat cladiri oficiale in estul Ucrainei, Schulz a mentionat ca trebuie sa “ramanem vigilenti”. “Sper ca guvernul rus nu va comite greseala de a ne pune in fata faptului implinit divizand Ucraina”, a declarat el.Trebuie privit cu grija care este importanta” ultimelor evenimente. “Este o miscare de masa in estul Ucrainei sau sunt revolte foarte limitate? Nu este limpede pentru moment”, a precizat Schulz. Precizand ca Rusia a incalcat dreptul international in Crimeea, el a afirmat ca “trebuie luata in consideratie realitatea”, care este ca “peninsula apartine Federatiei Rusiei”. “Este un fapt implinit”, a sustinut acesta. Integral aduce Hotnews
Der Spiegel: Jocul netransparent al miliardarului Ahmetov. Rinat Ahmetov este regele cărbunelui din Donetsk. Surprinzător, oligarhul a negociat între guvernul de la Kiev și separatiștii ruși pentru a evita vărsarea de sânge. Acum, toată Ucraina se întreabă care sunt motivele sale. Separatiștii din Donetsk sunt furioși pe miliardarul Ahmetov. Deja cu luni în urmă acesta ar fi ordonat șefilor de firme ale sale să concedieze imediat pe oricare din 
angajații săi care participă la proteste. Acum, Ahmetov i-ar fi trădat. Oligarhul ucrainean a apărut surprinzător în piața centrală din Donetsk în noaptea spre marți și a ținut o cuvântare în care, printre înjurături, a explicat manifestanților că vărsarea de sânge nu folosește nimănui. Apoi a condus un grup la discuții cu vicepremierul Vitali Iarema, care tocmai decidea dacă să intre în forță cu trupele speciale sau nu. Rinat Ahmetov e cunoscut, de fapt, pentru atitudinea retrasă. Lumea îl mai vedea doar la meciurile echipei sale Șahtior. Cine vroia să vadă unde îi sunt interesele, trebuia să găsească urma banilor investiți în partide politice. Așa că apariția sa publică a provocat un iureș de zvonuri. Se află Ahmetov în spatele protestelor pentru ca apoi să se poată erija în cel care calmează situația? E susținut de Moscova? Sau vrea doar să își consolideze poziția față de guvernul de la Kiev? Cert este că firmele sale – care i-au produs o avere estimată la 15 miliarde de dolari – sunt dependente atât de Europa, cât și de Rusia. Plus că Ahmetov a declarat public că nu susține anexarea estului Ucrainei la Rusia. În schimb, cel mai vehiculat scenariu, este acela al unei înțelegeri între Rinat Ahmetov și Iulia Timoșenko. El joacă rolul de protector al oamenilor simpli, ea pe cel de viitor președinte capabil să negocieze, dar și să arate forță dacă e cazul. De altfel, marți, partidul doamnei Timoșenko a trecut prin Parlament o nouă lege care prevede pedepse mai aspre pentru separatiști: până la 15 ani de închisoare. Aduce integral RFI
“Nu trebuie să facem din NATO efortul nostru central de rezolvare a crizei”. Niels Annen, purtătorul de cuvânt al SPD în chestiuni privind politica externă, a oferit un interviu televiziunii publice germane, ARD, în contextul celor mai recente evenimente din Ucraina. ARD: Domnule Annen, când privim către Ucraina parcă trăim un déjà vu. Părea că am văzut tot ce se poate vedea în Crimeea. Seamănă acele evenimente cu ceea ce se petrece acum în Ucraina?
Annen: Vom afla în următoarele ore. Informaţiile pe care le avem noi indică faptul că este vorba de un număr mic de demonstranţi, nefiind nicicum vorba de mişcări populare de amploare. Imaginile de la faţa locului pot fi uneori înşelătoare, iar informaţiile trebuie mai întâi verificate. Însă putem spune încă de pe acum că guvernul rus nu pare a-şi dori să detensioneze situaţia. În schimb, cere guvernului ucrainean să nu folosească violenţa. De aceea, ne facem griji că scenariul s-ar putea repeta.
ARD: După anexarea Crimeei, Putin a scăpat, cum ar veni. Practic, Occidentul şi lumea întreagă au acceptat gestul acestuia. Se va întâmpla la fel şi de această dată sau credeţi că Europa poate reacţiona şi altfel?
Annen: Trebuie să subliniem clar faptul că guvernul rus este chemat să accepte dialogul cu noul guvern ucrainean. Ucraina este un stat suveran în care nu poţi intra după bunul plac – aceasta este poziţia oficială a UE. Mă bucur că secretarul american de stat poartă discuţii cu omologul său rus. Acest lucru vine în întâmpinarea propunerii făcute de ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, care a propus înfiinţarea unui aşa-numit “grup de contact”. Următorul hop, alegerile prezidenţiale din Ucraina, ne va arăta dacă partea rusă se limitează la vorbe prietenoase sau dacă este, într-adevăr, pregătită să accepte să dialogheze cu o conducere ucraineană legitimă, confirmată la vot. Din acest punct de vedere, există o mare speranţă că se va progresa.
ARD: Dacă acest lucru nu se va întâmpla, credeţi că Europa va rămâne unită în încercarea de a impune şi cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei? Dacă da, aceste sancţiuni n-ar fi extrem de dureroase şi pentru economiile ţărilor europene?
