Ştiri Externe: 7 aprilie 2014 / În Ungaria continuă “Viktatura”
| 07/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Victorie detașată a populistului Viktor Orban la alegerile din Ungaria. Partidul conservator al lui Viktor Orban a câștigat detașat alegerile legislative din Ungaria duminică, dar suspansul rămâne asupra majorității sale în parlament, în timp ce partidul de extremă-dreaptă Jobbik a progresat semnificativ, notează AFP. Potrivit rezultatelor parțiale după numărarea a 93,12% din buletinele de vot, omul forte al acestei țări din fostul bloc 
comunist, membră a Uniunii Europene, obține 44,61% din voturi cu partidul său Fidesz. Acest rezultat este în mod clar mai puțin bun decât acum patru ani /52,7%/, dar oricum ar permite să se ocupe cele 133 de locuri din 199, adică la limită majoritatea de două treimi în parlament, potrivit comisiei electorale, care va anunța rezultatele finale luni. “Putem spune cu siguranță că am câștigat”, a declarat Viktor Orban în fața mulțimii de susținători, înainte de a ști dacă partidul său va păstra sau nu “supra-majoritatea” ce i-a permis, după o schimbare a Constituției introdusă în primul său mandat, să voteze 850 de legi fără dezbatere parlamentară.Cu 20,66%, partidul de extremă-dreaptă, antisemit și anti-romi Jobbik câștigă teren față de 2010, când a intrat în parlament cu 17% din voturi. Alianța de stânga și liberală, prost organizată și abia auzită în timpul campaniei, se plasează a doua cu 25,73%, mai mult decât socialiștii singuri în 2010 /19,30%/.”Nu ne facem iluzii: înfrângerea este amară și o mare dezamăgire pentru cei care au vrut să schimbe guvernul”, a recunoscut unul dintre liderii ei, fostul prim-ministru tehnocrat /2009-2010/ Gordon Bajnai. Micul partid de stânga și liberal LMP abia reușește să rămână în parlament /5,2%/. Integral aduce Agerpres
Val de proteste pro-ruse la Doneţk. Manifestanţii au pătruns în sediul guvernului regional. Aproximativ 2000 de persoane au manifestat duminică în centrul oraşului Doneţk, fluturând steagurile Rusiei şi cerând un referendum pentru federalizarea Ucrainei. Forţele de ordine au ripostat cu tunurile de apă, însă nu au reuşit să împiedice ocuparea clădirii de către pro-ruşi, care au arborat steagul Rusiei la balconului guvernului regional. Au existat 
informaţii conform cărora protestatarii ar fi aruncat o grenadă în clădire. Protestele au început paşnic în jurul prânzului, însă câţiva dintre protestatari, care purtau măşti pe faţă, au reuşit însă să rupă cordonul de poliţie şi să intre în sediul administraţiei regionale. Poliţia a blocat intrările pentru a-i împiedica să iasă şi câţiva negociatori au fost trimişi în interiorul clădirii pentru a discuta cu manifestanţii, care au anunţat pe Twitter că nu vor elibera sediul până la 9 mai (n.r. Ziua Victoriei în Rusia). De la balconul guvernului regional, unul dintre protestatari a cerut persoanelor adunate în faţa guvernului regional să ocupe sediul televiziunii pentru „a oferi oamenilor vocea de care au nevoie“.UPDATE:Preşedintele intermar al Ucrainei, Oleg Turcinov, şi-a anulat vizita în Lituania pentru „a se ocupa de separatiştii din Doneţk şi Lugansk“. Integral aduce Adevarul
Preşedintele ceh Milos Zeman îndeamnă la o acţiune NATO în cazul în care Rusia ar invada Ucraina. “Dacă Rusia decide să-şi extindă expansiunea teritorială în estul Ucrainei, comedia va fi durat suficient”, a declarat duminică Zeman, primul preşedinte ales prin sufragiu direct din istoria ţării, pentru postul public ceh de 
radio. “În acest caz, nu aş susţine doar ca UE să adopte sancţiunile cele mai dure posibile, dar aş spune ca NATO să fie pregătit din punct de vedere militar, de exemplu introducându-şi trupele pe teritoriul ucrainean”, a continuat preşedintele de stânga, în vârstă de 69 de ani, aflat în funcţie de un an. Ucraina este condusă de către un Guvern interimar prooccidental după ce Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la putere, în urma unor manifestaţii împotriva regimului său, fiind acuzat de proastă gestionare economică şi corupţie. Washingtonul apreciază că Moscova a masat aproximativ 40.000 de militari la frontiera cu Ucraina. Mai multe regiuni care au o importantă populaţie rusofonă, în estul Ucrainei, cer organizarea, înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai, a unui referendum care să le permită, după modelul Crimeei, să aleagă între un regim federal şi pur şi simplu alipirea la Rusia.Moscova a dezminţit că vrea să-şi trimită trupele dincolo de Crimeea, dar nu şi-a retras trupele pe care le-a comasat la frontieră. Integral la Mediafax
