Ştiri Externe: 31 ianuarie 2014 / Criza Ucraineană – reacţii internaţionale
| 31/01/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
SUA: Administraţia şi Congresul discută eventuale sancţiuni împotriva Ucrainei. Administraţia americană discută cu Congresul despre posibilitatea impunerii de sancţiuni împotriva Ucrainei, care se confruntă cu grave tulburări 
politice, a anunţat joi diplomaţia americană, preluată de AFP. Washingtonul a mai vehiculat până acum ipoteza adoptării unor sancţiuni împotriva Kievului şi cei mai înalţi conducători americani, printre care şi preşedintele Barack Obama, şi-au exprimat opinia asupra crizei. Vicepreşedintele Joe Biden chiar i-a telefonat în două rânduri preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Statele Unite ale Americii ‘au retras vizele pentru mai mulţi ucraineni implicaţi în violenţele împotriva manifestanţilor paşnici’, a reamintit purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki. ‘Vom discuta despre sancţiuni, dar nicio decizie nu a fost luată’, a adăugat ea. Cu toate acestea, responsabila a menţionat că, pentru prima dată, au loc ‘consultări cu membri ai Congresului’, dar că aceste discuţii ‘nu lasă să se întrevadă o eventuală decizie’. În ciuda atitudinii critice, SUA par foarte reticente în a impune sancţiuni politice sau economice Ucrainei. Totuşi, guvenul american nu intenţionează să relaxeze presiunea asupra Kievului, iar secretarul de stat John Kerry a discutat joi telefonic cu mai mulţi lideri ai opoziţiei angajate într-o mişcare proeuropeană de contestare. Kerry ‘a insistat asupra sprijinului ferm al SUA pentru aspiraţiile europene democratice ale poporului ucrainean’, conform Departamentului de Stat. Agerpres
Primăria Kievului, un “cartier general” bine păzit al mişcării de contestare, în ultimele două luni: “Dacă plecăm acum, Ianukovici rămâne la putere şi vom trăi în dictatură”. Primăria capitalei ucrainene Kiev, unul dintre primele sedii oficiale ocupate de către contestatari, la 1 decembrie, este de două luni unul dintre “cartierele 
generale” ale mişcării, iar măsurile de securitate au fost consolidate după violenţele de la mijlocul lui ianuarie. “Trebuie să rezistăm pentru ca să obţinem rezultate”, declară în incinta primăriei Petro, întins pe o saltea, cu ochii umflaţi de somn. Care sunt aceste rezultate? “Victoria asupra acestei puteri criminale şi traiul într-o ţară normală şi europeană” spune Petro, care mărturiseşte că vrea să se întoarcă acasă. Bărbatul robust, originar din regiunea Ternopil, în vestul Ucrainei, face parte din brigăzile de voluntari care asigură securitatea impozantei clădiri de pe bulevardul Hreşciatik, plin de corturi ridicate de către contestatari. El face de gardă şi se odihneşte, în ture de câte patru ore. Primăria este printre primele “cucerite” de către contestatari. A fost ocupată pe 1 decembrie, în cursul unei manifestaţii a sute de mii de persoane, indignate de dispersarea unui miting studenţesc, în Piaţa Independenţei. Sediul a devenit rapid unul dintre “cartierele generale” ale mişcării. Un centru medical improvizat a fost instalat înăuntru, iar manifestanţi veniţi din provincie dorm pe saltele pentru gimanstică în lojele de deasupra sălii de recepţie. După două luni, organizarea s-a “rodat”, iar sediul continuă să adăpostească manifestanţi copleşiţi de frig care vin să doarmă înăuntru, la cald, să primească îngrijiri pentru o răceală sau să urmărească şedinţele Parlamentului pe un ecran uriaş. Însă atmosfera s-a schimbat, după radicalizarea mişcării de contestare şi replierea acesteia după baricade. Pe scara care conduce spre uriaşa sală de recepţie, dominată de steagurile partidului ultranaţionalist Svoboda (Libertate), sârma ghimpată stă alături de decoraţiuni rămase de la Crăciun. Intrările sunt păzite şi “filtrate” de paznici în pufoaică şi purtând cagulă. – “Ne batem pentru viitorul nostru.” Integral aduce Mediafax
Europa se pregăteşte pentru ce e mai rău în Ucraina. La întâlnirea de urgenţă convocată de grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) miercuri, la Budapesta, liderii celor patru ţări au anunţat că se pregătesc pentru ce 
poate fi mai rău, în cazul Ucrainei. Cei patru vecini occidentali ai Ucrainei se tem că situaţia critică de la Kiev s-ar putea extinde până „în curtea lor“, fiind alimentată de grupuri extremiste în mod special şi au cerut „un dialog naţional profund şi sincer îi poate permite Ucrainei să iasă din criză“. Deşi cei patru premieri au lansat o declaraţie comună prin care condamnă violenţele din Ucraina, şeful Guvernului de la Budapesta a făcut o afirmaţie care a deviat de la linia pacifistă promovată de omologii săi. Viktor Orban a anunţat că a ordonat înfiinţarea unei unităţi speciale operaţionale care să fie pregătită „să apere ţara în faţa oricărui scenariu dramatic“. Analiştii consideră că întâlnirea celor patru şefi de guverne este un semnal puternic cu privire la amploarea situaţiei critice din Ucraina şi ameninţările pe care ţările vecine le iau deja în calcul. Premierul polonez a anunţat că va avea o serie de întrevederi cu oficial din ţări UE privind situaţia din Ucraina, pentru înfiinţarea „unui program practic de ajutorare a Ucrainei”. Integral aduce Adevarul.
