Ştiri Externe: 8 ianuarie 2014 / Comisar european: Britanicii vor să-şi pregătească ieşirea din UE
| 08/01/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Fiica regelui Spaniei, inculpată pentru fraudă fiscală şi spălare de capital. Un judecător spaniol a inculpat-o marţi pe fiica regelui Juan Carlos, Infanta Cristina, pentru fraudă fiscală şi spălare de capital, şi a convocat-o pentru 8 martie, a anunţat un tribunal de la Palma de Mallorca, relatează AFP. Este pentru prima dată când un membru al Familiei 
Regale este vizat în mod direct de ancheta pentru corupţie împotriva lui Iñaki Urdangarin, soţul Infantei Cristina, un lucru care a afectat foarte puternic imaginea monarhiei. Această inculpare are loc în cel mai nepotrivit moment pentru regele Juan Carlos, care a împlinit duminică vârsta de 76 de ani şi care a asistat luni la o ceremonie militară vizibil obosit, în cârje, în prima sa apariţie publică de când a fost supus unei operaţii la nivelul coapsei, pe 21 noiembrie. Judecătorul José Castro de la tribunalul de la Palma de Mallorca, în Baleare, care ancherează acest caz din 2010, a trecut peste opoziţia parchetului şi a inculpat-o pe Cristina, în vârstă de 48 de ani, pentru “presupuse delicte fiscale şi spălare de capitaluri”. În primăvara lui 2012, judecătorul a acuzat-o pentru prima dată pe Infantă pentru trafic de influenţă, dar această decizie a fost anulată în urma unui recurs al parchetului. Judecătorul încearcă să stabilească dacă fiica regelui are legătură cu presupuse activităţi frauduloase ale soţului ei. Iñaki Urdangarin, în vârstă de 45 de ani, un fost campion olimpic la handbal, care a devenit om de afaceri, este suspectat că a deturnat suma de 6,1 milioane de euro, fonduri publice, împreună cu fostul său asociat Diego Torres, în perioada 2004-2006, pe când prezida o societate nonprofit, Institutul Noos. Casa Regală spaniolă afirmă că “respectă” decizia justiţie cu privire la Infanta Cristina. Integral aduce Adevarul
Robert Gates: Barack Obama nu credea în propria strategie în Afganistan. Fostul secretar american al Apărării Robert Gates critică vehement modul în care a fost condus războiul din Afganistan de către administraţia lui Barack Obama în memoriile sale, afirmând că preşedintele însuşi nu mai credea în propria politică. În memoriile sale intitulate “Duty: Memoirs of a Secretary at War”, care vor apărea la 14 ianuarie şi din care New York Times şi Washington Post au publicat extrase marţi, fostul şef al Pentagonului (2006-2011) în timpul preşedinţilor George W. Bush şi Barack 
Obama este foarte acid. El descrie în special o reuniune din martie 2011 în cursul căreia preşedintele democrat pare să nu mai creadă în strategia pe care o decisese cu 18 luni înainte, trimiţând 30.000 de militari suplimentari şi îşi exprimă dubiile cu privire la capacităţile generalului David Petraeus, comandantul forţelor din Afganistan. “Eram acolo, mi-am spus: preşedintele nu mare are încredere în comandantul său (militar), nu îl poate suporta pe (preşedintele afgan Hamid) Karzai, nu crede în propria strategie şi nu consideră acest război ca fiind al său. Pentru el este vorba doar despre a se retrage”, scrie Gates, un republican care a acceptat să rămână la conducerea Pentagonului în timpul administraţiei lui Barack Obama. El era “sceptic, dacă nu total convins, că (strategia sa) va eşua”, a adăugat el. Refuzând să intre în polemică, administraţia a subliniat că preşedintele “îi este recunoscător lui Bob Gates pentru munca sa în calitate de secretar al Apărării”. “Este de notorietate publică faptul că preşedintele a fost întotdeauna hotărât să ducă la bun sfârşit misiunea de destructurare a Al-Qaida asigurându-se că avem un program