Ştiri Externe: 4 aprilie 2014 / Die Welt: Germania, prinsă etern între Vest și Est
| 04/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ucraina: Opt exerciții militare internaționale programate pentru 2014; unele dintre ele, cu participarea României. Opt exerciții militare internaționale vor avea loc în Ucraina în 2014 cu participarea NATO, a anunțat joi la Kiev Evgheni Perebiinis, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, 
potrivit RIA Novosti. ‘Vor fi opt exerciții internaționale’, a spus Evgheni Perebiinis. Ucraina va găzdui manevrele ‘Rapid Trident 2014’ și ‘Sea Breeze 2014’ (la care vor participa Ucraina, SUA și alți membri ai NATO), ‘Safe Sky 2014’ și ‘Public Order 2014’ (Ucraina, Polonia), ‘Light Avalanche 2014’ (Ucraina, Slovacia, Ungaria, România), ‘Carpates 2014’ (Ucraina, Polonia, Ungaria) și ‘Sud 2014’ (Ucraina, Republica Moldova, România). Toate țările angajate în aceste exerciții sunt membre ale NATO, cu excepția Republicii Moldova — care a semnat Planul Individual de Acțiune pentru Parteneriat (IPAP) cu Alianța — și a Ucrainei. NATO a promis să întărească potențialul de apărare al Kievului, cu ocazia recentei reuniuni a comisiei Ucraina-NATO. Părțile au decis să-și intensifice cooperarea și să lanseze reforme ale armatei ucrainene. Alianța Nord-Atlantică s-a declarat deja pregătită să desfășoare grupe de antrenament mobile pe teritoriul ucrainean și examinează posibilitatea de a-i împrumuta mijloace tehnice Kievului. Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean) a aprobat marți o propunere a președintelui interimar Olexandr Turcinov vizând autorizarea intrării pe teritoriul ucrainean în 2014 a unor trupe străine, inclusiv americane, angajate în manevre militare. Agerpres
Forţele Aeriene Canadiene vor efectua un EXERCIŢIU MAJOR în Marele Nord al Canadei, într-un context de tensiuni între Ottawa şi Moscova. Forţele Aeriene Canadiene au anunţat joi că vor efectua “un exerciţiu de antrenament major” în Marele Nord canadian, în contextul în care Canada şi vecinul său rus traversează o perioadă de tensiuni puternice. Această operaţiune, efectuată alături de Forţele Aeriene ale Statelor Unite, va fi 
condusă de Comandamentul nord-american pentru Apărare Aerospaţială (NORAD) şi a fost “planificată anul trecut”, a anunţat Ministerul canadian al Apărării într-un comunicat. “Exerciţiul va consta într-o serie de zboruri de antrenament” şi va fi efectuat în cursul “primelor două săptămâni ale lunii aprilie” cu avioane de vânătoare de tip F18 Hornet, avioane de transport militar de tip C130 Hercules şi avioane de aprovizionare de tip C150 Polaris, precizează ministerul. Antrenamentul Aviaţiei Regale canadiene va vea loc într-o zonă extinsă cuprinsă între Inuvik şi Yellowknife, în Teritoriile din Nord-Vest, Goose Bay (Insula Terranova, est), şi Iqaluit (nord-est). “Locuitorii din aceste colectivităţi vor observa probabil o sporire a numărului zborurilor din cauza mobilizării şi operaţiunilor aeriene”, au avertizat Forţele Aeriene Canadiene. NORAD a anunţat că va efectua “în curând exerciţii de zbor (…) de la un capăt până la celălalt al Statelor Unite şi Canadei”.Avioane de vânătoare canadiene efectuează uneori ieşiri de urgenţă pentru a urmări bombardiere strategice ruse care se aventurează deasupra Arcticii, în apropierea spaţiului aerian al Canadei.Acest exerciţiu militar intervine într-un context de tensiuni între Ottawa şi Moscova, generate de alipirea Peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia. Integral aduce Mediafax
