Ştiri Externe: 7 octombrie 2013 / Redeschiderea dosarului morţii Prinţesei Diana
| 07/10/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Christine Lagarde: Economiile emergente îşi pierd avântul. Directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), 
Christine Lagarde, a declarat că economiile emergente îşi pierd din avânt într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului peruan El Comercio, citat duminică de EFE.’Creşterea pieţelor emergente, care a ajutat în mare măsură să menţină pe linia de plutire economia mondială în timpul crizei, îşi pierde din avânt. China şi unele economii ale pieţelor emergente încep să intre în faza descendentă a actualelor cicluri, iar în unele ţări creşterea potenţială s-a văzut frânată de împrejurări care limitează oferta’, a spus Lagarde.Directoarea FMI a declarat ziarului El Comercio că perspectivele de creştere s-au redus ca urmare a ‘efectelor de contagiere’, în condiţiile în care se prevede o frânare a expansiunii cantitative a SUA, fapt ce a determinat o ieşire de capitaluri, o înăsprire a condiţiilor financiare şi o depreciere a monedelor.’Principala provocare a economiilor emergente este să reuşească o aterizare blândă pe termen scurt şi să-şi asigure o creştere sustenabilă pe termen mediu prin adoptarea unor măsuri politice adecvate’, a subliniat Lagarde. Agerpres
Statele Unite au confirmat operaţiuni speciale în Somalia şi Libia. A fost capturat un lider Al-Qaida. Statele Unite au confirmat că au efectuat operaţiuni speciale în Somalia şi Libia, capturându-l, la Tripoli, pe un lider al reţelei teroriste Al-Qaida suspectat de implicare în atentatele comise în 1998 la ambasadele americane din Kenya şi Tanzania. “În urma unei operaţiuni americane pentru combaterea terorismului, Abu Anas al-Libi este deţinut de armata americană într-o locaţie din afara Libiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little. Guvernul libian 
a fost informat despre această operaţiune, efectuată la Tripoli de unităţi speciale americane. “Statele Unite nu vor înceta niciodată eforturile pentru tragerea la răspundere a autorilor actelor de terorism”, a explicat secretarul de Stat american, John Kerry. Abu Anas al-Libi, pe numele real Nazih Abdul Hamed Al-Raghie, în vârstă de 49 de ani, urmează să fie transferat în Statele Unite pentru a fi judecat. El este acuzat de implicare în organizarea atentatelor comise în august 1998 la ambasadele SUA din Dar es Salaam şi Nairobi, soldate cu 213 morţi şi 5.000 de răniţi. Abu Anas al-Libi era membru al organizaţiei Grupul Islamic de Luptă din Libia, după care a fost recrutat de reţeaua teroristă Al-Qaida. În paralel, Statele Unite au confirmat un raid al unităţilor speciale americane la o bază islamistă a grupării somaleze Al-Shebab. “Pot confirma că, pe 4 octombrie, militari americani au efectuat o operaţiune antiteroristă împotriva grupului islamist Al-Shebab”, a declarat George Little, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Atacul a avut loc sâmbătă dimineaţă la o bază islamistă din Barawe, într-o zonă de coastă, în regiunea Shabelle, la 240 de kilometri sud de capitala Somaliei, Mogadishu. În urmă cu patru ani, unităţi speciale ale Forţelor Navale americane au ucis în aceeaşi zonă un lider al reţelei teroriste Al-Qaida. Martori au declarat că numeroşi militari au coborât dintr-un elicopter şi au atacat o clădire de două etaje, situată pe plajă, într-o bază a miliţiilor islamiste Al-Shebab, afiliate Al-Qaida. Postul de radio somalez Shabelle a relatat că un combatant Al-Shebab a fost ucis, iar alţii au fost răniţi. Un lider al miliţiilor islamiste a confirmat atacul. “Inamicii lui Allah au încercat să ia prin surprindere comandourile mujahedinilor, într-un atac nocturn, venind cu un elicopter militar, dar au eşuat şi le-am dat o lecţie”, a declarat pentru AFP Mohamed Abu Suleiman, un lider al grupului Al-Shebab. Integral la Mediafax
Marile corporaţii americane ascund în conturi offshore profituri cât 10% din PIB-ul SUA. Statele Unite ar putea reduce semnificativ deficitul bugetar dacă ar taxa profiturile de aproape 750 miliarde de dolari păstrate de cele mai mari 20 de corporaţii americane în conturi offshore, potrivit CNBC. Trezoreria SUA ar putea strânge circa 119 miliarde de dolari din taxarea profiturilor de 743 miliarde de dolari, arată un studiu realizat de organizaţia NerdWallet 