clar, care se va încheia în acest an, pentru a pune capăt progresiv războiului”, a subliniat Caitlin Hayden, purtătoarea de cuvânt a Consiliului pentru securitatea naţională (NSC) al preşedinţiei americane. În cartea sa, Robert Gates îşi povesteşte exasperarea în faţa gestionării afacerilor legate de apărare de către Casa Albă, “care a adus micromanagementul şi imixtiunea în operaţiunile sale la un nou nivel”. “Deşi prea devreme pentru această administraţie, suspiciunea şi neîncrederea în generali manifestată de oficiali ai Casei Albe, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele, au devenit o mare problemă”, regretă el. Robert Gates este deosebit de dur faţă de vicepreşedintele Joe Biden care, ca şi consilierul pentru securitate naţională Tom Donilon, susţinea trimiterea unui număr mai mic de militari suplimentari în Afganistan. “El s-a înşelat aproape asupra tuturor deciziilor majore de politică externă şi securitate naţională din aceste ultime patru decenii”, scrie el referitor la Joe Biden, pe care îl consideră totuşi un “bărbat integru”. “De la rolul său în Balcani pe când era în Senat şi până la eforturile sale de a pune capăt războiului în Irak, Joe Biden a fost unul dintre oamenii de stat importanţi din epoca sa şi a contribuit la progresul leadershipului american în lume”, a replicat Casa Albă, exprimând “dezacordul” lui Obama faţă de analiza fostului său secretar al Apărării. Integral aduce Mediafax si Washington Post
Alertǎ privind decalajul economic dintre Franţa şi Germania. Franţa se aflǎ anul acesta în faţa unor reforme structurale dictate printre altele şi din cauza decalajului dintre economia sa şi cea a Germaniei. Potrivit unui expert francez, acest decalaj a ajuns la un nivel alarmant pentru Uniunea Europeanǎ. Nimeni nu are interes în Europa ca a doua economie a continentului, mai precis cea a Franţei, sǎ intre într-o veritabilǎ degringoladǎ. Iatǎ ce spune în Le Figaro economistul Jean-Pierre Robin, care mai considerǎ cǎ decalajul tot mai adînc dintre economia germanǎ şi cea francezǎ a devenit o veritabilǎ problemǎ. El ne propune urmǎtorul tablou comparativ. De la adoptarea monedei unice euro, 
creşterea economicǎ în Germania a fost, anual şi în medie, cam de 1,3 la sutǎ, în timp ce în Franţa a fost de 0,8 la sutǎ. Rata şomajului este de douǎ ori mai mare în Franţa decît în Germania. Exporturile germane afişeazǎ un tonus atît de bun încît faptul a atras criticile Bruxelles-ului. Faptul cǎ Germania afişeazǎ un excedent comercial de 180 de miliarde de euro iar Franţa un deficit de 40 de miliarde de euro este vǎzut ca un element destabilizant pentru întreaga Europǎ. Motiv pentru care Germania a fost sfǎtuitǎ sǎ se mai orienteze şi spre piaţa internǎ, în timp ce Franţa a fost sfǎtuitǎ sǎ aibǎ grijǎ de competitivitatea ei. Economistul francez considerǎ cǎ numai înainte de primul rǎzboi mondial se mai putea constata un astfel de decalaj între Franţa şi Germania. De fapt, dupǎ victoria din 1871 asupra lui Napoleon al III-lea, Germania şi-a finalizat unitatea şi a realizat un salt industrial şi social enorm, în mare parte cu bani francezi, mai precis cu despǎgubirile de rǎzboi achitate de Franţa. Economiştii şi comparatiştii mai constatǎ cǎ Germania iese întǎritǎ din criza economicǎ izbucnitǎ în 2008 şi cǎ Franţa ar trebui sǎ-şi asume reforme pe care Germania le-a realizat deja cu 15 ani în urmǎ. Iatǎ de ce anul 2014 se anunţǎ crucial pentru Franţa, obligatǎ practic sǎ-şi accelereze reformele. Una din ele ţine de reducerea costului muncii, în condiţiile în care Franţa pare sǎ fie campioana Europei la acest capitol. Condiţiile unei “convergenţe” între economia francezǎ şi cea germanǎ sunt însǎ bune, dat fiind cǎ spectrul crizei se îndepǎrteazǎ de Europa, dupǎ cum scrie cotidianul Les Echos. Ca şi spectrul creşterii datoriei publice pentru cǎ, spun experţii, în 2014 ţǎrile zonei euro vor împrumuta mai puţin decit în 2013. Spania şi Italia împrumutǎ acum cu dobînzi care au revenit la nivelul “normal” din 2010, Irlanda a ieşit la sfîrşitul anului trecut de sub perfuzia financiarǎ a Uniunii Europene iar Portugalia se pregǎteşte sǎ facǎ acelaşi lucru anul acesta. Integral la RFI