Martin Harris, ambasadorul UK, la plecarea din Romania: Securitatea unui stat o dau generalii, dar si judecatorii, iar un stat bolnav de coruptie e slab si vulnerabil / Sa nu explorezi gazele de sist e o atitudine iresponsabila. Martin Harris isi incheie mandatul de ambasador al Marii Britanii in Romania si va pleca in Rusia, unde va fi numarul 2 in Ambasada din Moscova. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Harris lauda lupta 
anti-coruptie din Romania, pe care o vede unica in Europa, si avertizeaza ca un stat corupt e “vulnerabil”. Criticind Parlamentul pentru unele actiuni, precum cele din martea neagra, Martin Harris spune ca partenerii europeni asteapta de la Romania si dupa alegerile prezidentiale “o abordare coerenta, atat din partea tuturor partidelor politice, cat si din partea Parlamentului, de a sustine campania anticoruptie si de a alunga conflictul de interese din zona politicului”. In zona economica, Harris spune ca Marea Britanie furnizeaza consultanta juridica Romaniei pentru viitoarele investitii in energia nucleara si lauda potentialul pietei interne in IT, energie si retail, dar atrage atentia ca tara noastra sufera la capitolul competitivitate. Harris compara experienta britanica si cea romaneasca privind gazele de sist si spune ca toate temerile cetatenilor trebuie analizate, dar o decizie de a nu explora gazele de sist pentru a cunoaste potentialul comercial ar fi “iresponsabila”. Ambasadorul britanic vorbeste si despre viitorul sau post de la Moscova, in cel mai delicat moment al relatiilor dintre Rusia si Occident de dupa Razboiul Rece. “Vrem sa vedem din partea Rusiei pasi catre dezamorsarea conflictului si catre dialog cu autoritatile ucrainene”, spune Harris. In ce priveste amintirile dupa aproape patru ani la post in Romania, Martin Harris spune ca a fost impresionat de manastiri: “Una dintre cele mai pretioase amintiri este vizita la manastirea Horezu, band ceai si mancand dulceata cu maica stareta pe pridvorul manastirii in timp ce admiram cel mai frumos peisaj posibil”. Integral aduce Hotnews
Vizită istorică a Reginei Marii Britanii la Vatican. Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, a făcut o vizită oficială la Vatican, joi, unde s-a întâlnit cu Papa Francisc, dar şi cu preşedintele Italiei Giorgio Napolitano, potrivit agenţiei Reuters. În prima parte a vizitei regina Elisabeta şi prinţul Phillip au luat prânzul cu preşedintele italian 
Giorgio Napolitano şi prima doamnă Clio, la Palatul Quirinal. Ulterior, regina a luat ceaiul cu Papa Francisc la o întâlnire desfăşurată „informal”, potrivit Vaticanului. În timpul întâlnirii, Suveranul Pontif şi regina au făcut schimb de cadouri. Papa Francisc i-a dăruit o sferă de lapislazuli pe care este montată o cruce din argint, pentru nepotul reginei, prinţul George de Cambridge, copilul lui Kate şi al lui William. La rândul său, regina Marii Britanii i-a dăruit un coş cu produse tradiţionale ecologice, inclusiv legume şi fructe crescute în grădinile palatelor regale, dar şi o sticlă de whisky. Pe agendă s-au aflat subiecte delicate precum cele referitoare la evoluţiile din societate care îi despart pe anglicani de catolici, cum ar fi femeile preot sau căsătoria între persoane de acelaşi sex. În timpul domniei sale de şase decenii, suverana Marii Britanii a întâlnit cinci pontifi din cei şapte care au ocupat Sfântul Scaun în cei aproape 60 de ani. Aceasta este prima vizită în străinătate pentru regină din 2011 când a vizitat Australia şi a treia vizită la Vatican din timpul domniei sale. Integral in Adevarul.
