Ştiri Externe: 6 iulie 2013 / Dialog militar între România și China.
| 06/07/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Violenţe în Egipt: Confruntări între adversari şi susţinători ai lui Mohamed Morsi în Piaţa Tahrir. Confruntări între adversari şi susţinători ai fostului preşedinte egiptean Mohamed Morsi s-au înregistrat vineri seară în 
apropierea Piaţei Tahrir din Cairo. Cele două grupuri de manifestanţi au început să se atace cu arme de foc şi pietre, în zona Podului 6 Octombrie din capitală. La locul incidentelor s-au deplasat numeroase ambulanţe care transportă răniţii. Confruntări între susţinători şi adversari ai preşedintelui Mohamed Morsi se înregistrează în mai multe oraşe din Egipt, anunţă agenţia de ştiri Mena. La Cairo, cel puţin trei persoane au fost ucise în schimburi de focuri între susţinători ai preşedintelui demis şi militari ai Gărzii republicane. Incidentele au avut loc în zona Rabaa al-Aadauiya din suburbia Nasr City. În nordul Peninsulei Sinai, susţinătorii lui Morsi au atacat o clădire guvernamentală în zona El-Arish, iar forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. În oraşul Ismaïliya, armata a tras focuri de avertisment pentru a-i dispersa pe susţinătorii preşedintelui. Aduce Mediafax
Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai. Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere. Măsurile sporite de securitate se vor aplica şi porturilor din Suez, precum şi celor din Sinai. Asta ar putea cauza întreruperi sau îngreunarea traficului din Canalul Suez, o verigă vitală în comerţul mondial cu ţiţei. Starea de urgenţă a fost declarată după ce 
mai mulţi adepţi islamişti au atacat un aeroport din apropierea oraşului El Arish din Sinai, potrivit cotidianului local „Al Ahram”. Jurnaliştii îl citează pe Osama Asakar, comandantul celei de-a Treia Armate Terestre din forţele egiptene, care a confirmat declararea stării de urgenţă. La începutul acestei săptămâni, preţul ţiţeiului a crescut cu peste 2,2 dolari pe baril pe bursele americane, ajungând astfel aproape de 102 dolari pe baril pentru contractele cu livrare în luna august pe fondul temerilor că turbulenţele din Egipt vor da peste cap rutele comerciale folosite de tankerele petroliere. Egiptul nu este un stat producător de petrol, însă controlează Canalul Suez, una dintre cele mai aglomerate linii navale folosite de tankerele petroliere. Canalul leagă practic exportatorii de ţiţei din Orientul Mijlociu, asigurând legătura dintre Marea Mediterană şi Marea Roşie. Consiliul pentru Pace şi Securitate al Uniunii Africane (UA) a decis vineri suspendarea participării Egiptului la organizaţia panafricană, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi de către armată, se arată într-un comunicat oficial citat de AFP. “Uniunea Africană are o regulă de suspendare a oricărui stat membru unde au loc schimbări cu caracter neconstituţional”, precizează organizaţia. “Această măsură durează în general până la reinstaurarea ordinii constituţionale”, subliniază Uniunea Africană. Militanţi favorabili regimului Mohamed Morsi au fost implicaţi într-un schimb de focuri cu militari egipteni, vineri, pe străzile din Cairo, afirmă surse citate de AFP, cel puţin trei manifestanţi fiind ucişi în acest incident. Incidentul intervine în contextul în care mişcarea Fraţii Musulmani a organizat vineri ample proteste la Cairo, denunţând “lovitura de stat militar” prin care a fost demis preşedintele islamist Mohamed Morsi. La rândul său, opoziţia egipteană a anunţat că va organiza propriile manifestaţii, tot în cursul zilei de vineri. Armata egipteană susţine că nu a utilizat gloanţe reale în Cairo, ci doar muniţie “oarbă” şi gaze lacrimogene. Aduce Adevarul
