Ştiri Externe: 7 decembrie 2013 / Rusia işi mişcă pionii
| 07/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ucraina: Ministerul Sănătăţii le cere ucrainenilor să evite participarea la proteste întrucât există riscul contractării de boli infecţioase. Ministerul ucrainean al Sănătăţii le-a cerut vineri ucrainenilor să evite participarea la 
acţiuni în masă întrucât există riscul de a contracta boli infecţioase precum tuberculoza, un apel ce intervine pe fondul amplelor manifestaţii ce au loc la Kiev împotriva actualei puteri după ce aceasta a suspendat procesul de apropiere faţă de Uniunea Europeană. Ministrul adjunct al sănătăţii Aleksandr Kaciur a declarat, într-o conferinţă de presă, că bărbatul găsit mort vineri dimineaţa în apropiere de Piaţa Independenţei a fost bolnav de tuberculoză deschisă, ceea ce, a avertizat el, ”reprezintă un pericol şi pentru alţii”. ”Prezenţa unor astfel de bolnavi printre mulţimi mari de oameni este strict interzisă şi inacceptabilă”, a afirmat ministrul ucrainean, potrivit Interfax-Ukraina. El a dat asigurări că situaţia epidemiologică este menţinută sub control şi că medicii iau toate măsurile pentru a preveni răspândirea infecţiei. ”Lansăm un apel către participanţii la toate acţiunile, cu rugămintea de a se abţine în această perioadă de risc (pentru sănătate) de a participa la adunări mari de oameni: Ne adresăm părinţilor să aibă grijă de sănătatea copiilor lor, care sunt cei mai vulnerabili la boli infecţioase, şi să-i convingă să părăsească strada”, a afirmat reprezentantul Ministerului Sănătăţii de la Kiev. Integral aduce Agerpres
Liderul administraţiei de la Tiraspol: Chişinăul are scopul de a preda puterea sa Bruxelles-ului sau, posibil, Bucureştiului. Şevciuk a subliniat că relaţiile Tiraspolului cu Chişinăul sunt în continuare tensionate. 
“Republica Moldova în permanenţă pune accent pe priorităţile politicii sale externe, care constau în predarea puterii, într-o formă sau alta, Bruxelles-ului sau, posibil, chiar Bucureştiului”, a afirmat liderul separatist, într-un interviu pentru postul rus de radio City-FM, citat de President.gospmr.ru. “Astăzi (joi), Curtea Constituţională a Republicii Moldova a stabilit că limba română este limbă oficială. O limbă similară (cu cea moldovenească). De asemenea, ei au foarte mulţi consilieri politici din România. Au loc procese integraţioniste. Noi, bineînţeles, nu suntem împotrivă ca acest lucru să se întâmple, însă am vrea ca Republica Moldova să ia în considerare interesele locuitorilor din regiunea transnistreană”, a adăugat Şevciuk. Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit joi că limba oficială a Republicii Moldova este “limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. Ulterior, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului rus, Aleksei Puşkov, a afirmat joi că decizia Chişinăului de a recunoaşte limba română drept limbă oficială a Republicii Moldova reprezintă “încă un pas spre despărţirea definitivă de Transnistria”. Integral aduce Mediafax
Preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au avut o întrevedere în care au discutat despre realizarea unui „parteneriat strategic”. Preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au avut vineri, la Soci, o întrevedere în care au vorbit de posibilitatea realizării unui „tratat de parteneriat strategic” în viitorul apropiat. Viktor Ianukovici a mers direct de la China direct la Soci, în sudul Rusiei, pentru a participa la această întrevedere „Şefii de stat au abordat probleme legate de 
cooperarea comercială şi economică în diferite domenii ale economiei şi pregătirea unui viitor acord de parteneriat strategic” cu Rusia, potrivit biroului de presă al oficialului ucrainean, citat de AFP. Vladimir Putin a cerut preşedintelui Ucrainei să adere la uniunea vamală formată prezent din Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan: Condiţiile de aderare la această uniune sunt mult mai severe faţă de cele ale Uniunii Europene. În ultima perioadă, Rusia pus o puternică presiune economică pe Ucraina, prin întârzierile vamale lungi şi interzicerea importului de dulciuri din Ucraina. Anterior, preşedintele ucrainean şi-a anulat o vizită, prevăzută pentru săptămâna viitoare, în Malta, argumentând că ar vrea să se concentreze pe “problemele din politica internă”. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a criticat vineri amestecul politicienilor occidentali în afacerile ucrainenilor. „Partenerii noştri vin în Ucraina la nivel de miniştri de Externe (…), ajung în centrul valului de contestare politică şi participă la activităţi care sunt în afara cadrului legal”, a declarat Medvedev pentru un post de televiziune rus. Integral aduce Adevarul.