Turcia: Erdogan contestat dupǎ alegerile municipale, dar în ofensivǎ. In Turcia, opoziţia laicǎ cere Inaltului Consiliul Electoral anularea alegerilor municipale de la Ankara cîştigate la limitǎ de Partidul Justiţiei şi al Dezvoltǎrii, formaţiunea premierului Erdogan. De la victoria la municipale a partidului islamist-conservator, pe 30 
martie, rezultatele scrutinului au fost contestate în peste 40 de oraşe. Rezultatele acestui scrutin au fost considerate de mulţi comentatori europeni ca fiind o veste proastǎ pentru Turcia. Intr-un editorial al cotidianului Le Monde, putem citi aceste rînduri: “Dupǎ victoria la aceste municipale, care au reprezentat şi un test de popularitate pentru Erdogan, acesta şi-a reluat lupta împotriva magistraţilor, împotriva presei, împotriva reţelelor sociale (Twitter şi YouTube), pe scurt, împotriva tuturor celor care nu i se supun.” Occidentalii, Uniunea Europeanǎ, lumea democraticǎ în general urmǎresc cu nelinişte evoluţia situaţiei într-o ţarǎ care se dorea un model pentru o întreagǎ regiune şi despre care se spunea cǎ a reuşit sǎ reconcilieze islamul şi democraţia. Premierul turc pare însǎ angajat într-o operaţiune de distrugere sistematicǎ a statului de drept prin eliminarea tuturor formelor de contra-putere. Statul turc a devenit, mai scrie Le Monde, terenul unei lupte fratricide între Recep Tayyip Erdogan şi unul dintre foştii sǎi colaboratori din cadrul curentului islamist, imamul Fethullah Gülen. Mii de poliştişi şi de magistraţi au fost demişi în contextul acestei înfruntǎri. Iar dupǎ 11 ani de exercitare a puterii premierul turc manevreazǎ în aşa fel încît sǎ poatǎ rǎmîne în continuare în fruntea executivului, eventual ca preşdinte al Turciei. Integral aduce RFI
Din cauza Coreei de Nord, SUA staţionează alte două nave de luptă la ţărmul Japoniei. Testele cu rachete efectuate de armata nord-coreeană îngrijorează administraţia americană. Pentru a trasa limite regimului comunist de la Phenian, Pentagonul trimite alte două distrugătoare în Marea Japoniei. Pe fundalul tensiunilor crescute din estul Asiei, Japonia şi puterea protectoare SUA vor să-şi întărească cooperarea în domeniul securităţii. 
La capătul unei întrevederi avute la Tokio cu omologul său nipon Itsunori Onodera, ministrul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat că marina SUA va staţiona până în 2017 alte două distrugătoare în apele teritoriale japoneze, dotate cu sistemul anti-rachetă AEGIS. Iniţiativa este o reacţie la “comportamentul provocator şi destabilizator” al Coreei de Nord, a mai adăugat Hagel. SUA au staţionat deja în regiune alte cinci distrugătoare de acelaşi tip. Regimul comunist de la Phenian a lansat pe 26 martie două rachete balistice cu rază medie de acţiune în direcţia Japoniei. Potrivit surselor sud-coreene, rachetele au căzut în mare după ce au străbătut o distanţă de 650 de kilometri. Teoretic, Coreea de Nord poate lovi numeroase ţinte aflate pe teritoriul Japoniei, fiindcă acele rachete au o rază de acţiune de până la 1300 de kilometri. Având în vedere conflictul Japoniei cu China, legat de câteva insule nelocuite din Marea Chinei de Est, Hagel şi Onodera s-au pronunţat împotriva încercărilor de a modifica prin forţă statu-quoul actual. Şeful Pentagonului a salutat de asemenea eforturile guvernului japonez, condus de Şinzo Abe, de a conferi Japoniei dreptul la auto-apărare colectivă, adică dreptul de a lupta în caz de conflict de partea aliaţilor (în speţă SUA), chiar dacă Japonia nu este atacată direct. În acest scop, premierul Abe vrea să modifice constituţia pacifistă a ţării. Integral la DW
Blocată dinspre vest, Rusia va căuta în est tehnologie, bani şi clienţi pentru gaze naturale. Pentru că economia riscă să-i fie afectată serios de blocajul financiar şi diplomatic al statelor occidentale în vest, Rusia caută ajutor în Asia, mai precis o piaţă de desfacere pentru gazele naturale în China, tehnologie din Japonia şi investiţii din Coreea de Sud. Aici însă negocierile vor fi mai dure ca în Europa deoarece China va vrea cu siguranţă controlul surselor de energie, chiar dacă ele sunt ruseşti, iar Japonia va cere la schimb teritorii. „Regiunea Asia-Pacific este 
