Ştiri Externe: 5 februarie 2014 / Educaţie franceză: “Les pays de l’Est me font les poches!!!” [*]
05/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Rusia: Un tren cu 32 de vagoane-cisternă cu azot a deraiat; incendiu de proporţii. Aproximativ 400 de persoane au fost evacuate miercuri dimineaţă la Kirov, la 1.000 de km est de Moscova, în urma deraierii a 32 de vagoane-cisternă cu azot lichid, a raportat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă, informează RIA Novosti. ‘Aproximativ 400 de persoane au fost evacuate din casele din jur şi de la o fabrică de pâine’, a indicat ministerul, citat într-un comunicat. Un tren antiicendiu şi până la 250 de membri ai serviciilor de urgenţă au fost mobilizaţi în lupta cu incendiul şi consecinţele incidentului. Trenul a deraiat după ce un vagon-cisternă a luat foc din cauza unei rupturi la reţeaua de contact, a indicat Comitetul de anchetă rus de pe lângă Parchetul General. ‘La kilometrul 980, în apropiere de staţia Pozdino de pe calea ferată Gorki, o cisternă cu gaz condensat a trenului de marfă 1759, care circula de la staţia Zuevka până la staţia Liangasov, a luat foc în urma unei rupturi survenite la reţeaua de contact. În urma incendiului, 32 de vagoane-cisternă au deraiat şi s-a produs o deversare a conţinutului de azot’, se precizează în comunicatul ministerului amintit. Filiala locală a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă precizează că 12 vagoane au luat foc, declanşând un incendiu de proporţii, în timp ce din celelalte vagoane s-a deversat o cantitate importantă de substanţă. Potrivit Comitetului de anchetă rus, a fost deschis un dosar penal pentru încălcarea normelor de siguranţă şi funcţionare în transportul feroviar.Agerpres
Barack Obama şi oficiali de la Pentagon au avut o reuniune pe tema Afganistanului. Preşedintele american, Barack Obama, a avut o reuniune marţi, la Casa Albă, pe tema Afganistanului cu secretarul Apărării şi mai mulţi şefi militari, în contextul în care incertitudinea planează asupra prezenţei unor forţe străine în această ţară după sfârşitul lui 2014. La reuniunea de la Casa Albă au participat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, şeful Statului Major Interarme, Martin Dempsey, adjunctul său, Sandy Winnefeld, şeful coaliţiei internaţionale din Afganistan (ISAF), generalul Joe Dunford, şeful Comandamentului central american în Afganistan, Lloyd Austin, şi amiralul William McRaven. Calificând această întrevedere drept “productivă”, o purtătoare de cuvânt a Consiliului Naţional pentru Securitate a anunţat că preşedintele Obama “a fost bucuros să aibă ocazia de a asculta direct ceea ce generalul Dunford” şi alţi oficiali au de spus cu privire la situaţia de pe teren din Afganistan, unde Statele Unite mobilizează încă 34.000 de bărbaţi, alături de 19.000 de militari din alte ţări membre NATO. Această purtătoare de cuvânt, Laura Magnuson, a precizat că “preşedintele continuă să evalueze atât informaţiile provenite de la oficiali militari, cât şi cele provenite de la comunităţile de informaţii, de la diplomaţi şi de la specialişti” în probleme afgane. Integral aduce Mediafax
Revoluţionarii ucraineni se tem de spitale, după dispariţia misterioasă a mai multor protestatari internaţi. Disparţia unor protestatari ucraineni din spitale a declanşat temeri în rândul manifestanţilor anti-Ianukovici din Kiev, care au decis să improvizeze singuri centre medicale în clădirile ocupate. În primele zile ale de la declanşarea protestelor antiguvernamentale din Kiev, demonstranţii – unii cu ochii vineţi şi cu picioarele zgâriate de şrapnel, au încercat să obţină ajutor în spitale. Însă protestatarii internaţi încep să dispară unul câte unul. Doctorii au spus jurnaliştilor că huliganii angajaţi de forţele guvernamentale sunt vinovaţi pentru dispariţii. Consecinţa este, însă, că răniţilor le este teamă să mai apeleze la medici, de teamă pentru propria viaţă. În urmă cu o săptămână, jurnaliştii au vizitat un centrul medical improvizat la etajul trei al unei clădiri guvernamentale ocupate de protestatari, din centrul Kievului. Uşa de la intrare era păzită de doi tineri, iar dincolo erau aşezate unele lângă altele mai multe paturi aşezate pe holuri, ocupate de pacienţi care dorm. Feriţi de ochiul vigilent al statului, voluntarii muncesc fără odihnă pentru a readuce protestatarii pe propriile picioare. Medicii din spitalul improvizat efectuează uneori operaţii, însă doar atunci când resursele şi condiţiile le permit. „Dacă un pacient are într-adevăr nevoie de îngrijire medicală într-un spital, încercăm să-i găsim un spital şi să-l trimitem la un doctor în care avem încredere”, a declarat unul dintre medici. Rafturile cu ajutoare sunt pline cu rezerve de tifon, unguente şi pastile donate de ucraineni obişnuiţi sau primite de la diasporă. Integral aduce Adevarul.