Îşi va schimba Uniunea Europeană poziţia faţă de Rusia? În contextul tensiunilor de la Kiev şi al presiunilor făcute de Moscova, se poate spune că Uniunea Europeană are într-adevăr o politică externă comună? S-a văzut această asta în mod real la summitul de la Vilnius cu Ucraina și Republica Moldova, unde Europa s-a văzut confruntată brutal cu 
presiunile Rusiei? Ce se va întâmpla în cazul altor dezbateri importante precum cea cu Statele Unite pentru acordul de liber schimb sau cea cu China, pentru investiții în Europa? Pe câte voci va vorbi atunci Europa? Europarlamentari români, membri ai societății academice și diplomatice române au încercat să răspundă la aceste întrebări într-o dezbatere moderată de redactorul-șef RFI, Luca Niculescu. Presiunile Rusiei au funcționat când a fost vorba să convingă să nu semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Nu au funcționat în cazul Republicii Moldova, care a parafat, deși, ce-i drept, mai are până la semnare. Adică este exact în aceeași situație în care a fost și Ucraina acum un an. Ce se întâmplă însă dacă Federația s-ar decide să facă și altfel de presiuni? Există unele vulnerabilități față de Rusia la care Republica Moldova este cel puțin la fel de expusă ca și Ucraina, spune Radu Podgorean, secretar de stat în MAE pentru Analiză Politică și Relația cu Parlamentul, invitat la dezbatere. Apropo de capacitatea de reacție a Uniunii Europene și pe câte voci vorbește, acum există acel număr la care cineva să poată suna la Uniunea Europeană, a mai explicat oficialul MAE, parafrazând parabola secretarului de stat Henry Kissinger, care întrebase pe cine să sune dacă vrea să vorbească cu Europa. Problema este că sunt cazuri în care sună ocupat, alteori răspunde robotul și spune că postul e temporar desființat, iar în alte situaţii se dau răspunsuri, dar nu sunt mereu foarte clare, mai spune el. La rândul său, europarlamentarul PSD Victor Boștinaru, spune că există o politică externă europeană când e vorba de chestiuni punctuale, simple, dar că situația se schimbă la nivel macro. Integral aduce RFI
În lupta cu Europa pentru reîntregirea imperiului URSS, Putin se foloseşte de şantajul energetic şi comercial şi de armată. În cale îi stau protestatarii ucraineni şi defensiva UE. În 2005, preşedintele Rusiei Vladimir Putin se lamenta că „prăbuşirea URSS este cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX“. Acum, Putin duce un război diplomatic, economic şi comercial pentru reîntregirea Uniunii Sovietice şi extinderea sferei de influenţă a Rusiei 
în Europa în care se foloseşte de toate armele pe care le are, de la energie la trupe de ocupaţie, şi a reuşit să împingă UE în defensivă. Dacă Putin câştigă, UE pierde accesul la o regiune cu economii tinere. Deocamdată UE este ocupată să reteze tentaculele cu care Rusia cuprinde Europa. Într-unul dintre cele mai clare semne despre intenţiile Rusiei, la cea mai recentă reuniune NATO-Rusia, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut celorlalte state să nu intervină în Ucraina. Aici, la Kiev, sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor civile şi a deciziei guvernului de a renunţa la semnarea unui acord de comerţ liber cu UE. Însă de lupta lor depinde succesul lui Putin în a extinde influenţa economică a Rusiei asupra fostelor republici sovietice, pe care vrea să le includă într-o uniune vamală în care va fi jucătorul dominant, a explicat pentru Bloomberg Tim Ash, economist-şef la Standard Bank Group. „Pentru Putin, Ucraina este marele meci cu UE, premiul cel mare. Apropierea acesteia ar recrea o parte mare din URSS în zona de influenţă comercială a Rusiei“, a spus Ash. Putin se foloseşte de resursele energetice ale ţării pentru a lega de Rusia Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus, după două decenii de avans al Occidentului în regiune. Ucraina, teritoriul de tranzit a jumătate din livrările de gaze către Europa ale grupului rus Gazprom, este dependentă energetic pe gazul scump pe care i-l vinde Rusia şi depinde de indulgenţa Moscovei în reducerea preţurilor pentru a evita colapsul financiar. Preşedintele Ucrainei Viktor Ianukovici caută ajutor în China, dar până acum nu s-au arătat şanse de succes. Integral aduce Ziarul Financiar.
