Ştiri Externe: 30 ianuarie 2014 / Zăngănit de arme în Europa
| 30/01/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Şeful Pentagonului în vizită în Polonia şi la München. Şeful Pentagonului, Chuck Hagel, urmează să viziteze joi şi vineri Polonia unde va avea întrevederi cu liderii unui ‘aliat constant al Statelor Unite’, înainte de a participa la Conferinţa asupra securităţii de la München, a anunţat miercuri purtătorul său de cuvânt, potrivit AFP. Va fi prima vizită în Polonia a secretarului american al apărării după numirea sa în această funcţie, în februarie 2013. La Varşovia, ‘el le va mulţumi interlocutorilor săi pentru susţinerea acordată în Afganistan şi alte locuri ale lumii şi va oferi sprijin pentru eforturile 
Poloniei de a-şi moderniza apărarea’, a declarat presei contraamiralul John Kirby. Purtătorul de cuvânt nu a precizat cine dintre oficialii de la Varşovia îl vor primi pe oaspetele american. În Polonia, Chuck Hagel se va deplasa vineri la baza aeriană Powdiz, unde se află staţionat un mic contingent american, după care va vizita un sat din apropiere unde străbunica lui s-a măritat înainte de a emigra în Statele Unite, a adăugat contraamiralul Kirby. Polonia participă în prezent cu un contingent de 1.100 de militari în cadrul coaliţiei NATO în Afganistan, forţă care va fi redusă la 500 de persoane până în luna mai. Pe de altă parte, Varşovia este un interlocutor major al Washingtonului în ce priveşte proiectul scutului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, lansat în 2010. Bazat în cea mai mare parte pe o tehnologie americană, proiectul vizează amplasarea în Turcia a unui radar pentru a detecta lansarea de rachete balistice şi a urmări traiectoria acestora. El prevede, de asemenea, instalarea până în 2018 a câte 24 de rachete interceptoare în România şi Polonia. Proiectul NATO a devenit un subiect de major de dispută cu Rusia. Ca răspuns la aceste ‘ameninţări’, Moscova a amplasat baterii de rachete cu rază scurtă de acţiune Iskander-M în enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, stârnind îngrijorarea Varşoviei şi a ţărilor baltice. Sâmbătă, secretarul apărării va participa la München, alături de secretarul de stat, John Kerry, la conferinţa anuală privind securitatea. Cei doi demnitari urmează să vorbească despre ‘importanţa cooperării transatlantice’, după cum a menţionat John Kirby. De asemenea, el se va întâlni cu mai mulţi omologi străini. Peste 20 de şefi de stat sau de guvern, mai mult de 50 de miniştri ai apărării sau de externe, numeroşi lideri ai unor organisme internaţionale şi ofiţeri de rang înalt sub aşteptaţi în capitala Bavariei, de vineri până duminică. Aduce Agerpres
Grupul de la Vişegrad condamnă “cu severitate” violenţele din Ucraina. Şefii de Guvern din cadrul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) au adoptat miercuri seara, la Budapesta, o declaraţie comună prin care 
condamnă violenţele din Ucraina. “Noi, premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu evenimentele din Ucraina şi condamnăm cu severitate violenţele care au afectat deja mai multe vieţi”, au declarat ei. “Nu există niciun motiv care ar putea justifica violenţa”, au adăugat aceşti şefi de Guvern. Grupul de la Vişegrad (V4) este îngrijorat că o posibilă escaladare a crizei ar putea duce la destabilizarea situaţiei din Ucraina şi îndeamnă părţile implicate în conflict să pună capăt “spiralei violenţei”. De asemenea, Praga, Budapesta, Varşovia şi Bratislava s-au declarat pregătite să mobilizeze fonduri, pentru a susţine dezvoltarea societăţii civile în Ucraina. Potrivit declaraţiei comune a celor patru state, “numai un dialog naţional profund şi sincer îi poate permite Ucrainei să iasă din criză şi să se dezvolte ca un stat stabil, democratic şi prosper”. V4 a fost creat în 1991, în oraşul ungar Vişegrad (la o distanţă de 40 de kilometri nord de Budapesta), pentru a asigura cooperarea instituţională dintre aceste state în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană (UE), efectivă începând din 2004. În prezent, cooperarea dintre statele Grupului de la Vişegrad se concentrează asupra chestiunilor energetice şi de securitate, precum şi pe parteneriatul cu statele Europei de Est, cum sunt Rusia şi Ucraina. Integral aduce Mediafax
Davos: vorbe mari şi vorbe nerostite. Bill Gates promite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o lume fără sărăcie în timpi tangibili. Mai greu le este adversarilor din Orientul Mijlociu să îşi întindă mâna. Omenirea are obligaţia de 