Erdogan vizitează Germania. Premierul turc se confruntă cu presiuni masive în politica internă. Dar nici la Berlin climatul nu îi este prea favorabil. Liderul AKP este în primul rând interesat să obţină sprijin pentru aderarea ţării sale la UE. Politicieni germani, atât la putere cât şi în opoziţie, au făcut declaraţii fără echivoc privitor la vizita în Germania a premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Liderul grupului parlamentar conservator, Volker Kauder, l-a avertizat pe liderul de la Ankara să respecte regulile democraţiei. Pentru săptămânalul Spiegel, el a declarat: ” Erdogan ar putea să dea aici asigurări privind respectarea libertăţii religioase în Turcia. Asta deoarece, la urma urmei, vrea să aducă Turcia în Europa”. Kauder se pronunţă împotriva admiterii Turciei în UE şi a criticat în repetate rânduri situaţia respectării drepturilor omului şi a libertăţii religioase în ţara de la Bosfor. Cu privire la masivul scandal de corupţie cu care se vede guvernul turc confruntat din luna decembrie încoace, vicepreşedintele grupului parlamentar laburist, Rolf Mützenich, a subliniat că Ankara trebuie să respecte principiile statului de drept. El a evidenţiat: “Este inevitabil să i se atragă atenţia lui Erdogan că acţiunile pe care le-a întreprins împotriva organelor de anchetă în diverse proceduri judicare nu sunt nici acceptabile şi nici nu sunt conforme normelor statului de drept.” Premierul turc priveşte anchetele procurorilor ca pe o conspiraţie care-şi propune prejudicierea partidului său moderat islamic AKP înaintea alegerilor locale din martie. Din ordinul lui Erdogan, mii de poliţişti, sute de procurori şi judecători au fost mutaţi disciplinar. Măsura a atras numeroase critici din partea UE. Integral aduce Deutsche Welle
Umorul pripit sau cum este explicatǎ copiilor francezi delincvenţa de origine est-europeanǎ. În Franţa a crescut cu 26 la sutǎ numǎrul de spargeri comise anul trecut. Presa analizeazǎ cifrele şi evocǎ existenţa a numeroase bande de hoţi provenind din Europa de rǎsǎrit şi din zona Balcanilor. Dezbaterea în jurul acestui fenomen şi a delincvenţei originare din estul Europei este fǎrǎ îndoialǎ oportunǎ. Mai delicatǎ devine însǎ transmiterea acestor tipuri de informaţii în mediile şcolare. O caricaturǎ apǎrutǎ marţi 4 februarie pe prima paginǎ a unei publicaţii şcolare riscǎ sǎ fie interpretatǎ de copii în sensul cǎ întreaga Europǎ de rǎsǎrit ar fi pusǎ pe rele. Fǎrǎ îndoialǎ, autorul caricaturii de pe prima paginǎ a avut intenţii bune. El a vrut sǎ-i informeze pe elevi despre un fenomen neliniştitor: creşterea numǎrului de spargeri şi furturi comise în Franţa, mai ales în zonele rezidenţiale, de case. O mie de spargeri pe zi, este o cifrǎ de naturǎ sǎ provoace într-adevǎr nelinişte. Din desenul pe care îl propune rezultǎ însǎ, în mod simplist, cǎ hoţii ar fi… exclusiv originari din Estul Europei. Personal consider cǎ acest tip de umor este puţin pripit. Sigur, nu le cer umoriştilor sǎ respecte regulile gîndirii politice corecte. Faptul cǎ mulţi români, albanezi sau georgieni figureazǎ printre delincvenţi, hoţi şi spǎrgǎtori este demonstrat prin statisticile Ministerului de Interne. Desenul care figureazǎ pe prima paginǎ a publicaţiei şcolare L’ACTU pǎcǎtuieşte însǎ prin ceea ce aş numi “generalizarea rapidǎ”. Copiii vǎd de fapt o fiinţǎ cu un cap hexagonal, care aminteşte de forma Franţei, pe cale de a fi buzunǎritǎ de o mînǎ lungǎ. Capul este dotat cu un ochi speriat care se uitǎ de fapt neputincios la aceastǎ mînǎ delincventǎ. Textul ales de caricaturist are şi el toate atributele simplificǎrii: “Hé! Les pays de l’Est me font les poches!!!” (Hei, ţǎrile din est mǎ furǎ!) Acest gen de caricaturǎ rapidǎ nu face de fapt decît sǎ întǎreascǎ stereotipurile şi clişeele care circulǎ deja în Franţa. Imi şi imaginez cum un şcolar francez (publicaţia li se adreseazǎ copiilor avînd peste 13 ani) se întoarce acasǎ şi îşi întreabǎ pǎrinţii: “mamǎ, tatǎ, uite ce ne fac ţǎrile din Europa de rǎsǎrit, ne furǎ, ne bagǎ mîna în buzunar”. Imi imaginez şi alt tip de conversaţie: “mamǎ, tatǎ, care sunt ţǎrile din Europa de rǎsǎrit?”