Ţara care a introdus o metodă legală de a spăla bani. Banca naţională a Argentinei a introdus de la începutul lunii iulie un instrument financiar care este eliberat cetăţenilor în schimbul dolarilor americani nedeclaraţi într-o încercare a guvernului de a introduce în economie „banii murdari”, scrie site-ul agenţiei americane Atlantic Media, qz. com. Instrumentul introdus de autorităţile de la Buenos Aires, având acoperire din partea băncii centrale, constă într-o bucată mică bucată de hârtie verde denumită „Certificate of 
Deposit for Investment”, sau Cedin pe scurt. Certificatul permite oricărei persoane ce deţine dolari introduşi ilegal în ţară să îi valorifice investind în imobiliare, unul dintre cele mai lovite sectoare ale economiei argentiniene. Deţinerea sau cheltuirea de dolari americani nedeclaraţi pe teritoriul Argentinei era interzisă până în 2011, perioadă în care preşedintele Cristina Fernández de Kirchner a redus folosirea monedei americane pentru a tempera inflaţia. Pe măsură ce inflaţia a crescut şi oamenii şi-au pierdut încrederea în sistemul financiar al ţării, argentinienii s-au orientat spre valuta americană, inundând economia cu dolari. Cedin este una dintre cele mai recente măsuri ale guvernului, dintr-un set de 30 de până acum de a împiedica intrările masive de dolari în sistemul financiar. Rezerva actuală de dolari americani nedeclaraţi din Argentina este estimată la 160 de miliarde. Probabil că o bună parte din valuta americană nedeclarată din Argentina este deţinută de către traficanţi de droguri, contrabandişti şi persoane din cercuri de crimă organizată, activităţi în escaladare în regiune. „Ei speră ca certificatele Cedin să aibe un efect de spălare a banilor ilegali – bani ai grupurilor infracţionale”, a spus Robert Shapiro, co-fondator al unei firme de consultanţă. Ministrul economiei din Argentina, Hernán Lorenzino, a spus în luna mai, cu ocazia anunţării certificatelor Cedin, că speră ca persoanele care deţin economii în dolari nedeclaraţi să îi investească în instrumente transparente şi legale care le va proteja economiile şi care vor susţine, în acelaşi timp, sectorul imobiliar. Fostul guvernator al băncii centrale, Hernán Lacunza, crede că certificatele Cedin vor deveni o „cvasi-monedă”. Aduce Ziarul financiar.
Dialog militar între România și China. General colonel Zhang Yang, membru al Comisiei Militare Centrale, şeful Direcţiei Generale Politice a Armatei Populare Chineze de Eliberare, s-a întâlnit, pe 4 iulie, în Palatul “1 August” din Beijing, cu Vasile Costea, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale al României şi cu grupul condus de acesta. Vasile Costea, secretar de 
Stat în MApN, și general-colonelul Zhang Yang. Zhang Yang a subliniat că între China şi România există o profundă prietenie tradiţională. După stabilirea relaţiilor multilaterale de prietenie, cooperare şi parteneriat între China şi România, în anul 2004, relaţiile bilaterale au înregistrat noi progrese, încrederea reciprocă pe plan politic s-a adâncit necontenit, a fost dezvoltată şi cooperarea în plan economic şi comercial. Partea chineză acordă o importanţă deosebită relaţiilor sale cu România şi doreşte să acţioneze cu eforturi conjugate cu partea română, pe baza principiilor respectului reciproc, egalităţii şi avantajului comun şi neamestecului în treburile interne, pentru intensificarea continuă a cooperării pragmatice între cele două state. Generalul colonel Zhang Yang a subliniat că relaţiile dintre cele două armate constituie o importantă componentă a 
relaţiilor dintre cele două ţări. În ultimii ani, între cele două armate, schimul de vizite la nivel înalt a fost frecvent, cooperarea pragmatică în diferite domenii adâncindu-se fără încetare. Partea chineză este dispusă să acţioneze împreună cu partea română pentru promovarea dezvoltării pe mai departe a relaţiilor dintre cele două armate. La rândul său, domnul secretar de stat Vasile Costea a subliniat că partea română doreşte să intensifice dezvoltarea necontenită a relaţiilor dintre cele două armate, prin intensificarea schimburilor de vizite şi deschiderea noilor domenii de cooperare. În aceeaşi