a rezolva cât mai rapid posibil trei dintre problemele globale fundamentale: sărăcia, inegalitatea şi criza resurselor. Aceasta ar trebui, cel puţin, să fie agenda pe care organizaţiile non-guvernamentale germane şi-ar fi dorit să o vadă pusă pe masa participanţilor la Forumul Economic de la Davos. O bună ocazie are, vineri seară, ministrul federal al Dezvoltării, Gerd Müller, invitat, alături de o serie de donatori şi beneficiari ai unor programe de asistenţă, la o cină organizată de fundaţia Bill şi Melinda Gates şi de solistul trupei U2, Bono. Departamentul condus de Müller primeşte două miliarde de euro suplimentare din bugetul federal, banii urmând să fie folosiţi în proiecte prin care întreaga populaţie a planetei să beneficieze sustenabil şi echitabil de pe urma globalizării. Multimiliardarul Bill Gates a adus, la Davos, un mesaj foarte optimist: “până în 2035 nu vor mai exista în lume ţări sărace”. Până atunci, însă, a completat Gates, în ciuda progreselor evidente, cei un miliard de oameni care trăiesc încă în sărăcie sunt un semn că “nu există încă motive de sărbătoare”. Deocamdată, prăpastia ce desparte lumea săracă de bogaţii planetei este una dintre cele mai mari pericole pentru economia mondială. Veniturile tot mai mici sunt punctul de plecare al unor viitoare pagube majore în următoarele decenii, se arată într-un studiu dedicat riscurilor globale difuzat participanţilor la forumul de la Davos. Integral aduce Deutsche Well
Banca centrală a Turciei a majorat agresiv toate dobânzile pentru a stopa prăbuşirea lirei, ignorând împotrivirea premierului Erdogan. În plină furtună valutară, banca centrală a Turciei a majorat agresiv după o şedinţă de urgenţă toate dobânzile, pe una dintre acestea chiar dublând-o, în încercarea de a întări moneda naţională, de 
a diminua inflaţia şi de a reclădi încrederea. Creşterea drastică a costurilor de împrumut este văzută de unii analişti ca o sfidare la adresa premierului Recep Tayyip Erdogan, un opozant ferm al dobânzilor mari, şi un act disperat după ce săptămâna trecută banca a încercat fără succes să stopeze prăbuşirea monedei prin vânzări de valută. La doar câteva minute după anunţul făcut de banca centrală, lira turcească s-a apreciat cu 3% în raport cu dolarul, evoluţie semnificativă pentru piaţa valutară şi care a mărit distanţa lirei la aproape 10% faţă la nivelul minim record atins luni, scrie The Wall Street Journal. Banca centrală a majorat dobânda la facilităţile de credit cu termen pe o zi de la 7,75% la 12% şi aproape a dublat dobânda pentru împrumuturile acordate băncilor pe termen de o săptămână prin licitaţii repo de la 4,5% la 10%, peste aşteptările economiştilor. De asemenea, banca a ridicat dobânda la facilităţile de depozit pe termen de o zi de la 3,5% la 8%. „Bineînţeles sunt împotriva creşterii dobânzilor“, a spus Erdogan înaintea anunţului făcut de banca centrală, potrivit Financial Times. „Ei vor fi responsabili pentru ce se va întâmpla în viitor“, a avertizat acesta, adăugând însă că speră că măsurile luate de bancă „vor avea un efect pozitiv“ şi că lira va păşi într-o „nouă eră“ după deprecierea din ultima săptămână. Erdogan s-a opus cu vehemenţă creşterii costurilor de împrumut argumentând că astfel va fi pusă în pericol creşterea economică şi a atacat adesea ceea ce el numeşte un grup de speculanţi controlaţi din străinătate care fac „lobby pentru dobânzi“ pentru a submina economia. Mularea politicii monetare pe ideile lui Erdogan a trezit suspiciuni că banca centrală este controlată de guvern. „Motivul pentru care lira s-a depreciat a fost lipsa totală a încrederii că banca centrală va lua măsurile necesare“, a spus Ed Ponsi, analist la Barchetta Capital Management, citat de CNBC. Integral aduce Ziarul Financiar
Parlamentul din Ucraina a adoptat legea privind amnistierea manifestanţilor arestaţi. Opoziţia este nemulţumită de actul normativ. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri legea privind amnistierea 
manifestanţilor arestaţi în urma confruntărilor cu forţele de ordine, opoziţia luând decizia de a se abţine de la vot din cauza prevederilor acesteia, informează BBC. Legea a fost sprijinită de partidul din care provine preşedintele în funcţie, Viktor Ianukovici, în timp ce opoziţia a ales să se abţină de la vot, obiectând asupra condiţiilor impuse pentru eliberarea manifestanţilor arestaţi. După mai multe ore de negocieri tensionate, textul a fost aprobat de 232 de deputaţi din cei 416 prezenţi. „Parlamentul ucrainean a adoptat, de fapt, o lege despre ostatici. Astfel, puterea a recunoscut că ia ostatici, ca un adevărat terorist, pentru ca mai apoi să iniţieze negocieri pentru eliberarea acestor ostatici”, a declarat Oleg Tiagnibok, liderul partidului naţionalist de opoziţie Svoboda. Vitali Kliciko a fost de părere că adoptarea acestei legi va „tensiona şi mai mult situaţia în societate”. Conform legii adoptate, manifestanţii proeuropeni arestaţi vor fi eliberaţi a următoarele 15 zile, însă numai în urma părăsirii clădirilor ocupate de manifestanţii pro-europeni Anterior, Catherine Ashton, lidera diplomaţiei europene, a declarat că este „şocată” de violenţa din capitala Ucrainei, dar şi din alte părţi ale ţării. Integral aduce Adevarul.