Die Welt: Germania, prinsă etern între Vest și Est. Jumătate din cetățenii germani vor ca țara lor să fie un mediator între NATO și Rusia. Rezultatele acestui sondaj arată o relativă atitudine anti-occidentală a nemților, de fapt, și ignoră faptul că negocierile cu Putin nu pot fi derulate decât dacă partenerul este puternic ancorat în valorile 
occidentale. A fost odată o vreme când Germania nu era deloc interesată de ideea de compromis, negociere și mediere. Atitudinea a avut ca rezultat dezastruosul al Doilea Război Mondial. În teorie, lumea ar trebui să fie foarte fericită de faptul că nemții vor acum să joace marele mediator în orice conflict de pe mapamond. În realitate, faptul că jumătate dintre cetățenii Republicii Federale vor să negocieze cu Vladimir Putin arată că, la nivel de percepție publică, nemții sunt pe jumătate în afara Alianței Nord-Atlantice – care ar trebui rebotezată Alianța Libertății și a Democrației de când au aderat statele estice la ea. Pentru că cine vrea să negocieze între această alianță și Federația Rusă nu face altceva decât să-i ofere lui Putin o anumită legitimitate pe care, de fapt, nu o are. Cu unul care încalcă dreptul internațional nu te întâlnești la jumătatea drumului de dragul ideii de pace. Sigur, Putin trebuie înțeles. Dar a-l înțelege înseamnă a-l decripta, nu a-l aproba tacit. Faptul că liderul de la Kremlin repetă modele de gândire sovietice face imposibilă o negociere cu el din altă postură decât ca parte a spațiului liber și democratic. Din păcate însă, baletul între Vest și Est este unul cu lungă și tristă tradiție în Germania și nu are nicio legătură cu un iluminism tipic nemțesc. Originalul din Die Welt, Aduce RFI
„Gazprom este campioană la distrugerea propriei valori“: pariul ratat al Rusiei. Directorul general adjunct al Gazprom, Aleksander Medvedev, se lăuda în 2007, în perioada de apogeu a celui mai mare boom al preţurilor materiilor prime din istorie, că monopolul exporturilor de gaze ruseşti va deveni compania cu cea mai mare capitalizare din lume. El estima că valoarea de piaţă a Gazprom va creşte de patru ori în şapte ani, la o mie de miliarde de dolari. Medvedev, şeful diviziei de exporturi a Gazprom, a ratat ţinta cu „doar“ 910 miliarde de dolari. Între timp compania a pierdut 154 miliarde de dolari din capitalizare. De la momentul când managerul a făcut această 
estimare, nicio companie din primele 5.000 ca mărime din lume nu a suferit o scădere mai dramatică a capitalizării decât cea a Gazprom. Prăbuşirea de 154 miliarde de dolari a devenit emblematică pentru lâncezeala care a cuprins economia Rusiei conduse de Vladimir Putin. Compania de stat s-a prăbuşit pe bursă trei ani la rând după ce a majorat cheltuielile alocate mai multor proiecte, de la Jocurile Olimpice de la Soci la proiecte din Siberia. „Gazprom este campioană la distrugerea propriei valori“, a afirmat Ian Hague, partener fondator al Firebird Management, într-un interviu acordat Bloomberg Businessweek. „Gazprom nu este singura care şi-a ratat scopul de a-şi mări capitalizarea bursieră. Rusia este cea care a eşuat, nereuşind să creeze un mediu în care companiile de stat să funcţioneze precum entităţile deţinute de acţionari“, a mai spus Hague. Profitul Gazprom din primele nouă luni ale anului trecut calculat în funcţie de standardele ruseşti a scăzut cu 9%, la 467 miliarde de ruble (13 miliarde de dolari). Profitul calculat conform standardelor internaţionale a crescut cu 4%, la 859 miliarde ruble. Compania nu şi-a publicat încă raportul financiar pentru tot anul. Cu cheltuieli de aproximativ 3 miliarde de dolari alocate pentru Olimpiada de la Soci şi cu alte miliarde alocate pentru rute noi de tranzit pentru gazele livrate către Europa care ocolesc Ucraina, Gazprom arată că nu are suficiente fonduri pentru a distribui mai mulţi bani către acţionari. În acelaşi timp, guvernul rus a îngheţat preţurile percepute de Gazprom de pe piaţa internă şi a majorat taxele, în timp ce datoria Ucrainei pentru livrările de gaze a crescut cu aproximativ 