Taxes. Suma păstrată în afara ţării de cele mai mari 20 de firme americane reprezintă circa jumătate din totalul de 1.600 de miliarde de dolari al câştigurilor offshore realizate de primele 500 de companii din economia SUA. „Vorbim de profituri offshore cam cât 10% din PIB, ceea ce în opinia mea este o sumă substanţială. Toţi banii aceştia ar putea fi folosiţi pentru a finanţa statul“, a declarat Dana Lime, analist fiscal la NerdWallet. Deficitul bugetar al SUA este de circa 642 miliarde de dolari. Activitatea statului federal american este blocată parţial începând de marţi după ce Congresul nu s-a pus de acord asupra adoptării bugetului sau a unor măsuri de finanţare pe termen scurt pentru anul fiscal 2014, început la 1 octombrie. Chiar dacă taxarea banilor ţinuţi de corporaţii în străinătate a atras tot mai mulţi susţinători în ultimul timp, puţini politicieni americani au iniţiat acţiuni în această privinţă, de teamă să nu-şi strice relaţiile cu marile companii, care pot avea o influenţă decisivă asupra carierelor lor.Lideri la profiturile din străinătate sunt General Electric (108 miliarde de dolari), Microsoft (76,4 miliarde de dolari) şi Pfizer (73 miliarde de dolari). Top 10 este completat de IBM (44,4 miliarde de dolari), Exxon Mobil (43 miliarde de dolari), Citigroup (42,6 miliarde de dolari), Procter & Gamble (42 miliarde dolari), Johnson & Johnson (41,6 miliarde de dolari), Apple (40,4 miliarde de dolari) şi HP (33,4 miliarde de dolari). Potrivit studiului NerdWallet, Microsoft ar datora Fiscului 24 miliarde de dolari dacă ar decide să-şi repatrieze profiturile, suma fiind cea mai mare din clasamentul realizat de organizaţie. Pe locul doi ar fi gigantul farmaceutic Pfizer, care beneficiază de privilegii fiscale în Puerto Rico, Irlanda şi Singapore, dar ar trebui să plătească impozite pe profit de 14,1 miliarde de dolari în Statele Unite. Integral in ZF
„Soldatul N” este suspectat că a dezvăluit informaţii strict secrete legate de misiunile armatei britanice. Soldatul din Serviciului Special Aerian al armatei Marii Britanii [ n.r celebra SAS], care a susţinut că Prinţesa Diana a fost ucisă de forţele speciale britanice, este suspectat că deţine mai multe materiale confidenţiale precum fotografii şi filmări 
ale unităţii militare în care a activat, şi pentru că i-ar fi dezvăluit soţiei lui detalii despre misiunile lui în Afganistan. Autorităţile bănuiesc că Soldatul N a fugit în Thailanda. Poliţia Metropolitană din Marea Britanie a intrat în posesia mai multor materiale găsite în laptopul Soldatului N, printre care 90 de fotografii şi filmări din timpul operaţiunilor militare ale unităţii în cadrul căreia a activat. Unele dintre fotografii datează încă din 2009. Ofiţerii au mai găsit dovezi potrivit cărora Soldatul N a dezvăluit informaţii secrete legate de operaţiunile trupelor britanice mobilizate în Afganistan, care au luptat împotriva grupărilor de talibani şi a subsidiarelor al-Qaeda. De asemenea, soldatul a cărui identitate nu a fost încă dezvăluită i-a trimis soţiei lui mai multe emailuri în care indica în mod precis locul în care se aflau trupele SAS, orele şi datele misiunilor şi chiar tactici de capturare şi de ucidere a insurgenţilor. Toate aceste informaţii sunt strict interzise pentru orice persoană neautorizată. Totodată, poliţiştii investighează declaraţiile sale potrivit SAS ale armatei Marii Britanii au cauzat tragicul accident în urma căruia a murit Prinţesa Diana alături de iubitul ei Dodi Al-Fayed. Soldatul N i-ar fi povestit soţiei lui cum agenţi ai SAS au orientat un fascicul de lumină spre chipul şoferului, care ar fi fost derutat şi a lovit maşina de unul din stâlpii pasajului subteran Pont d`Alma din Paris, în noaptea de 31 august 1997. Odată cu apariţia acestor acuzaţii, autorităţile britanice au redeschis cazul morţii Prinţesei Diana, însă soldatul N, personaj-cheie în anchetă, a fugit din tara cu doar câteva zile înainte ca poliţia metropolitană să analizeze declaraţiile. Integral in Adevarul
Franţa – polemicǎ în jurul dreptului de a lucra duminica. In Franţa continuǎ polemica pe tema comerţului duminical, o adevǎratǎ “bǎtǎlie” de fapt legatǎ de dreptul a lucra duminica. Douǎ mari reţele de magazine specializate în materiale şi ustensile casnice au decis, din nou, sǎ-şi deschidǎ porţile duminica în ciuda unor mari amenzi prevǎzute de 
