Ştiri Externe: 8 august 2013 / Tensiuni ruso-americane
| 08/08/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Obama şi-a anulat summitul cu Putin la Moscova. Casa Albă: “Relaţiile cu Rusia nu au înregistrat suficiente progrese”. Reacţia Kremlinului. Preşedintele Barack Obama a decis să anuleze summitul cu omologul său rus Vladimir Putin prevăzut la începutul lui septembrie, la Moscova, o decizie spectaculoasă justificată miercuri de Casa Albă prin lipsa de progrese în relaţiile ruso-americane. “După o examinare aprofundată (…), am ajuns la concluzia că relaţiile bilaterale cu Rusia nu au înregistrat suficiente 
progrese recente pentru ca să aibă loc un summit americano-rus la începutul lui septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Obama, citat într-un comunicat care menţionează cazul Snowden. Casa Albă a lăsat să planeze îndoiala, de aproximativ două săptămâni, asupra menţinerii acestei întâlniri bilaterale înaintea summitului G20 la Sankt Petersburg, în contextul în care relaţiile între Moscova şi Washington s-au deteriorat puternic, în special din cauză că ruşii i-au acordat azil fugarului american Edward Snowden, un fost analist american care a dezvăluit un program de supraveghere a comunicaţiilor electronice la nivel mondial de către serviciile de informaţii din ţara sa. “Ataşăm o mare importanţă progreselor înegistrate cu Rusia în primul mandat al preşedintelui (Obama, în perioada 2009-2013), ca de exemplu noul Tratat START şi cooperarea cu privire la Afganistan, Iran şi Coreea de Nord”, a declarat Jay Carney, un purtător de cuvânt al casei Albe. Integral la Mediafax
Ungaria a rambursat împrumutul FMI în totalitate. Ungaria a rambursat totalitatea unui împrumut acordat în 2009 de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ieşi din criză şi şi-a achitat astfel datoriile faţă de această instituţie, a anunţat miercuri Banca Centrală Ungară, potrivit AFP. ‘În 6 august, Banca Centrală Ungară (MNB) a rambursat în totalitate suma restantă în baza unui împrumut acordat de FMI în iunie 2009’, a indicat MNB pe site-ul său internet. Budapesta a primit un împrumut de aproximativ 1,45 miliard de euro în 2009, a doua tranşă în cadrul unui ajutor de 11,7 miliarde de euro 
acordat de FMI Ungariei în 2008, în plină criză financiară, pentru a evita falimentul ţării. ‘Astfel, nu mai există datorie restantă faţă de Fond’, a adăugat Banca centrală. În iulie, guvernatorul MNB, Gyorgy Matolcsy, un apropiat al premierului conservator Viktor Orban, indicase FMI că poate să-şi închidă biroul reprezentanţei la Budapesta pentru că ultimele sume datorate Fondului vor fi rambursate înainte de sfârşitul anului şi deci înaintea scadenţei, prevăzută iniţial pentru 31 martie 2014. Potrivit MNB, rambursările către FMI au început în septembrie 2012, iar ultima – în valoare de 721 milioane de euro – a avut loc marţi. În total, Budapesta obţinuse în noiembrie 2008 de la FMI, UE şi BM un ajutor de 20 de miliarde de euro. Relaţiile între Budapesta şi FMI sunt dificile de la venirea la putere a lui Viktor Orban în 2010. Negocierile începute în 2011 în vederea unui nou împrumut pentru însănătoşirea finanţelor ţării s-au terminat la începutul anului 2013 prin dezacorduri asupra mai multor puncte, în special natura împrumutului şi politica economică a Budapestei. Anul trecut, guvernul a criticat ‘ingerinţa’ FMI în politica ungară. Partidele din opoziţie au criticat rambursarea anticipată a împrumutului, interpretând-o drept un ‘costisitor instrument al propagandei’ în perspectiva alegerilor prevăzute pentru 2014. Agerpres
Fitch a confirmat ratingul triplu A al Germaniei, cu perspectivă stabilă. Fitch Ratings a confirmat miercuri ratingul triplu A al Germaniei, cu perspectivă stabilă, datorită depăşirii unora dintre obiectivele fiscale, cu un 
excedent bugetar structural obţinut în 2012, pentru prima oară după unificare, transmite MarketWatch.