Comisarul László Andor: Britanicii vor să-şi pregătească ieşirea din UE prin disputa privind migraţia. În mare parte din cauze politice interne britanice, s-au intensificat disputele privind imigrarea forţei de muncă est-europene în Marea Britanie, a declarat în emisiunea “Arena” László Andor. Potrivit comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale si incluziune, britanicii încearcă să demonstreze despre o chestiune care în 
opinia lor va provoca daune Marii Britanii, dar despre care unele aprecieri independente susţin că este de fapt utilă acestei ţări. Este pentru prima oară când politicieni cu funcţii înalte pun sub semnul întrebării anumite valori fundamentale ale UE, dar mai cu seamă libera circulaţie a forţei de muncă. Şi au procedat astfel fără să aibă într-adevăr vreo dovadă în privinţa existenţei unei probleme grave, a declarat comisarul european. Prin urmare, de multe ori am fost martorii unor dispute vehemente, care s-au bazat doar pe unele ipoteze, iar la aceste dispute trebuie să se reacţioneze ferm, a adăugat László Andor, potrivit căruia aceste porniri pot fi explicate în primul rând prin probleme politice interne din Marea Britanie, precum şi prin evoluţiile economice şi sociale ale ţării. În ultimii zece ani, în Marea Britanie au venit mai mulţi cetăţeni est-europeni, mai ales polonezi, decât se aşteptau autorităţile britanice. Ceea ce demonstrează că prognoza a fost greşită. Însă, cred că muncitorii est-europeni nu au provocat nicio daună Marii Britanii, care din contră, a avut doar de câştigat, a spus comisarul european. László Andor a afirmat că britanicii acceptă cu greu faptul că prognoza privind dezvoltarea efectivă a ţării lor diferă atât de mult de cele prevăzute de ei înşişi. O parte a disputei este exclusiv de natură politică: Partidul Independenţei Marii Britanii încearcă să canalizeze disputele în direcţia în care îşi pot pregăti ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, susţine László Andor, care a adăugat că însuşi premierul britanic a pus în vedere recent organizarea unui referendum pe această temă. Dacă cineva reuşeşte să demonstreze că statutul de membru al UE aduce multe daune Marii Britanii, atunci se va putea dirija în această direcţie atmosfera generală şi opinia publică, a mai subliniat comisarul european. Integral aduce Capital
Erdogan trebuie să ofere explicaţii. Opoziţia face presiuni pentru elucidarea scandalului de corupţie care zguduie partidul de guvernământ AKP. Premierul Erdogan este somat să explice legăturile fiului său cu un controversat om de afaceri saudit. S-a întâlnit sau nu Bilal Erdogan, fiul premierului turc, cu omul de afaceri saudit Yasin al Qadi, un prezumtiv susţinător al reţelei teroriste al Qaida? Omul politic turc, Ugur Bayraktutan, membru al formaţiunii seculare 
