Ştiri Externe: 4 decembrie 2013 / Se îndreaptă Ucraina spre diviziune ?
| 04/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Foştii preşedinţi ai Ucrainei consideră că actualul Guvern trebuie să demisioneze. Foştii preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kravciuk, Leonid Kucima şi Viktor Iuşcenko, au discutat în cadrul unei întâlniri despre manifestaţiile de la 
Kiev, convenind asupra faptului că actualul Guvern ar trebui să-şi dea demisia, a anunţat marţi ziarul ucrainean Segodnya în pagina electronică. Ei au apreciat că acţiunile autorităţilor de la Kiev au provocat o criză politică acută în Ucraina. “Cauza acestei crize este soluţionarea inconsecventă a problemei privind integrarea europeană şi anume, refuzul de a semna, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi neanunţarea acestei decizii din timp”, a declarat primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk (1991-1994). “Schimbarea rapidă a poziţiei a dus la izbucnirea unor proteste şi, astăzi, aceste proteste reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea în ţară şi pentru integritatea Ucrainei. Acest fapt ar putea avea consecinţe politice şi economice grave”, a adăugat el. În opinia foştilor preşedinţi ucraineni, puterea ar trebui să iniţieze un dialog atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Rusia. “Considerăm că puterea ar trebui să iniţieze imediat un dialog cu Uniunea Europeană, iar Guvernul să demisioneze într-un mod european civilizat”, a afirmat Kravciuk, subliniind că “cele mai importante valori pentru Ucraina, democraţia şi libertatea, sunt în pericol”. “Condamnăm cu fermitate utilizarea forţei împotriva manifestanţilor paşnici. Legile şi Constituţia prevăd dreptul fiecăruia la liberă exprimare”, a declarat fostul lider politic pentru ziarul Segodnya. Integral aduce Mediafax
Boxerul care poate face KO un regim politic. Vitali Klitschko nu are doar pumnul năucitor. Durul campion mondial la box profesionist este mai degrabă un şahist în tot ce face. Iar acum şi-a propus să câştige Preşedinţia Ucrainei. În ring este o fiară. O fiară este şi când stă în colţul ringului, susţinându-şi fratele. Împreună, cei doi Klitschko 
deţin titlurile mondiale la toate cele patru categorii de box – Vladimir are trei, Vitali al patrulea. Doar unul împotriva celuilalt nu intenţionează să se bată vreodată. Vitali se bate, de ceva vreme, cu tendinţele autoritariste ale puterii de la Kiev. Dar, ca şi în competiţia cu banii din boxul profesionist, ştie cât de departe poate merge. La puţin timp după ce parlamentarii apropiaţi preşedintelui Viktor Ianukovici au votat împotriva demiterii Guvernului Azarov, Klitschko le-a cerut protestatarilor aflaţi şi astăzi în stradă să se abţină de a lua cu asalt sediul Legislativului. Strada l-a ascultat. Strada care, poate, într-o zi îi va purta numele, aşa cum visează Vitali Klitschko. Dar nu-şi doreşte ca lumea să îşi aducă aminte de campionul mondial la box – ci de viitorul preşedinte al Ucrainei. Deocamdată, lui Klitschko îi lipseşte principalul atu: nu are experienţă politică. Nu ştie să facă politică. Dar se implică. Se implică trup şi suflet. Antrenorul său de box, germanul Fritz Sdunek, l-a văzut la televizor şi l-a sunat pe mobil. A sunat degeaba. Klitschko nu i-a răspuns. Era atât de preocupat de misiunea de lider în mjlocul mulţimii încât l-a ignorat pe omul care i-a stat alături din 1996 şi l-a pregătit pentru fiecare luptă dusă în ring – până la titlul mondial. Acum, însă, lupta se duce altfel. Boxul este, se spune, un sport pentru derbedei practicat de domni. Politica, în schimb, este o activitate pentru domni, pe care o practică din ce în ce mai mulţi derbedei. Regulile sunt altele. Loviturile sunt altele. Integral aduce Deutsche Welle
Îngrijorări la nivelul instituţiilor europene privind ascensiunea partidelor de extremă dreapta la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, şi-a exprimat îngrijorare că în viitoarele alegeri europarlamentare vor fi marcate de progresul partidelor de 