Agenţia de evaluare financiară consideră că raportul dintre datorii şi PIB a atins nivelul maxim, iar economia “are toate ingredientele” pentru o tendinţă descendentă a datoriei publice.
Ponderea de 81,9% a datoriei în PIB, la nivelul anului 2012, este ridicată, având în vedere o medie de 49% la nivelul ţărilor cu rating triplu A, totuşi corespunde acestei categorii. Fitch estimează că riscurile legate de zona euro au scăzut, iar o posibilă nevoie de sprijin guvernamental suplimentar pentru băncile germane reprezintă un pericol nesemnificativ.
În Germania vor avea loc alegeri generale în luna septembrie, dar Fitch apreciază că politica germană va rămâne în mare neschimbată, la nivel intern şi european. Ziarul Financiar
37 de afacerişti din Rusia îl sfidează pe Putin şi şi-au declarat susţinerea pentru liderul disident Aleksei Navalnîi. Un grup de 37 de directori executivi şi antreprenori din Rusia a anunţat că formează un front comun pentru susţinerea liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, care s-a înscris în cursa electorală pentru primăria Moscovei. Anunţul este un eveniment rar întâlnit în Rusia, unde afaceriştii evită să intervină în mod deschis în favoarea 
opoziţiei, temându-se de opresiunea guvernamentală. Ajutorul celor 37 de afacerişti oferit lui Navalnîi, care încearcă să câştige locul actualului primar Serghei Sobianin, va fi atât logistic cât şi financiar, potrivit unui „contract social” semnat de întreprinzători şi publicat duminică pe blogul disidentului rus. Afaceriştii ruşi s-au temut să mai sprijine reprezentanţii opoziţiei odată cu încarcerarea miliardarului Mihail Hodorkovski, în 2003. Compania petrolieră Iukos care a aparţinut oligarhului rus a fost ruinată după ce prietenii apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin au fragmentat-o. Fostul magnat este în închisoare în continuare. „Ne aşteptăm ca Navalnîi să apere supremaţia legii, să sprijine tribunalele independente şi să-i facă pe oficiali responsabili de faptele lor în faţa societăţii”, au spus afaceriştii coalizaţi cu Navalnîi, în documentul publicat pe internet. „Iar noi vom sprijini politicile lui Navalnîi pe căi financiare, organizaţionale, de imagine sau alte resurse.” Alegerile locale din Moscova se vor desfăşura pe 8 septembrie. Primarul în exerciţiu Serghei Sobianin, care are de partea lui sprijinul Partidului de guvernământ Rusia Unită, este principalul competitor în cursa electorală din capitală, potrivit ultimelor sondaje. Navalnîi a transmis prin intermediul contului său de Twitter că exemplul deschis al celor 37 de afacerişti este „un eveniment politic de referinţă”. Integral in Adevarul.
Jurnalişti, spioni sau trădători? Nu numai administraţia Obama ia măsuri dure împotriva jurnaliştilor care, odată ajunşi în posesia unor informaţii confidenţiale, le fac publice. Că tocmai în ţara tuturor posibilităţilor şi sub un preşedinte democrat, vigilenţa degenerează în fobie, dă de gîndit. 23 iunie 2013. O zi care marchează o cotitură în istoria relaţiei dintre a patra putere în 
stat şi statul însuşi. La unul din cele mai venerabile talk-showuri politice ale televiziunii americane, Meet the Press, moderatorul David Gregory îl întreabă pe Gleen Greenwald, colaborator al cotidianului britanic The Guardian, care a a dezvăluit o parte din secretele NSA, dacă nu cumva crede că şi el ar trebui să fie deferit justiţiei pentru că i-a dat o mînă de ajutor whistleblower-ului Edward Snowden. Răspunsul lui Greenwald dă întreaga măsură a scandalului. Intvitatului emisiunii i se pare neobişnuit ca moderatorul, care se consideră jurnalist, să formuleze întrebarea dacă un coleg de-al său trebuie sau nu acuzat pentru că şi-a făcut datoria, de vreme ce publicarea datelor cu pricina nu poate constitui un delict, în optica sa. Nu însă şi în cea a congresmanului republican Peter King care a solicitat, într-o altă emisiune, pedepsirea lui Greenwald.Că publicarea unor documente şi informaţii cu caracter confidenţial le-a fost dintotdeauna politicienilor un spin în ochi, nu are de ce să surprindă. Că