Ştiri Externe: 7 ianuarie 2014 / UE: expulzarea cetăţenilor care nu au loc de muncă, după 3 luni
| 07/01/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Oficial UE: Legislaţia europeană permite, după 3 luni, expulzarea cetăţenilor care nu au loc de muncă. Ţările UE nu pot limita libera circulaţie a muncitorilor, dar îi pot trimite acasă pe cetăţenii europeni care în decurs de 3 luni nu şi-au găsit un loc de muncă şi nu au mijloacele necesare de subzistenţă, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al CE Jonathan Todd. Întrebat despre declaraţia premierului britanic David Cameron privind limitarea numărului de muncitori europeni, Jonathan Todd a precizat că “mesaje similare au venit din Marea Britanie şi înainte de Crăciun”. 
“Comisia Europeană trebuie să vadă ce decid autorităţile britanice. Dreptul de circulaţie al muncitorilor este un principiu fundamental al UE. A fost aşa încă de la înfiinţare, la sfârşitul anilor ’50. Este, de asemenea, un element fundamental al Pieţei Unice”, a spus purtătorul de cuvânt al CE. “Libera circulaţie a muncitorilor este un drept fundamental stabilit prin tratate care au fost ratificate de parlamentele a 28 de state membre. Nu este o legislaţie impusă de Bruxelles. Face parte din tratate. Orice modificare a tratatelor necesită o negociere cu toate statele membre şi o ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre (…) Orice derogare de la aceste principii este strict limitată în timp în tratatele de aderare. Prin urmare, niciun stat membru nu poate limita libera circulaţie a muncitorilor de la 1 ianuarie 2014 în cazul muncitorilor români şi bulgari, deoarece limita (de 7 ani – n.r.) este stabilită în tratatele de aderare ale celor două state”, a subliniat oficialul european. Referitor la faptul că Belgia expulzează, după 3 luni, cetăţenii europeni care nu au un loc de muncă sau mijloace de a se întreţine, Todd a declarat că această posibilitate le este oferită statelor membre conform Directivei din 2004 privind libera circulaţie a cetăţenilor. “Statele membre au posibilitatea de a expulza după 3 luni cetăţenii care nu au un loc de muncă sau mijloace de subzistenţă care îi împiedică să devină o povară pentru ţara respectivă. Dacă statele membre aplică sau nu această posibilitate, ţine de fiecare stat membru. Dreptul comunitar le permite să facă acest lucru, dar nu le obligă”, a spus purtătorul de cuvânt. Integral aduce Mediafax
Elmar Brok, europarlamentarul care a propus amprentarea imigranţilor: „Reproşul lui Ponta se va întoarce împotriva lui”. Europarlamentarul Elmar Brok, cel care a propus amprentarea imigranţilor care profită de ajutoarele sociale, a afirmat recent ca majoritatea romanilor si bulgarilor sunt bineveniti in orice stat al UE, dar cei care nu respectă regulile trebuie determinaţi să se conformeze, informează Mediafax. Tot politicianul european a menţionat 
că reproşurile adresate de Victor Ponta se vor întoarce împotriva lui. „Dacă domnul Ponta, a cărui relaţie cu domnia legii este bine cunoscută, mă acuză acum în legătură cu apelul meu ca regulile UE să fie respectate, reproşul său se va întoarce împotriva sa. El nu ar trebui să trateze astfel un prieten vechi al României decât dacă urmăreşte scopuri populiste şi motivate intern”, a declarat Elmar Brok. Victor Ponta l-a calificat pe europarlamentarul german drept un „demagog, iresponsabil şi populist”, cu o gândire de tip „nazistă, fascistă”. Europarlamentarul Elmar Brok declarase anterior, conform publicaţiei Bild, că persoanele care vin în Germania doar pentru a primi ajutoare ar trebui trimise în cel mai scurt timp în ţara lor de origine. Cea mai recentă declaraţie însă îl suprinde pe Brok argumentând că românii şi bulgarii au dreptul fundamental de mişcare în spaţiul Uniunii Europene. „Liberatea de mişcare a cetăţenilor UE este un drept fundamental care nu trebuie restricţionat. Am luptat întotdeauna pentru acest drept fundamental, inclusiv pentru români şi bulgari. Pentru mai mult de 15 ani am luptat pentru ca România şi Bulgaria să fie membre depline ale UE, un fapt bine ştiut. Din acest motiv am lucrat pentru libertate deplină de mişcare pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014 şi continui să fac asta. Dar această liberate de mişcare trebuie implementată conform regulilor UE, în particular cu articolul 7 al directivei privind liberatea de mişcare şi de a locui”, a precizat europarlamentarul german. Integral aduce Adevarul.