extremă dreaptă, acestea influenţând din ce în ce mai mult deciziile din Parlamentul European. „Îmi este teamă că aceste partide vor ieşi întărite din alegerile pentru Parlamentul European şi că vor avea o adevărată influenţă asupra deputaţilor”, a declarat Cecilia Malmstrom, în cadrul unei vizite la Atena, fiind citată de cotidianul francez „Le Figaro”. O parte a reprezentanţilor statului elen este, de asemenea, îngrijorat de ascensiunea forţelor „xenofobe, rasiste şi fasciste”, problemă sesizată şi în alte ţări europene, potrivit acestora. „O parte din aceste partide există de mult timp, altele sunt recente şi încearcă să crească (n.r. – electoral) profitând de criză”, a adăugat Malmstrom în cadrul întâlnirii sale cu ministrul grec de Interne, Nikos Dendias. În Grecia, partidul neo-nazist Zorii Aurii a reuşit să intre în Parlament în urma alegerilor din iunie 2012, reuşind să obţină 18 mandate dintr-un total de 300 al legislativului elen. Cu toate că a început o ofensivă a autorităţilor judiciare împotriva acestui partid după ce unul din membrii partidului extremist au ucis un artist antifascist, Zorii Aurii îşi menţine stabilitatea în sondaje. Zorii Aurii au mesaj electoral în care concentrează teme precum: aportul clasei politice tradiţionale în formarea unui mediu corupt, eşecul politicienilor în a menţine un mediu propice pentru economie, ceea ce a dus la recesiunea economică, dar şi mesaje împotriva imigranţilor veniţi în Grecia. Integral la Adevarul
Rǎdǎcinile istorice ale diviziunii în Ucraina. Ucraina este mai divizatǎ decît oricînd într-un context aproape insurecţional. Din nou, ucrainienii îşi pun de fapt o problemǎ de identitate şi de model de societate. Partea vesticǎ a ţǎrii priveşte spre Occident ca spre un model de societate ideal, iar partea esticǎ priveşte spre Rusia de care este legatǎ în mod natural. Cîteva elemente de istorie în cele ce urmeazǎ pentru a înţelege mai bine dilema istoricǎ a Ucrainei. Revoluţia bolşevicǎ din 1917 a proclamat, la un moment dat, dreptul tuturor popoarelor din fostul imperiu ţarist la autonomie. 
Imediat însǎ Lenin a renunţat la aceastǎ luminoasǎ idee şi a fǎcut tot posibilul pentru ca Uniunea Sovieticǎ sǎ reia sub control toate teritoriile cucerite de ţarii Rusiei. In 1922 Lenin a pronunţat aceastǎ memorabilǎ frazǎ: “Dacǎ Rusia pierde Ucraina, îşi pierde capul”. Noul lider al Rusiei, preşedintele Vladimir Putin, nu are nici un motiv sǎ gîndeascǎ altfel decît Lenin şi decît toţi ceilalţi şefi care s-au perindat la Kremlin. El este încarnarea tipicǎ a acelei nostalgii dupǎ Rusia imperialǎ şi dupǎ Uniunea Sovieticǎ, şi mai ales dupǎ acele timpuri cîn Moscova fǎcea sǎ tremure întreaga Europǎ iar pe plan internaţional trebuia ţinut cont întotdeauna de vocea Mosovei. Afirmaţia lui Lenin poate fi interpretatǎ la propriu şi la figurat. La propriu, Ucraina reprezintǎ joncţiunea Rusiei cu Europa. A pierde Ucraina înseamnǎ a pierde graniţa cu Occidentul, înseamnǎ, pentru Moscova, cǎ Rusia este “împinsǎ” geografic foarte mult spre Asia şi spre rǎsǎrit. La figurat, pierderea Ucrainei înseamnǎ pierderea unui teritoriu care a însemnat “leagǎnul” Rusiei istorice. De fapt, între secolele X şi XIII naţiunea rusǎ s-a nǎscut în statul care s-a numit “Rusia kieveanǎ”. Iar Ucrainei i se spune şi acum, la Moscova, “Mica Rusie”. In ce-l priveşte pe preşedintele Victor Ianukovici, baza sa electoralǎ se situeazǎ în estul Ucrainei, iar o eventualǎ realegere a sa în 2015 depinde de acest electorat şi de cei 15 milioane de ucrainieni care vorbesc ruseşte. Echilibristica sa între vest şi est ţine şi de acest fapt, deşi el mai reprezintǎ ceea ce pro-occidentalii detestǎ cel mai mult: sovietismul în forma sa cea mai arhaicǎ. Practic acest lider a rǎmas impregnat de cultura sovieticǎ şi de o anumitǎ practicǎ politicǎ pe care nici Rusia şi nici Ucraina şi nici Republica Belarus n-au reuşit sǎ o arunce la pubela istoriei. Nu întîmplǎtor, de exemplu, dupǎ ce a fost ales preşedinte, una din primele sale mǎsuri a fost aceea de a reintroduce rusa ca a doua limbǎ oficialǎ în Ucraina. Mulţi observatori au vǎzut atunci în aceastǎ iniţiativǎ un început de “putinizare” a Ucrainei. Integral aduce RFI