zi, General Locotenent Qi Jianguo, locţiitor al şefului Marelui Stat Major al A.P.C.E, a purtat convorbiri cu Vasile Costea, efectuând un schimb de opinii privind aprofundarea şi lărgirea cooperării pragmatice în diferite domenii între cele două armate, ajungând la mai multe consensuri. Domnul Vasile Costea a exprimat mulţumiri sincere pentru primirea ospitalieră şi călduroasă de care s-a bucurat în China, arătând că a admirat personal dezvoltarea intensă din regiunile urbane şi rurale ale Chinei, dezvoltarea puternică a infrastructurii şi a locuinţelor, a văzut locuri minunate şi oamenii minunaţi. Delegaţia militară română condusă de Vasile Costea a efectuat, în perioada 30 iunie – 6 iulie, o vizită în China. În afara Beijingului, oaspeţii români s-au deplasat în provincia Shangdong, din partea estică a Chinei, unde au avut o întâlnire cu contraamiralul Du Xiping, locţiitor al Comandantului-şef al Flotei Mării de Nord şi au vizitat Institutul de Submarine al Forţelor Navale ale A.P.C.E. Aduce EVZ
Turcia pregăteşte o nouă îngrădire a drepturilor armatei. Autorităţile plănuiesc modificarea controversatului articol 35 din regulamentul de funcţionare al armatei. Puterea de la Ankara încearcă să înlăture, astfel, riscul ca armata să intervină pe scena politică. Patru lovituri de stat militare a trăit Turcia după 1960. Patru guverne au fost forţate să abandoneze, în acest interval, puterea. Chiar şi actualul Executiv, condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, s-a aflat , în 2007, în pragul unei lovituri de stat pusă la cale 
de generali. Între timp, se pregăteşte tocmai regimul Erdogan să dea o lovitură complexului militar, modificiând articolul 35 din regulamentul de ordine interioară al armatei. Reforma propusă are ca obiectiv propriu-zis eliminarea riscurilor unor viitoare puciuri militare. Amendamentul adus articolului 35 ar urma să interzică militarilor să mai intervină în disputele politice interne, textul avansat specificând că rolul acestora este de a feri ţara exclusiv de pericolele externe. Din 1934, misiunea fundamentală a armatei este “apărarea republicii”. Până în prezent, această atribuţiune era interpretată nu doar ca o responsabilitate asumată în faţa riscurilor externe ci şi ca un angajament de securitate internă şi de garantare a “kemalismului”, doctrina modernizatoare a Turciei, purtând numele părintelui statului secular, Mustafa Kemal Atatürk. În virtutea acestei traduceri a legislaţiei a intervenit complexul militar, sub conducerea şefului de stat major Kenan Evren, în 1980, pentru a pune capăt conflictelor de stradă dintre simpatizanţii dreptei şi a stângii, tensiuni ce începuseră să semene a război civil. Salutată, la început, intervenţia armatei s-a dovedit, în timp, mult prea brutală: 650.000 de arestări, 50 de execuţii, 171 de cazuri de moarte prin tortură; zeci de mii de turci au fost siliţi să părăsească ţara, după ce li s-a retras cetăţenia. Puciurile militare au tot fost precedate de campanii împotriva puterii în exerciţiu; nu doar generalii exercitau presiuni, ci şi elitele, uneori chiar şi partenerii de guvernare, explică Adem Sözüer, decanul facultăţii de drept din cadrul Universităţii Istanbul. Nu de puţine ori, tensiunile au fost provocate, în aşa fel încât, completează profesorul, populaţia să se lase convinsă că ţara este în pericol şi doar militarii o pot salva.Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
salut ! mare tampenie acest “dialog” . s-ar putea sa ne coste binisor in relatia cu SUA si in privinta parteneriatului strategic.
Contra-salut!
Nu e tampenie. Parteneriatu’ a ramas strategic doar pe hartie.
Buna ziua,
multi se vor supara dupa plimbarea facuta China. Mare magarie!
La fel sa-ti fie (cu rima la magarie dar pe post de raspuns la buna ziua 😛
Erau deja suparati.
Pe de alta parte unii chiar nu pot intelege ca c/p + daciada au refacut acum traseul care i-a reunit in cearceafuri odinioara 😉
Corect!