Letonia va avea pentru prima dată o femeie premier. Preşedintele Letoniei, Andris Berzins, a mandatat-o astăzi 
pe Laimdota Straujuma (62 de ani) să formeze un nou guvern de coaliţie. “Am decis să o însărcinez pe Laimdota Straujuma să înceapă procesul de creare a noului cabinet”, a declarat preşedintele Andris Berzins pentru presă. “Sunt convinsă că această coaliţie de centru-dreapta va putea lucra într-o manieră eficientă”, a spus la rândul său Laimdota Straujuma, care va deveni astfel prima femeie aflată în fruntea executivului leton, potrivit Agerpres. Laimdota Straujuma este în prezent ministru al agriculturii şi nu s-a aflat pe listele niciunui partid până la intarea sa în Partidul Unitate, la sfârşitul săptămânii trecute. Actualul şef al guvernului, Valdis Dombrovskis, a demisionat în luna noiembrie după prăbuşirea acoperişului unui supermarket, accident în care au murit 54 de persoane şi care a provocat un scandal în mica ţară baltică.EVZ
Condamnarea lui Adrian Năstase, în presa internaţională. Presa internaţională relatează despre condamnarea lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare pentru acte de corupţie, reamintind că este a doua oară când fostul premier ajunge la închisoare, în contextul în care Uniunea Europeană monitorizează eforturile României în combaterea corupţiei, scrie Mediafa. “Fostul premier român Adrian Năstase a fost condamnat luni la patru ani de închisoare pentru corupţie şi şantaj, revenind după gratii la zece luni după ce a fost eliberat după o pedeapsă ispăşită într-un alt dosar. 
Domnul Năstase, în vârstă de 63 de ani, era acuzat că a luat mită în total 630.000 de euro, sub forma unor bunuri importate din China şi a unor lucrări neplătite la două dintre proprietăţile sale”, comentează Agenţia France-Presse. “Domnul Năstase era acuzat şi de şantaj la adresa unui fost consul al României la Hong Kong, Ioan Păun (…). Domnul Năstase a respins permanent acuzaţiile, afirmând că este victima unui proces politic”, adaugă AFP, reamintind că “România face obiectul supravegherii de către Comisia Europeană în privinţa intensificării activităţilor de combatere a corupţiei”. “Instanţa supremă din România l-a condamnat pe fostul premier Adrian Năstase la patru ani de închisoare pentru luare de mită”, notează postul britanic BBC, amintind că fostul prim-ministru a încercat să se sinucidă în 2012 imediat după ce fusese condamnat într-un caz separat. “Un fost premier al României a fost condamnat pentru acte de corupţie”, titrează Agenţia Associated Press. “Fostul premier român Adrian Năstase revine la închisoare”, scrie publicaţia belgiană 7sur7. Instanţa supremă i-a condamnat luni, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, şi pe Irina Jianu, la patru ani cu executare.RFI.