1,8 miliarde de dolari. „Gazprom nu este administrat ca o companie care urmăreşte să obţină un profit cât mai mare, ci mai degrabă pentru diferite scopuri politice“, consideră William Browder, fondatorul Hermitage Capital Management Ltd. Sergei Kupriyanov, purtător de cuvânt al Gazprom, a spus că estimarea de o mie de miliarde de dolari „a fost scoasă din context“ deoarece se baza pe aşteptări de creştere a preţurilor petrolului. El a punctat că sancţiunile impuse Rusiei de către Statele Unite şi Europa în urma anexării Crimeei de luna trecută au contribuit la prăbuşirea preţului acţiunilor Gazprom, determinând creşterea diferenţei dintre valoarea de piaţă a Gazprom şi a celor ale altor companii petroliere majore. Integral aduce Ziarul Financiar
Cheia contracarării imperialismului de sorginte putinistă. Şeful diplomaţiei ruse, Lavrov, a anunţat o proximă retragere a trupelor concentrate la frontiera ucraineană. Dar cât de credibilă e această promisiune? Şi ce ar putea face vestul, pe viitor? n timp ce agenţia spaţială americană, NASA, a urmat exemplul Alianţei Nord-Atlantice şi şi-a îngheţat cooperarea cu Rusia, guvernul lui Vladimir Putin s-a repezit din nou să acuze vestul că s-ar fi „întors la limbajul Războiului Rece”. Autorităţile ruse au dreptate. În vest, unii demnitari şi-au reluat formulările din epoca 
Războiului Rece. Dar Rusia nu s-a mulţumit cu vorbe. În Crimeea a trecut la fapte, anexând peninsula în răspăr faţă de dreptul internaţional, dar în conformitate cu obiceiuri intervenţioniste şi expansioniste tipice Războiului Rece. Or, ascultându-i pe oficialii ruşi poţi avea impresia că Moscova nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Soldaţii ruşi ar urma „să se întoarcă în cazărmile lor deîndată ce-şi vor fi îndeplinit misiunea”, le-a declarat joi ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în doi peri, ziariştilor acreditaţi la Moscova. Dar oare ce misiune exactă au aceşti militari, ai căror camarazi au ocupat Crimeea înainte ca Moscova să anexeze peninsula ucraineană de la Marea Neagră? E, totuşi, vorba de zeci de mii de ostaşi ruşi concentraţi la graniţa răsăriteană a Ucrainei. În legătură cu ei Putin o minţise, pare-se, luni pe Angela Merkel, întrucât îi spusese că ar fi retras „un batalion” pe care l-ar fi redislocat în regiunea Samara. Or, forţele NATO n-au putut constata nici o urmă de repliere rusească. Dimpotrivă, comandantul suprem al forţelor NATO, generalul Philip Breedlove s-a arătat miercuri extrem de alarmat în legătură cu tensiunile create de prezenţa acestor trupe la frontiera ucraineană. E vorba, a spus el textual, de o „situaţie incredibil de îngrijorătoare”. Alerta sa e, fără îndoială, amplu justificată. O îndreptăţeşte, între altele, modul în care a procedat Moscova în Georgia, în 2008, iar mai nou, în Ucraina, unde a anexat manu militari o parte a teritoriului statului vecin, în ciuda garanţiilor, inclusiv ruseşti, privind integritatea teritorială a fostei republici sovietice. Reacţia occidentală la această anexare s-a dovedit extrem de anemică. Vestul a dat semne că ar putea accepta tacit înghiţirea Crimeei. Îndeosebi Germania, a cărei istorie accentuează propensiunea Berlinului spre compromisul cu Moscova, a indicat în repetate rânduri că face tot ce-i stă în puteri spre a obţine reducerea pe cale diplomatică a tensiunilor. Integral aduce Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Atitudinea Germaniei este una egoista si ar fi pacat si extrem de periculos , sa apara in NATO doua curente de opinie. Cred ca germanii isi asuma riscuri imense.
cidata atitudine astazi, nimic intamplator avand in vedere antecedentele istorice!
Foarte instructiv. Multumesc pentru informatiile din presa germana.
Pana la urma daca se iubesc atat poate se unesc stalinistii cu hitleristii sa o mai puna odata; nu le ajunge cat rau au savarsit in cooperare in WW2
Cu placere, astazi europa nu mai este continentul paci. Germani este la randul ei vinovata!
Buna seara,
Ultimul link, catre DW, nu merge.
Buna Seara Babu,
acum merge 🙂