jurnaliştii au fost în anumite cazuri obligaţi să-şi deconspire informatorii, nu este o noutate. Deja în 2004, Judith Miller, o reporteră a cotidianului New York Times, a fost condamnată la 18 luni arest pentru că a refuzat să divulge sursa. Cazurile în care ziariştii plătesc cu închisoarea curajul de a dezvălui adevăruri neplăcute constituie în Statele Unite mai degrabă o excepţie. Nici ziariştii răspunzători pentru publicarea aşa numitelor „Pentagon Papers” despre războiul din Vietnam, nici cei care au declanşat scandalul „Watergate”, care a dus la prăbuşirea preşedintelui Nixon, nu au avut de suportat consecinţe penale. Aceasta cu toate că, de mai multă vreme, în anumite situaţii, ziariştii puteau fi somaţi sau constrînşi să divulge sursa şi informaţiile pe care le deţin. În timpul guvernării Obama, urmărirea jurnaliştilor „incomozi”, prea porniţi să dea în vileag „secrete”, a luat forme şi dimensiuni cu totul noi. La ora actuală se află pe rol cel puţin trei cazuri de notorietate internaţională. Primul se referă la interceptarea mesajelor telefonice ale agenţiei Associated Press, a convorbirilor telefonice private ale mai multor colaboratori. Motivul supravegherii şi al confiscării datelor de către ministerul justiţiei nu a fost comunicat oficial. Al doilea caz este cel al unui reporter al cotidianului New York Times, expert în domeniul serviciilor secrete, James Risen, citat în procesul intentat unui agent CIA, acuzat că ar fi furnizat informaţii pe care ziaristul le-a publicat în cartea sa despre activităţile CIA. Risen a declarat că nu va cita sursa chiar dacă acest refuz îl va plăti cu trimiterea sa după gratii. Integral la Deutsche Welle
Noi frământări politice în Bulgaria Președintele bulgar, Rosen Plevneliev și-a impus dreptul de veto asupra unei părți din prevederile legii pentru actualizarea bugetului, votate în Parlament cu o săptămână în urmă. Acest veto va putea fi respins cu o simplă majoritate de 121 de voturi. Partidul 
Socialist și Partidul turc dispun însă de numai 120. Va fi nevoie deci de sprijinul considerat rușinos al ultranaționaliștilor din Ataka. Șeful statului consideră că nu se impune contractarea unui nou credit internațional în valoare de 500 de milioane de euro. El a avertizat că folosirea banilor în vederea acoperirii unor cheltuieli curente, fără acordul Parlamentului ar putea submina stabilitatea sistemului financiar. Rosen Plevneliev sprijină însă partea socială a actualizării bugetului, care prevede majorarea cheltuielilor pentru unele grupuri defavorizate.El cere să nu fie uitate promisiunile electorale ale celor două partide aflate la guvernare, de îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor fiscale și de combatere a contrabandei. Rezultatele se lasă însă așteptate. Președintele bulgar a declarat că se duce o campanie politică pentru denigrarea sa: că are trei amante, conturi și companii în zone off-shore, interese ascunse în sistemul de pensii. În câteva medii au apărut dezvăluri despre prezumtiva decapitalizare a celui mai mare fond privat de pensii ”Doverie” (”Încredere”), prin companii off-shore controlate de unul dintre prietenii lui Plevneliev. Autorii informațiilor afirmă că în ajunul alegerilor prezidențiale, Plevneliev a transferat primei sale soții două companii off-shore, folosite pentru a se evita plata unor taxe prin servicii fictive de consultanță. Integral la RFI.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua mare scrib . 🙂
– Astia din Ungaria sint nebuni? 🙂 Nu au declarat niciodata ca “tara e stabilizata macroeconomic” si nici nu au batut din gura privind necesitatea unor imprumuturi de la FMI preventive , precautionale , centuri de siguranta , s.a.m.d. Se vede ca sint inapoiati rau de tot . 🙂
– Mare mascarici Obama . Politica externa e plina de “succese” . 🙂
salut,
mai esti pe malurile Adriaticei? Obama e un idiot sinistru care este pe cale sa-l intreaca pe Carter!
Azi e pauza ca arde prea tare soarele . 🙂
Oricum sint la doar 35 minute de masina de plaja cu apa calda , lichida , albastra si care te uda . 😆