Ungaria a început ofensiva contra băncilor austriece şi ţinteşte achiziţionarea unităţilor maghiare ale Raiffeisen şi Erste, printre cele mai mari din ţară. O bancă ungară controlată de un aliat al premierului Viktor Orban şi la care statul deţine 49% din acţiuni a făcut o ofertă pentru cumpărarea subsidiarei locale a grupului bancar 
austriac Raiffeisen, potrivit presei ungare, care scrie că sub controlul statului vor intra, probabil, şi activele unităţii locale a Erste, tot o bancă austriacă. Raiffeisen şi Erste sunt printre cei mai mari jucători străini din industria bancară ungară. Subsidiara locală a Raiffeisen International Bank ar putea fi preluată de Széchenyi Bank, la care statul ungar deţine o participaţie de 49% din acţiuni cumpărată în vara anului trecut, scrie cotidianul Magyar Hírlap. Potrivit acestuia, Széchenyi Bank, al cărei acţionar majoritar este compania imobiliară şi de management de active T&T Ingatlanforgalmazó és Vagyonkezeló, cu puternice legături cu şeful Agenţiei Guvernamentale de Gestionare a Datoriei István Törócskei, a înaintat deja o ofertă de achiziţie, analizată de Raiffeisen International. Citând surse guvernamentale, cotidianul scrie că şi activele locale ale Erste Bank ar putea ajunge, probabil indirect, sub controlul statului, subliniază Portfolio.hu. Veştile vin după ce premierul Orban a anunţat că vrea ca peste jumătate din sistemul bancar să revină pe mâini ungare şi după ce perspectiva exit-ului unor bănci străine de pe piaţa locală a făcut în ultimele săptămâni vâlvă în presă. După ce au adus pericolul creditelor în valută, băncile străine stau acum degeaba. Guvernatorul băncii centrale György Matolcsy, un aliat apropiat al premierului, a declarat anul trecut că patru mari bănci controlate din străinătate se vor retrage din Ungaria în următorii doi ani şi că se aşteaptă ca pe termen mediu şi lung băncile mai mici, deţinute de acţionari maghiari, să-şi majoreze cota de piaţă. Matolcsy acuză băncile că nu acordă împrumuturi şi că au ales să stea degeaba şi să nu ajute economia. Băncile se plâng în schimb că în Ungaria plătesc cele mai mari taxe din Uniunea Europeană şi că profiturile le sunt reduse de schemele prin care guvernul încearcă să reducă povara care apasă pe cei care au luat credite în monedă străină şi să elimine de pe piaţă creditele imobiliare în valută. Integral aduce Ziarul Financiar.
Stat islamic la graniţa siriano-irakiană. Luptători ai miliţiei ISIL, apropiată de al Qaida, au ocupat parţial oraşul irakian Falludja. Aceeaşi miliţie este tot mai prezentă şi în alte regiuni, deşi nu se bucură de sprijin din partea populaţiei. 
Extremişti au preluat controlul într-un oraş irakian important. Sute de luptători înarmaţi s-au adunat în centrul oraşului Falludja, purtând steagurile negre ale jihadului, pentru a proclama “statul islamic”. Ulterior, s-au înregistrat ciocniri violente în Falludja şi la Ramadi, capitala provinciei. Falludja fusese deja în timpul ocupaţiei americane, începând din 2003, un bastion al rebelilor, unde s-au purtat lupte intense. Luptătorii care au ocupat acum Falludja şi Ramadi sunt membri ai miliţiei “Stat Islamic în Irak şi Levant” (ISIL), apropiată reţelei teroriste al Qaida. Judecând după denumire, miliţia îşi propune să preia puterea în întreaga regiune, inclusiv în Liban şi Palestina. Gruparea s-a format între anii 2006 – 2007, în faza în care rezistenţa irakienilor faţă de ocupantul american atinsese un punct culminant. Atunci, rezistenţa a fost înfrântă, printr-o colaborare a trupelor americane cu şefi ai minoritarilor suniţi din Irak, dar şi fiindcă majoritatea populaţiei nu o sprijinea. În ultimii ani, însă, ISIL şi-a sporit puterea atât în Siria cât şi în Irak. În războiul civil sirian, ISIL a profitat de slăbirea grupării rebele moderate “Armata Liberă Siriană”, (FSA), sprijinită temporar de SUA. Iar în Irak, ISIL a reuşit să se întărească în urma politicii de reprimare a suniţilor, promovată de premierul şiit de la Bagdad, Nuri al Maliki. Faptul că Maliki nu vrea o reconciliere cu suniţii încurajează toate grupările jihadiste din ţară. Integral aduce Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