Sueddeutsche Zeitung: A venit vremea sancțiunilor. Vladimir Putin ne-a demonstrat că președintele ucrainean reacționează doar la presiune. Cu toate acestea, UE se ferește să aplice aceeași rețetă. La Bruxelles se dorește aproape cu orice preț evitarea impresiei unei bătălii geostrategice cu Rusia. Dar Europa nu își poate permite acest lux. Președintele rus a ridicat la Bruxelles o problemă interesantă: cum ar fi oare ca ministrul său de externe să apară în Grecia sau în Cipru 
la protestele anti UE și să sprijine manifestanții? Vladimir Putin, care practică mai multe sporturi, are unul preferat. El se cheamă demascarea dublului standard aplicat de Occident. Sigur, din demonstrația lui Putin lipsește faptul că nimeni nu flutura steagul Rusiei la protestele împotriva austerității și că niciun stat european nu și-a manifestat dorința de a adera la Uniunea Eurasiatică. Dar șeful de la Kremlin vroia, de fapt, doar să transmită un mesaj: Ucraina aparține Rusiei așa cum Ciprul e în Europa. Unii spun cu lejeritate că Rusia are interese legitime în Ucraina, dar atunci de ce era nevoie de presiunea falimentului statal pentru a convinge regimul Ianukovici să renunțe la asocierea cu UE? Alții susțin teoria că Ucraina este o țară divizată pe falia vorbitorilor de limbă rusă. Dar atunci, de ce i-a fost așa greu lui Ianukovici să schimbe cursul? Dacă susținerea pentru opțiunea rusă era atât de pronunțată, nu ar fi mers Ucraina de la bun început pe mâna Rusiei? În acest context, UE nu își poate permite luxul neutralității. Ea, și de ce nu și Rusia, trebuie să depună toate eforturile pentru a evita alte violențe. Apoi însă, Europa trebuie să aibe grijă ca libertatea de opțiune să fie reinstaurată în Ucraina. Și deși e știut că Ianukovici și oligarhii săi caută mereu maximizarea propriului interes, opțiunea sancțiunilor pare să fie inexistentă pentru UE. La Bruxelles se arată cu degetul și în rest e business as usual. O atitudine care trebuie schimbată rapid. Integral in revista presei de la RFI
Cu EuroMaidanul strigând „demisia”, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi-a luat concediu medical. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi-a luat concediu medical, a anunţat joi Administraţia Prezidenţială de la Kiev. În aceste condiţii, rămâne incertă implicarea sa în eforturile de soluţionare a crizei de pe EuroMaidan, unde manifestanţii cer demisia sa, scrie Huffington Post. Preşedintele ar avea o boală respiratorie acută şi febră foarte mare, se 
arată în comunicatul publicat pe site-ul Administraţiei. Nu este indicat însă intervalul în care Ianukovici va fi absent şi nici dacă îşi va desfăşura o parte din activitate de acasă. Anunţul a stârnit controverse, unii sugerând că ar fi vorba despre un tertip menit să tragă de timp, pentru a căuta o soluţie care să mulţumească maidanul ocupat de două luni de zile. “Nu-mi amintesc de vreun comunicat oficial legat de răcelile lui Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, îmi amintesc bine de data de 19 aprilie 1991, când vicepreşedintele URSS, Ghenadi Ianaiev, anunţa o boală gravă a lui Mihail Sergheevici Gorbaciov”, a comentat analistul politic Vitaly Portnikov, pe pagina sa de Facebook. Pretinsa boală a lui Gorbaciov a fost făcută publică în momentul în care comuniştii extremişti care se opuneau reformelor sale au încercat, fără succes, o lovitură de stat împotriva preşedintelui rus. Începute în urmă cu două luni, ca reacţie a deciziei lui Ianukovici de a nu mai semna acordurile comerciale şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la Vilnius, protestele din Ucraina au evoluat de la miza pro-europeană iniţială. În schimb, mişcarea de pe EuroMaidan (maidan=piaţă) a devenit una anti-rusească şi profund naţionalistă. Integral aduce Gandul
Președintele Timofti rămâne ferm pe poziție: Armată rusă, afară din Moldova! La prima sa întrevedere cu Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, Nicolae Timofti, președintele R.Moldova, și-a reînnoit cererea de evacuare a trupelor Federației Ruse de pe teritoriul țării. Potrivit unui comunicat remis de 
Președinție, „Nicolae Timfoti a reiterat poziția oficială a Republicii Moldova cu privire la modalitățile de soluționare pe cale pașnică a conflictului transnistrean, între care necesitatea de evacuare din regiune a trupelor și munițiilor rusești și transformarea actualei misiuni de pacificare într-un contingent civil sub mandat internațional”. Referindu-se la actuala situație din regiune, președintele Timofti a pledat pentru conjugarea eforturilor tuturor părților pentru asigurarea unei funcționări normale a școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. „Este inadmisibil ca cetățenii Republicii Moldova să fie obstrucționați în dorința lor de a studia în limba lor maternă”, a spus șeful statului. Promisiunile OSCE. Vorbind despre procesul de integrare europeană în care este angajată țara noastră, președintele Timofti a reafirmat că beneficiile economice, politice și de circulație liberă în spațiul european vor fi valabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru cei din regiunea transnistreană. Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, a declarat că Serbia și Elveția, în calitatea lor de copreședinți ai organizației, vor depune toate eforturile pentru a conferi substanță procesului de negocieri. Integral aduce EVZ.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
http://www.hotnews.ro/stiri-international-16519675-ucraina-presedintele-ianukovici-pierde-puterea-daca-nu-reuseste-inabuse-rebeliunea-consilier-kremlinului.htm . stalin si poporu’ rus.