CHP, vrea să afle grabnic răspuns la această întrebare, iar Erdogan are timp o lună să reacţioneze la interpelarea sa. Pentru DW, Bayraktutan a declarat: “Al Qadi a fost ilegal aici, există fotografii doveditoare”. Politicianul de opoziţie de la Ankara subliniază că omul de afaceri saudit a vizitat de mai multe ori Turcia, chiar în timp ce se afla pe lista ONU a suspecţilor pentru legături cu al Qaida, supuşi în consecinţă unor sancţiuni. Şi autorităţile americane apreciază că al Qadi este un susţinător al reţelei teroriste, chiar dacă el personal respinge acuzaţiile. Învinuirile aduse de Bayraktutan premierului amplifică scandalul de corupţie cu care Erdogan se confruntă în ultimele săptămâni. La mijlocul lunii decembrie, procurori din Istambul au ordonat arestarea mai multor zeci de persoane, acuzate că ar fi luat mită de la un om de afaceri iranian, arestat şi el. Între cei arestaţi atunci s-au numărat şi doi fii de miniştri precum şi şeful băncii de stat Halkbank. Într-un al doilea pas, procurorii au vrut să reţină o săptămână mai târziu şi alţi suspecţi, acuzaţi tot de corupţie. Intenţia lor nu s-a mai materializat însă, fiindcă procurorului de caz, Muammar Akkas, i s-au retras competenţele cu puţin timp înaintea planificatei razii. Potrivit presei, pe cea de-a doua listă se afla şi al Qadi, iar Bilal Erdogan figura pe o listă a “suspecţilor”. Al Qadi nu este un necunoscut la Ankara. Deja din 2006, Erdogan l-a apărat public pe omul de afaceri saudit de acuzaţiile de terorism, venite de la Washington. Al Qadi a fost luat în vizor de procurorii turci fiincă s-a interesat de privatizarea terenului unei şcoli de poliţie, aflată în cartierul de lux Etiler din Istanbul. Potrivit presei, terenul valorează un miliard de dolari, dar urma să fie vândut cu mai puţin de jumătate din preţ unor investitori privaţi, fără licitaţie publică. Între potenţialii cumpărători ar figura şi al Qadi. Ziare turceşti au publicat fotografii care par să-l arate pe al Qadi, acompaniat de gărzi de corp turceşti, în timpul unei întâlniri cu Bilal Erdogan, într-un hotel din Istanbul. Politicianul CHP Umut Oran, l-a întrebat pe premierul Erdogan într-o interpelare parlamentară separată, dacă fiul său Bilal a jucat rolul de intermediar . Integral aduce Deutsche Welle
Crizele din SUA şi Europa au inversat globalizarea financiară şi mută polii de putere economică spre ţările emergente. Crizele din SUA şi Europa au adus fluxurile monetare din sistemul financiar la acelaşi nivel cu cel din urmă cu zece ani şi au inversat astfel procesul de globalizare a sectorului financiar, marcând mutarea polilor de putere 
economică spre economiile emergente şi departe de băncile europene, potrivit unei analize realizate pentru Financial Times. Studiul realizat de McKinsey Global Institute scoate în evidenţă încetinirea dramatică a fluxurilor transfrontaliere de capital şi cum criza creditelor ipotecare subprime din SUA şi criza datoriilor din zona euro ameninţă globalizarea sistemului financiar mondial, ridicând semne de întrebare în privinţa revenirii fluxurilor la maximele de dinaintea crizelor. De asemenea, rezultatele analizei trezesc temeri privind ritmul revenirii economice din ţările cu industrie avansată. La mijlocul anului 2007, anul declanşării crizei economice şi financiare mondiale, intrările de capital în economiile membre ale G20 (grupul celor mai avansate economii din lume) erau echivalente cu aproape 18% din PIB-ul cumulat al acestor ţări. La mijlocul anului trecut, nivelul a fost de 4,3%. Astfel, evaluate în dolari, intrările transfrontaliere de capital în ţările G20 au scăzut cu 67,5% în perioada analizată. „Este normal ca fluxurile de capital să fie mai mici decât în anii de boom. Ceea ce este surprinzător este magnitudinea scăderii. În loc să asistăm la revenirea acestora, vedem stagnare“, a explicat Susan Lund, analist al McKinsey. Ea a avertizat că efectele scăderii vor fi simţite la nivelul economiei reale şi că există posibilitatea ca „procesul de globalizare financiară să nu-şi revină niciodată la forma pe care o cunoaştem“. Integral aduce Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