. La care pǎrinţii încep sǎ enumere: pǎi… Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria, Albania, Croaţia, Serbia, Bosnia, Macedonia, Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina… Pentru copilul venit acasǎ cu respectiva publicaţie toate aceste nume pot fi interpretate ca fiind… nume de hoţi. Pentru cǎ desenul este clar, ca şi textul însoţitor: ţǎrile din est scotocesc prin buzunarul Franţei ca sǎ şterpeleascǎ ce s-o fi aflînd pe acolo. Integral aduce RFI [*] Hei, ţǎrile din est mǎ furǎ!
Furtuna valutară loveşte şi Ungaria, o economie solidă, dar foarte îndatorată. Ar putea deprecierea forintului să aprindă un focar de criză la graniţele României? Furtuna valutară care loveşte Turcia, Argentina şi alte pieţe emergente s-a extins şi asupra Ungariei, ţara cea mai îndatorată din estul Uniunii Europene, şi a dus forintul la minimul ultimilor doi ani în raport cu euro chiar dacă economia ungară este mai solidă decât cele ale altor ţări în curs de dezvoltare, semn al capacităţii mari de propagare a turbulenţelor. Ar putea deprecierea forintului să activeze un focar de criză financiară chiar la graniţele României? Are Ungaria forţa necesară pentru a ţine situaţia sub control? Forintul a atins săptămâna trecută minimul ultimilor doi ani în raport cu euro şi a rămas aproape de acest nivel, de 314 unităţi pentru un euro. Moneda maghiară s-a depreciat doar de două ori în ultimii şase ani la peste 310 unităţi pentru un euro, prima dată în 2008-2009, când criza mondială a cuprins pieţele monetare şi de capital, şi apoi în 2011- începutul lui 2012, când criza datoriilor din zona euro a atins maximul de intensitate, potrivit Portfolio.hu. Unii analişti cred că în faţa deprecierii forintului banca centrală a Ungariei ar trebui să recurgă la măsuri şoc precum cele aplicate de Turcia, a cărei bancă centrală a majorat agresiv toate dobânzile săptămâna trecută în încercarea de a stopa ieşirile masive de capital străin şi de a stopa căderea liberă a monedei naţionale, după ce intervenţiile sale pe piaţa valutară s-au dovedit ineficiente. „Dacă vreţi să stabilizaţi moneda, acţiunea de bază este intervenţia şoc asupra dobânzilor. O majorare doar conformă cu aşteptările pieţei nu funcţionează“, a explicat Luis Costa, analist la Citi, citat de CNBC. Moneda maghiară este mai expusă riscurilor decât monedele unora dintre ţările emergente deoarece banca centrală a menţinut forintul slab pentru a susţine exporturile, principalul motor de creştere economică, a explicat Nicholas Spiro, directorul executiv al Spiro Sovereign Strategy, citat de CNBC. „Forintul, evident, nu s-a prăbuşit şi foarte important este că banca centrală a Ungariei vrea o monedă mai ieftină. Economia Ungariei se bazează pe exporturi şi de aceea are nevoie de o monedă foarte competitivă“, a spus Spiro. Pe de altă parte, a adăugat el, Ungaria „are un nivel ridicat al datoriilor denominate în valută mai ales pe piaţa ipotecară şi nu a fost capabilă încă să rezolve această problemă într-o manieră convingătoare“. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
vad ca Revolutia romana in direct se muta in Ucraina…
Salut Sare,
aceleasi tipare, aceasi dictatura – bolshevici ordinari!
E “de bine”, avem razboi civil la frontiera si ai nostrii nu stiu sa descifreze mesaje 🙁
Ingrijorator ce se intampla in Ucraina din mai multe motive, inclusiv tacerea din media romaneasca.
Buna mar,
vai mama noastra:(