Yuanul chinezesc a depăşit euro în finanţarea schimburilor comerciale. Yuanul chinezesc a devenit în luna octombrie a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea schimburilor comerciale la nivel mondial, depăşind pentru prima dată euro, în timp ce dolarul a rămas valuta dominantă, potrivit datelor organizaţiei Swift, citate de Bloomberg. Yuanul chinezesc, cunoscut şi ca renminbi, a avut o cotă de 8,66% în luna octombrie în scrisorile de credit şi plata 
schimburilor comerciale, în urcare de la 1,89% în ianuarie 2012, potrivit unui comunicat al Swift – Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Globale, care operează cea mai mare reţea electronică interbancară de transmitere de informaţii privind tranzacţii financiare. În acelaşi interval, cota monedei euro a scăzut de la 7,87% la 6,64%. “Renminbi este fără îndoială o monedă de top pentru finanţarea comerţului global, cu atât mai mult în Asia”, a declarat Franck de Praetere, director de plăţi şi comerţ Asia Pacific în cadrul Swift. China vrea să creacă influenţa monedei naţionale în comerţul global şi în mediu investiţional, iar guvernul relaxează treptat controlul asupra ratei de schimb valutar şi costurilor de finanţare. China este a doua mare economie a lumii, cu un produs intern brut de peste 8.000 miliarde de dolari în 2012. Viceguvernatorul Băncii Populare a Chinei, Yi Gang, a declarat săptămâna trecută că acumularea de rezerve valutare nu mai este în interesul Chinei. Rezervele valutare ale Beijingului totalizau 3.660 miliard de dolari la finele lunii septembrie, nivel record. Yuanul chinezesc s-a plasat în octombrie pe locul 12 în topul celor mai utilizate monede în sistemul global de plăţi, în stagnare faţă de septembrie, potrivit datelor Swift. Integral aduce Ziarul Financiar
SUA şi Estonia semnează un parteneriat în domeniul apărării cibernetice. Secretarul de stat american John Kerry a semnat marţi cu Estonia un parteneriat în domeniul apărării cibernetice, Tallinnul reprezentând un vârf de lance în acest domeniu, după un atac informativ masiv în 2007, relatează AFP. John Kerry a parafat acest document împreună cu omologul său estonian, Urmas Paet, în marja unei reuniuni ministeriale a NATO la Bruxelles. ‘Estonia este un aliat 
fundamental al Statelor Unite şi un lider recunoscut în problemele de securitate cibernetică şi libertate pe internet’, a indicat Departamentul de Stat într-un comunicat. Prin acest parteneriat se urmăreşte ‘afirmarea angajamentului SUA şi al Estoniei de a continua să colaboreze pentru a ameliora infrastructurile de informaţii şi comunicaţii deschise, sigure şi fiabile’, potrivit diplomaţiei americane. Tallinnul a anunţat, la mijlocul lunii noiembrie, extrădarea viitoare către SUA a trei cetăţeni bănuiţi de infracţiuni în domeniul cibernetic care utilizau site-uri precum iTunes, Netflix, cel al serviciilor fiscale americane şi cel al NASA. Estonia a fost victima unui atac cibernetic masiv în 2007, aminteşte agenţia de presă franceză. NATO a organizat, săptămâna trecută, în Estonia, un exerciţiu amplu de apărare cibernetică, cel mai mare de acest gen, destinat contracarării atacurilor cibernetice masive şi simultane. Apărarea cibernetică face parte din cele patru sectoare prioritare identificate de şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pentru întărirea apărării europene, în perspectiva summitului UE de la 19 şi 20 decembrie, care va fi consacrat apărării în contextul reducerii generale a bugetelor militare.Agerpres
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
M-ar interesa în cel mai înalt grad o analiză a ceea ce ar putea însemna pentru România eventuala sciziune a marelui vecin din nord…
lucrez la asta 🙂
Bună !
Despre Ucraina sunt și eu avidă de informații.
Buna,
cred ca aveti aici cam tot ceea ce se poate spune 🙂
http://politeia.org.ro/eveniment/geopolitica-ucraina-intre-occident-si-orient/22004/