Ştiri Externe: 7 martie 2014 / “Sultanul” nu vrea YouTube şi Facebook
| 07/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Newsweek revine la ediția tipărită, după un an de apariție exclusiv online. Celebra revistă americană Newsweek, care timp de un an a putut fi citită numai în ediție online, va apărea vineri în formatul său tradițional tipărit, informează vineri La Vanguardia. Newsweek a confirmat informația prin intermediul unei postări pe Twitter. Compania responsabilă cu revenirea la ediția tipărită a publicației americane este IBT Media, care a preluat 
conducerea în urmă cu jumătate de an. International Business Times Media (IBT Media) a ajuns proprietara revistei după ce a plătit o sumă care nu a fost dezvăluită, reprezentând a doua schimbare la vârf în mai puțin de trei ani. IBT Media este proprietară a portalului de informații economice International Business Times, cu sediul la New York. Newsweek a publicat ultimul său număr tipărit la 31 decembrie 2012, orientându-se apoi spre o platformă sută la sută digitală. Revista, înființată în urmă cu opt decenii, a suferit în ultimii ani un regres semnificativ în ce privește difuzarea. Epoca sa de aur a fost în anii ’90, când proprietară era The Washington Post Company și când revista avea un tiraj de 3,3 milioane de exemplare, potrivit datelor Alliance for Audited Media. În 2010, la conducerea revistei s-a instalat miliardarul Sidney Harman, care a o oferit un milion de dolari și a răscumpărat alte 40 de milioane ca datorie. Harman a fuzionat Newsweek cu The Daily Beast, pagină web aflată în proprietatea companiei IAC/InterActiveCorp, sub conducerea lui Tina Brown. Însă Harman a murit în 2011, iar Brown a anunțat în toamna anului 2012 că revista va înceta să mai apară pe hârtie, pentru a se concentra asupra portalului The Daily Beast. Aduce Agerpres
Premierul turc ameninţă cu interzicerea YouTube şi Facebook. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, implicat într-un scandal politico-financiar, a ameninţat cu interzicerea YouTube şi Facebook în Turcia după alegerile municipale din 30 martie, într-un interviu difuzat joi seara. “Sunt noi măsuri pe care le vom lua în acest domeniu 
după 30 martie (…) inclusiv interzicerea (YouTube şi Facebook)”, a declarat Erdogan pentru postul de televiziune privat turc ATV. De la inculparea, în decembrie, a zeci de apropiaţi a regimului, directori, aleşi sau funcţionari de rang înalt, suspectaţi de corupţie, opoziţia cere demisia lui Erdogan. Conversaţiile telefonice care îl pun direct sub semnul întrebării în afacerile de corupţie sunt publicate pe Internet de săptămâna trecută. În aceste convorbiri, a căror autenticitate nu a fost stabilită definitiv, premierul îi cere fiului său să ascundă sume mari de bani sau evocă un comision considerat insuficient, plătit de un grup industrial. Miercuri, şeful Guvernului s-a arătat încă o dată indignat că i-au fost ascultate discuţiile telefonice, vorbind despre o “înscenare imorală” şi acuzându-şi rivalii de complot pentru înlăturarea de la putere a guvernului. În plină campanie electorală, el a promis miercuri să plece din politică dacă partidul său nu va câştiga alegerile municipale din 30 martie, care au valoare de test pentru regimul său. Aduce Mediafax
Bulgaria: Amplificarea alarmantă a naţionalismului. Sporirea agresivităţii la adresa minorităţilor din Bulgaria este, potrivit observatorilor, generată de naţionalismul aflat în creştere şi de modul în care ţara îşi interpretează propria istorie. Eliberarea pe cauţiune a unei persoane acuzate de crimă ar genera valuri de proteste în 
orice ţară din lume. Nu şi în Bulgaria, unde săptămâna trecută a părăsit închisoarea un bărbat, considerat nu doar vinovat pentru omor, ci şi drept simbol al unei violenţe în creştere, cu motivaţie rasistă. Concret e vorba de Petko Elenkov, paznicul care, cu un an în urmă, l-a ucis la Sofia pe un tânăr rom de 16 ani, surprins în timp ce acesta ar fi fost pe cale să fure resturi de metal. Nici la un an de la acele evenimente, procesul nu a demarat încă. Elenkov a fost eliberat pe o cauţiune de 5000 de leva, echivalentul a 2500 de euro, ceea ce n-a scos în stradă decât grupuri mici de etnici romi cerând să se facă dreptate. În reacţie, contra romilor au demonstrat naţionalişti şi miitanţi pro-nazişti. “Naţionalismul e în creştere în Bulgaria” avertizează Daniela Mihailova, şefa unei iniţiative pentru şanse egale ce-şi are sediul în “ghetoul” romilor din Sofia. “Dacă au loc violenţe la adresa romilor şi presa scrie că e foarte bine aşa, că romii au primit ce meritau, atunci, e de părere Mihailova, oamenii cred că o astfel de reacţie ar fi normală şi chiar legitimă”. În Bulgaria trăiesc, potrivit datelor oficiale, 400.000 de romi, alcătuind astfel cel mai numeros şi cel mai frecvent atacat grup etnic. Dar romii nu sunt singurele victime ale discriminării în Bulgaria. Integral aduce Deutsche Welle