centrul creşterii economiei mondiale. Nu am colaborat cu aceste regiuni atât de activ precum am fi vrut“, a afirmat Aleksei Uliukaev, ministrul rus al economiei, citat de Financial Times. Comerţul Rusiei cu China, Japonia şi Coreea de Sud s-a situat anul trecut la 150 miliarde de dolari, de trei ori mai mici comparativ cu relaţiile comerciale cu Europa. Cele trei state asiatice au contribuit până la sfârşitul anului 2012 cu doar 6,1 miliarde de dolari la soldul de 496 de miliarde de dolari al investiţiilor directe străine în Rusia. Analiştii ruşi consideră că tensionarea relaţiilor cu Occidentul va acţiona ca un catalizator al apropierii Rusiei de Asia. „Preşedintele Vladimir Putin vorbeşte de mult timp despre reorientarea către est. Criza din Ucraina asigură justificare ideologică pentru grăbirea pasului“, a explicat Fiodor Lukianov, preşedintele Consiliului pentru Politici Externe şi de Apărare. Însă această reorientare este mai dificilă decât pare la prima vedere. „Avem în faţă nimic mai puţin decât o reorientare strategică complexă. Elitei noastre politice îi place să vorbească despre Rusia ca despre o ţară care se întinde din Europa până în Kamceatka, dar nu s-a interesat niciodată de ceea ce este dincolo de Urali“, a prezentat situaţia Mihail Titarenko, directorul Institutului de Studii Orientale al Academiei Ruseşti de Ştiinţe. Integral aduce Ziarul Financiar
Bulgaria scoate South Stream de sub incidenta legislatiei UE, prin schimbarea statutului conductei. Parlamentul din Bulgaria a aprobat vineri modificarea legii energiei astfel incat statutul gazoductului South Stream a fost schimbat in cel de interconector de retea, fapt ce permite ca acesta sa iasa de sub incidenta legislatiei Uniunii Europene, informeaza Mediafax. Dupa trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, si votul de vineri, 
parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conducta din apele teritoriale bulgaresti, care va masura circa 14 kilometri, va obtine un statut juridic de “netraversare a teritoriului european”, a relatat agentia bulgara de presa Mediapool. Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asa-numitul “Third Energy Package”. Decizia Parlamentului, adoptata cu 115 voturi “pentru”, 64 “impotriva” si patru abtineri, a fost sustinuta de toti parlamentarii Partidului Socialist Bulgar si partenerii lor din Miscarea pentru Drepturi si Libertati, dar si de ultra-nationalistii Ataka. Opozitia de centru-dreapta GERB a votat in mare parte impotriva, in timp ce patru dintre parlamentarii sai s-au abtinut. Unul dintre initiatorii amendamentelor, Iavor Kuiumdziev, a facut o paralela intre constructia conductei si calatoria cu un avion, afirmand ca in cazul unui avion nu se considera ca aterizeaza intr-o tara numai pentru ca zboara deasupra ei. Un parlamentar al GERB a spus ca nu intelege de ce colegii din BSP au decis sa nu astepte raspunsul UE, si anume daca aceste amendamente incalca legislatia comunitara. Aprobarea amendamentelor a avut loc in pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicatii in legatura cu intentiile Bulgariei fata de statutul juridic al South Stream. Tarile participante la proiectul South Stream au convenit in 2013 sa fie reprezentate de Comisia Europeana la negocierile cu Gazprom, astfel incat CE va avea ultimul cuvant de spus in discutii. Integral la HotNews
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
La ce campanie a dus JOBIKK ,ajutand direct la ascensiunea extremei drepte si in Slovacia,procentele sunt “slabe”; cu cca 3% mai mari ca la ultimele alegeri. A “starnit” curente antimaghiare atat la noi cat si la sarbi si la slovaci,cum am spus mai sus.Adevaratul test va fi in mai ,cand Ungaria s-ar putea sa se trezeasca cu probleme foarte serioase,intai la Bruxelles si pe urma in interior. Va accepta UE prezenta unui partid ,a carui doctrina este contra conceptului de baza european ???
Orban si FIDESZ ul risca foarte mult daca vor politiza “in jos”structurile economice,financiare si administrative ale tarii. Mai bun exemplu a rezultatului politizarii tuturor functiilor ca la noi ,nici ca-l putea gasi ( din pacate).Deja incep sa se intrevada consecintele actiunilor luate in ultimii doi ani de Orban; in special prin “subtierea” puternica a numarului de investitori .De aici si ” deschiderea” spre Rusia ; foarte,foarte riscanta; deocamdata netaxata de “diaspora”.S-ar putea ca Orban,pentru a suprvietui politic,pe fondul lipsei de resurse, a lipsei investitorilor puternici, sa ajunga sa negocieze in genunchi cu finantele europene si mondiale. Ungaria uita de stergerea datoriilor de catre respectivele ” finante” cand era varful de lance antisovietic din fostul lagar rosu,oare si “donatorii” au uitat ?