Revista Presei de la Deutsche Welle. Despre migraţia sărăciei din România şi Bulgaria, despre noile planuri pentru pensii ale viitoarei coaliţii de guvernământ, ca şi despre spionajul NSA scriu astăzi editorialiştii din presa germană. “Bulgaria şi România sunt din 2007 membre ale Uniunii Europene. Întocmai ca şi în cazul altor candidaţi est-europeni, libertatea de mişcare a românilor şi bulgarilor care ar fi putut lucra în spaţiul comunitar a fost iniţial îngrădită, aceştia neavând drept de lucru în mod automat. Piaţei din vechile state comunitare îi trebuia timp pentru a se pregăti în faţa noii concurenţe. La finele anului expiră ultimul termen, maximum legal posibil. Politicieni precum ministrul federal de interne Friedrich devin acum vocali si cer înfiinţarea unor noi graniţe. Aşa este ucisă Europa. Nu este permis să accepţi 
state şi cetăţeni întâi din motive politice pentru ca, apoi, să îi izolezi din motive economice. Nu pot exista cetăţeni europeni din clase diferite” scriu astăzi pe larg bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.Hans-Peter Friedrich apelează la “instincte primitive faţă de străini”, critică NÜRNBERGER NACHRICHTEN. “Acestea sunt relicve din epoca de piatră, însămânţate oamenilor atunci şi uşor de regăsit acum. Acţiunea lui Friedrich i-ar putea aduce voturi la alegerile europene de anul viitor. Dar reflexele din epoca de piatră nu te ajută nici un stat din ziua de astăzi, ci mai degrabă îi dăunează. O lume complexă are nevoie de argumentări diferenţiate”, sunt de părere comentatorii publicaţiei din Nürnberg. În metropola bancară străbătută de Main, argumentele editorialiştilor sunt şi mai complexe. “Trebuie făcută diferenţa, deşi sunt interdependente: libertatea de mişcare în Schengen pentru România şi Bulgaria pe de-o parte şi imigraţia către sistemele sociale occidentale din aceste state pe de altă parte. Refuzul integrării în Schengen este singurul instrument de care dispune Uniunea Europeană pentru a menţine voinţa de reformă a guvernanţilor de la Sofia şi Bucureşti. Că Germania, susţinută cu voce tare sau în şoaptă de alţii, vrea să se opună integrării pe deplin a celor două state este corect, chiar dacă ar putea fi interpretabil, din punctul de vedere al legislaţiei europene. Este însă evident că la mijloc sunt voturile. Teama faţă de noi valuri de imigranţi, nu doar în sistemele sociale ci şi pe piaţa muncii, îi motivează pe oameni, mai ales în state precum Franţa, grav afectată de şomaj”, comentează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. FRANKFURTER RUNDSCHAU consideră că se mizează mult pe atmosferă.”Ministrul federal de interne deschide butoiul şi şantajează Uniunea Europeană: dacă nu aveţi grijă ca românii şi bulgarii să rămână acolo unde le este locul, atunci ne facem noi dreptate. Un acces de sinceritate. Cu toate acestea, masele de imigranţi invocate de Friedrich nu se regăsesc deloc în sistemele noastre sociale, după cum atestă studiile. Friedrich şi premierul britanic David Cameron îşi bazează acuzaţiile pe săracii, care se adăpostesc sub podurile germane şi în staţiile de metrou britanice. E la modă să fii zgârcit printre europenii bogaţi. Astăzi să rămână afară bulgarii, mâine poate spaniolii şi în curând punem punct întregului proces de integrare în Europa.” Integral aduce Deutsche Welle.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