Kosovo îşi face armată naţională. Guvernul din Kosovo a prezentat joi un proiect de lege care prevede înfiinţarea unei armate pentru “protejarea suveranităţii” teritoriului, o decizie ce a stârnit nemulţumiri în Serbia, relatează AFP. Armata va fi înfiinţată pe structurile Forţei de Securitate din Kosovo (KSF) şi va avea un efectiv de 5.000 de militari, a anunţat Guvernul de la Priştina într-un comunicat. Înfiinţată în 2009 şi instruită de NATO, KSF 
are un efectiv de 2.500 de persoane şi nu are dreptul să dispună de armament sofisticat. Trupele KSF se află sub control civil şi sunt însărcinate, în special, cu operaţiuni de protecţie civilă şi acordare de ajutor în situaţii de urgenţă. După retragerea forţelor iugoslave din Kosovo în 1999, securitatea acestei foste provincii sârbe care şi-a autoproclamat independenţa în 2008 este asigurată de NATO. “Forţele armate din Kosovo vor proteja suveranitatea, integritatea teritorială, cetăţenii, bunurile şi interesele” Kosovo, a declarat permierul kosovar, Hashim Thaci. Pe lângă efectivul de 5.000 de militari, viitoarea armată va mai avea 3.000 de rezervişti şi va fi dotată cu un buget anual de 65 de milioane de euro. Ea va fi pe deplin operaţională “după 2019”, potrivit proiectului de lege. În acest scop, Guvernul a trimis către Parlament amendamente la Constituţie. Data desfăşurării unor dezbateri parlamentare pe această temă încă nu a fost stabilită. La Belgrad, ministrul pentru Kosovo, Aleksandr Vulin, a protestat şi a afirmat că Guvernul sârb va sesiza Consiliul de Securitate ONU în scopul de a reclama organizarea unei “reuniuni de urgenţă” pentru discutarea deciziei Priştinei. “Aşa ceva este inacceptabil şi contravine total rezoluţiei 1.244 (ONU, adoptată în 1999), care spune clar că nu poate exista armată pe teritoriul Kosovo”, a declarat Vulin. Integral aduce Adevarul.
Francezii constată cu surprindere pe pielea lor că dezindustrializarea nu reprezintă o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări. Pentru orice ţară este important să aibă o industrie puternică, arată un studiu al Trezoreriei Franţei, care avertizează că în Hexagon dezindustrializarea este îngrijorătoare deoarece fenomenul avansează mai rapid decât în alte state europene. Analiza contrazice ideea răspândită la scară largă conform căreia dezindustrializarea este o consecinţă naturală a îmbogăţirii unei ţări şi decurge din modernizarea economiei, scrie Les 
Echos. Cheltuielile alocate consumului de servicii tind într-adevăr să crească odată cu îmbunătăţirea nivelului de trai, iar logic ar fi ca angajările în sectorul serviciilor să compenseze pe termen lung distrugerea locurilor de muncă din industrie. În aceste condiţii, pierderea capacităţii de producţie nu ar trebui să aibă consecinţe foarte grave pentru o ţară. „Greşit“, spun autorii studiului. Analiza arată în schimb că amploarea dezindustrializării se explică parţial prin creşterea costurilor unitare cu forţa de muncă în industrie (raportul dintre costul salarial total şi numărul de unităţi produse – n.r.). Aceste costuri „au avansat mai rapid în Franţa decât în alte ţări, cum ar fi Germania“, conform studiului. Dezindustrializarea ridică o problemă mare pentru ţările afectate de fenomen: creşterea PIB-ului pe termen lung nu va fi la fel de mare dacă ţara nu are o bază de producţie. Într-adevăr, după cum constată economiştii, „creşterea venitului pe cap de locuitor depinde de îmbunătăţirea productivităţii în întreaga economie“. Iar industria „rămâne unul dintre principalele motoare pentru creşterile de productivitate din ansamblul economiei“. Astfel, în 2011, 76,5% din sumele cheltuite în Franţa cu cercetarea şi dezvoltarea în companii, atât din fondurile de stat, cât şi din cele ale companiilor, mergeau către sectorul industrial. „Aceste cheltuieli reprezintă unul dintre principalii factori ai creşterilor de productivitate şi ai avansului economic pe termen lung“, notează analiza. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salut
Au descoperit francezii apa calda cu dezindustrializarea ? Nici o problema , vor baga capul in nisip ca italienii care o cunosc de mult mai mult timp . Latinii au contraatacat prin inventarea de noi taxe , marirea celor existente . 🙁
Iar azi , fostul ministru italian al economiei (Fabrizio Saccomanni ) a confirmat ce am scris mereu . ” UE aveau frica de conturile noastre bugetare deoarece in ultimii 14 ani e drept ca am marit incasarile fiscale dar “am reusit” sa marim cheltuielile bugetare cu 20 % si datoria publica cu 10 procente ” . 😆
Incet , incet se descopera de toti de ce nu tin pasul cu economia germana . Cind nemtii blocau (sau chiar taiau) din costurile obligatorii cu forta de munca si in paralel puneau un frau cheltuielilor publice , blocau cresterea de taxe si impozite, restul natiunilor de egala importanta (aprox. ) galopau la marit cheltuiala de stat , presiunea fiscala si datoria publica . Criza a doar descoperit aceste dezechilibre si cum privilegiatii sint multi , pe functii si cu familii numeroase , dai inainte cu stringerea de gat a economiei nationale . 🙁
Parca logica asta se poate aplica si altei tari ? Tot latine si plina de famili intregi de privilegiati ? 🙂