Annen: Europa este deja unită, mereu a fost. Aceasta este vestea bună. Cred că este important să transmitem că nu dorim escaladarea conflictului. Or, pentru a reuşi acest lucru este important să vorbim unii cu ceilalţi. Concomitent, multe state din UE pe teritoriul cărora trăiesc importante minorităţi ruse, dau semne de îngrijorare. Acestor ţări le-am oferit garanţii de solidaritate. De aceea, abordarea Germaniei vizează pe de-o parte menţinerea unităţii europene, iar pe de altă parte menţinerea canalelor de comunicare. Uşa dialogului trebuie să fie mereu deschisă. Cred că nu trebuie să cădem pradă logicii domnului Putin, care gândeşte în termenii Războiului Rece. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, caracterul Europei însăşi ar fi pus sub semnul întrebării. Integral aduce DW
Estul Ucrainei trage spre Rusia. Separatiştii au anunţat formarea unui „Guvern provizoriu al Republicii Donbas“. Moscova a avertizat autorităţile de la Kiev să nu intervină, pentru că există riscul unui război civil. Parlamentul de la Kiev a adoptat, ieri, o serie de modificări la Codul Penal, prin care sunt înăsprite pedepsele pentru 
încălcarea integrităţii teritoriale, pe fondul tensiunilor din estul rusofon al Ucrainei. Demersul intervine în urma ameninţărilor de secesiune apărute în estul rusofon al Ucrainei, unde activiştii separatişti au proclamat o „republică populară“ la Doneţk şi au cerut alipirea la Rusia, ceea ce, potrivit autorităţilor de la Kiev, face parte dintr-un plan de „dezmembrare“ a ţării. Unul dintre liderii activiştilor proruşi din oraşul ucrainean Doneţk, Vadim Cerniakov, a anunţat, ieri, formarea unui „Guvern provizoriu al Republicii Donbas“. El a mai anunţat că grupuri de autoapărare proruse deţin controlul asupra şoselelor, aeroporturilor şi gărilor. Ministrul de Interne ucrainean, Arsen Avakov, a spus că la Harkov a avut loc o operaţiune antiteroristă în urma căreia clădirea ocupată de protestatarii proruşi a fost eliberată şi 70 de „separatişti” au fost arestaţi. Separatişti de „import“ Washingtonul susţine că în estul Ucrainei acţionează provocatori plătiţi dinafară, iar un incident petrecut la Harkov pare să confirme acest lucru. Luni, mai multe persoane au intrat cu forţa în Teatrul de Operă şi Balet şi au cerut o întrevedere cu primarul. Potrivit unui jurnalist, se pare că persoanele nu erau din oraş, deoarece au crezut că sunt la primărie. Atunci când au văzut sala de concert au plecat dezamăgiţi, potrivit postului de radio Ecoul Moscovei. Integral in Adevarul
Tragedia ţărilor de frontieră: UE vrea să îngheţe pe teritoriul său proiectul South Stream. Comisia Europeană a aruncat în conflictul diplomatic cu Rusia ideea îngheţării proiectului South Stream, gazoductul care ar trebui să transporte gaze ruseşti prin Bulgaria în sudul Europei. O astfel de acţiune ar reprezenta cea mai dură pedeapsă dată de Europa Moscovei pentru anexarea Crimeei, dar ar pune Bulgaria, cel mai sărac stat din UE şi puternic dependent de petrolul şi gazele naturale ruseşti, în conflict direct cu Bruxelles-ul. „Gazoductul care va fi 
construit din Azerbaidjan poate fi o prioritate pentru Europa în locul South Stream, dacă Azerbaidjan rezistă presiunii ruseşti“, a afirmat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso într-o discuţie cu politicieni bulgari, pe care i-a atenţionat că „noi spunem Bulgariei să fie foarte atentă“, scrie publicaţia britanică The Telegraph. El a avertizat astfel Bulgaria să nu stea în calea planurilor UE prin schimbarea politicii privind proiectul rusesc sau prin încercarea de a submina răspunsul comun al Uniunii la acţiunile Rusiei din Ucraina. Barroso a făcut referire la „persoanele din Bulgaria care sunt agenţi ai Rusiei“, probabil figurile politice din partidul socialist de guvernământ care negociază cu Kremlinul. Gazele azere au devenit o alternativă la cele ruseşti după ce dezinteresul puterilor europene şi al marilor companii din Europa a dus la eşuarea proiectului Nabucco, un gazoduct european sprijinit de Washington care ar fi trebui să aducă gaze din regiunea Mării Caspice. Şeful executivului european n-a ezitat să amintească bulgarilor, dar şi românilor, într-un interviu acordat publicaţiei germane Berliner Zeitung, că datorită aderării la UE Bulgaria şi România nu se confruntă acum cu presiuni mari din partea Rusiei. „Care ar fi fost alternativa? Să lăsăm Bulgaria şi România în teritoriul nimănui? Să devină instabile ca alte state din afara UE? Imaginaţi-vă că Bulgaria şi România nu ar fi astăzi membre ale UE. Cel mai probabil s-ar confrunta cu presiuni severe din partea Moscovei“, a spus Barroso. Comentariile acestuia vin după ce parlamentul bulgar a aprobat săptămâna trecută modificarea legii energiei astfel încât statutul juridic al South Stream a fost schimbat din magistrală de gaze în cel de interconector de reţea, ceea ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei UE. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
E de rau 🙁
http://www.hotnews.ro/stiri-international-17003188-serviciul-informatii-din-suedia-vorbeste-despre-amenintare-crestere-din-partea-rusiei.htm
este, si nu face impresia ca imbelicii din UE, in frunte cu nemtii isi dau seama de asta
Amenintare in crestere din partea Rusiei a fost inca din a doua jumatate a anilor 2000. Ca nimeni nu i-a dat atentie, nici de partea europeana, nici cea americana, e alta discutie.
exact,
acum primesc nota de plata!
Probabil ca americanii mai au cativa asi in maneca de genul asta: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Apa+de+mare+transformata+in+kerosen+Cercetatori+armata+SUA
Mi se pare doar mie sau e doar o coincidenta?
cine stie? 🙂