Europa neliniştitǎ de îndoctrinarea jihadistǎ a tinerilor. Atît Franţa cît şi Uniunea Europeanǎ privesc cu nelinişte la un fenomen relativ nou, atracţia pe care o reprezintǎ ideile jihadiste printre tinerii de origine musulmanǎ. Numeroşi tineri au plecat de altfel sǎ lupte în Siria alǎturi de diverse grupuri radicale, iar autoritǎţile europene considerǎ cǎ revenirea lor în ţǎrile de origine ar putea crea “probleme”. Nu încape nici o îndoialǎ, numǎrul tinerilor din diverse ţǎri 
europene plecaţi sǎ lupte în Siria a crescut. Din diferite surse se aratǎ cǎ ei ar fi în acest moment cam 2000, provenind din Franţa, Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, Italia sau Suedia. Numai din Franţa au plecat în jur de 700, dintre care unii şi-au lǎsat viaţa în Siria. Guvernul francez priveşte cu mare nelinişte acest fenomen iar primul ministru Jean-Marc Ayrault a comandat un raport pe aceastǎ temǎ. De fapt, autoritǎţile franceze îşi propun sǎ amelioreze dispozitivul de “reperare” a tinerilor francezi de origine musulmanǎ, sau care s-au convertit la islam, şi care sunt atraşi de discursurile radicale jihadiste. In general aceastǎ racolare se face pe Internet iar experţii observǎ cǎ baza acestor reţele de îndoctrinare se aflǎ în Arabia Sauditǎ. Dupǎ cum aratǎ cotidianul catolic La Croix, tinerii racolaţi sunt în general într-o stare de fragilitate identitarǎ, iar uneori ei trec direct de la delicvenţǎ (de exemplu de la traficul de droguri) la jihadism. Cei care îi îndoctrineazǎ recurg de fapt la o veritabilǎ “spǎlare pe creier” prin vehicularea unei ideologii cu conotaţii fasciste, de revenire la o aşa-zisǎ doctrinǎ “purǎ” în materie de islam. Un antropolog care se exprimǎ în cotidianul La Croix aratǎ cǎ în ţǎri precum Maroc sau Algeria sau Tunisia, tinerii sunt mai greu de recrutat de reţelele radicale, pentru cǎ în respectivele medii existǎ o veritabilǎ practicǎ a islamului moderat. In ţǎrile europene, însǎ, unde aceşti tineri se simt deseori dezrǎdǎcinaţi, ei devin o pradǎ mai uşoarǎ pentru ideologii urii faţǎ de Occident. Un editorialist al revistei L’Express afirmǎ cǎ Europa este de fapt confruntatǎ cu o “a cincea coloanǎ islamistǎ”, un inamic din interior deci. Un inamic care poate devenit redutabil. Pentru cǎ marea întrebare care se pune este: ce vor face aceşti ucenici jihadişti odatǎ reveniţi în ţǎrile lor, dupǎ ce au învǎţat în Siria cum sǎ fabrice bombe, cum sǎ mînuiascǎ armele şi cum sǎ ucidǎ? Unii dintre aceşti tineri formaţi la şcoala jihadismului au de altfel dublǎ naţionalitate şi dispun de paşapoarte europene, deci de o mare libertate de mişcare. Integral aduce RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