justiţie. Polemicile nu lipsesc în ultimul timp în Franţa: cea legatǎ de romi nu s-a stins, cea legatǎ de modificarea ritmului şcolar ia amploare iar ultima, legatǎ de dreptul de a lucra duminica, învenineazǎ şi ea spiritele. Reţeaua de magazine Leroy Merlin şi Castorama sunt practic angajate într-un raport de forţǎ cu justiţia şi legislaţia în vigoare, jucînd pe cartea provocǎrii pentru a alimenta dezbaterea şi a suscita eventual sprijinul opiniei publice. Si este adevǎrat cǎ multǎ lume vrea sǎ lucreze duminica. Sunt şomeri care nu-şi doresc decît acest lucru, sǎ fie angajaţi chiar şi ca zilieri, sunt studenţi care nu pot lucra în timpul sǎptǎmînii pentru cǎ au cursuri şi le convine sǎ lucreze duminica, şi mai sunt şi salariaţii cǎrora nu le ajung resursele, ori duminica ei sunt plǎtiţie mai bine dacǎ opteazǎ pentru muncǎ. Existǎ însǎ şi enorme reticienţe legate de acest drept din partea unor sindicate, din partea stîngii franceze, şi chiar din partea catolicilor. Oare nu scrie chiar în Biblie cǎ Dumnezeu a fǎcut lumea în şase zile şi în a şaptea s-a odihnit? Lǎsînd însǎ argumentele religioase deoparte, mulţi francezi considerǎ cǎ trebuie rezistat în faţa acestei uniformizǎri capitaliste şi comerciale, de inspiraţie anglo-saxonǎ, în care toate zilele sǎptǎmînii devin identice. Iar unii economişti subliniazǎ cǎ ţara europeanǎ cu cea mai mare eficienţǎ economicǎ este Germania, ţara în care duminica totul este închis, cu excepţia restaurantelor şi a altor servicii de bazǎ. Franţa nu dispune însǎ de o legislaţie clarǎ în prezent în privinţa repausului duminical. De fapt, el este insituit prin lege, încǎ din 1906, dar nenumǎrate derogǎri permit unui numǎr de 6 500 000 de salariaţi sǎ lucreze duminica. Integral la RFI
Revista Presei de la DW. Moarte, la porţile Paradisului. Sub acest titlu, Süddeutsche Zeitung din München descrie tragicul incident produs în apropierea insulei Lampedusa, în care şi-au pierdut viaţa numeroşi refugiaţi africani. “Au plecat din Africa pentru a duce o viaţă mai bună şi au pierit în apele mării. Peste o sută de refugiaţi au murit înainte de a ajunge în Italia” citim în paginile cotidianului münchenez. Un al doilea articol pe aceeaşi temă, publicat pe prima pagină a 
ziarului, e însoţit de o fotografie care oglindeşte dimensiunile dramei petrecute în apropiere de Lampedusa: trupuri neînsufleţite înşirate la mal, acoperite cu folii de plastic. “O tragedie îngrozitoare” titrează şi cotidianul berlinez Die Welt, care descrie pericolul permanent în care fugarii africani se află în drumul lor spre o viaţă mai bună şi modul în care traficanţii de refugiaţi profită de disperarea acestora, încasând sume exporbitante, oferindu-le în schimb ambarcaţiuni putrede şi supraîncărcate. Schimbare de temă: Formaţiunile conservatoare, câştigătoare în alegerile pentru Bundestag de la 22 septembrie, vor sonda, începând de astăzi posibilităţile de a forma viitorul guvern de la Berlin. Astăzi au început convorbirile cu social-democraţii, urmând ca sptămâna viitoare să aibă loc şi cele cu Verzii ecologişti. Înaintea demarării discuţiilor cu SPD, cancelara Angela Merkel (CDU) a făcut apel la responsabilitatea comună pe care cele două partide o au faţă de alegători, prin alcătuirea unui guvern stabil, notează, pe prima sa pagină, Die Welt, care atrage atenţia şi asupra rezistenţei manifestate de unii social-democraţii. Articolul de fond al cotidianului berlinez este consacrat aceluiaşi subiect şi intitulat semnificativ “Sarcina mamut ce-i revine lui Sigmar Gabriel”. Şeful SPD va trebui să risipească temerile social-democraţilor germani. Sigmar Gabriel are în fond “o sarcină dublă: de a negocia cu Uniunea Creştin-Democrată şi, totodată, de a convinge propriul partid”. Şansele formării, până la urmă a unei mari coaliţii nu sunt deloc rele, constată Die Welt, deoarece “punctele comune dintre Uniune şi SPD sunt mai numeroase decât s-a afirmat în campania electorală”. În acelaşi timp, atrage atenţia Frankfurter Allgemeine Zeitung, “conducerea CDU semnalizează că o coaliţie conservator-ecologistă reprezintă o alternativă reală”. Convorbirile cu Verzii vor avea loc joia viitoare. Integral aduce Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
