Ştiri Externe: 3 martie 2014 / Ucraina: Rusia câştigă, occidentul pierde!
| 03/03/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Situaţia din Ucraina analizată luni la reuniunea miniştrilor de Externe, la Bruxelles. Ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale Uniunii Europene în acest context, vor fi analizate luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE.”Ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa luni, 3 martie 2014, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, dedicată situaţiei din Ucraina. În cadrul reuniunii, miniştrii de externe ai UE vor analiza ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale UE în acest context. Şeful diplomaţiei române va exprima 
profunda preocupare faţă actuala situaţie şi va sublinia necesitatea respectării cadrului juridic internaţional”, informează MAE. Integral aduce Agerpres Putin acceptă un ‘grup de contact’ pentru ‘a demara dialogul’. Vladimir Putin a acceptat o propunere avansată de Angela Merkel privind crearea unui ‘grup de contact’ pentru a demara ‘dialogul politic’ asupra Ucrainei, a anunţat duminică guvernul german, după o conversaţie telefonică între cancelarul german şi preşedintele rus, relatează AFP. ‘Preşedintele Putin a acceptat propunerea cancelarul de stabili imediat o misiune de anchetă, precum şi un grup de contact, eventual sub conducerea OSCE, pentru a demara dialogul politic’, se arată într-un comunicat al guvernului federal de al Berlin. În cursul discuţiei telefonice purtate duminică seară, cancelarul ‘i-a reproşat preşedintelui rus că a încălcat dreptul internaţional prin intervenţia rusă, inacceptabilă, în Crimeea’, potrivit documentului citat. Angela Merkel i-a reproşat îndeosebi încălcarea Memorandumului de la Budapesta, din 1994, în care Rusia şi-a luat angajamentul să respecte independenţa şi suveranitatea Ucrainei în frontierele existente, precum şi a Tratatului privind flota rusă din Marea Neagră, din 1997.Cancelarul german i-a cerut din nou liderului de la Kremlin să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, se mai afirmă în comunicatul amintit.Agerpres
CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”. Comandantul Forţelor Navale ucrainene a trecut de partea Rusiei. Putin a discutat cu Merkel şi acceptă dialogul. Kerry reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse. Vladimir Putin a discutat, prin telefon, cu Angela Merkel, aceasta declarând că preşedintele rus acceptă dialogul. John Kerry merge, marţi, la Kiev. ohn Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra 
Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei. “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki. În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului. Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră. “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american. Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi. Duminică dimineaţă, Kerry a denunţat “agresiunea” şi “invazia” rusă în Ucraina. De asemenea, Kerry a ameninţat Rusia că ar putea să-şi piardă locul în cadrul G8. În acest context, Washingtonul a luat măsuri de retorsiune. Reuniuni cu caracter economic şi o vizită a unei delegaţii ruse la Washington au fost deja anulate, a subliniat un oficial de rang înalt american.Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8. Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat la rândul lor că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre. Integral aduce Mediafax.
Revista presei de la Deutsche Welle. Antimaidanul rusesc. „Rusia pune paie pe focul Ucrainei”, titrează Süddeutsche Zeitung, abordând una din pricinpalele teme ale editorialiştilor occidentali. Într-un articol despre raporturile est-vest din interiorul UE, a atitudinii faţă de democraţie şi libera circulaţie şi a speranţelor de aderare la Comunitate ale Ucrainei, Süddeutsche Zeitung semnalează şi ”corupţia din România”. Ziarul aminteşte în acest context şi de „grosolanele tentative din vara lui 2012, ale lui Victor Ponta, de a distruge separaţia puterilor în stat”. Acelaşi cotidian mai comentează pe larg achitarea fostului preşedinte al Germaniei, Wulff, în procesul său de corupţie precum şi vizita britanică a cancelarului german şi semnificaţiile ei. Cum anume toarnă regimul de la Moscova gaz pe foc nu e un secret nici pentru ziarele de stânga precum Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München remarcă faptul că alianţa nord-atlantică e „extrem de îngrijorată” şi enumeră provocările în serie la care s-a dedat Kremlinul în ulitmele 24 de ore. Cotidianul bavarez notează că „preşedintele Putin i-a acordat protecţie fostului 
preşedinte ucrainean, Ianukovici, şi-a alarmat forţele aeriene, iar inşi înarmaţi arborează drapelul rusesc în Crimeea”. Ce urmăresc tensiunile generate de aceste demersuri? Un ziar leton foarte bine informat precum Neatkariga Rita Avize relevă că prezumtivii „răsculaţi” din Crimeea încearcă în prezent să provoace noile autorităţi de la Kiev să deschidă focul asupra protestatarilor rusofoni. În acest caz, Rusia poate solicita instantaneu deschiderea unei anchete penale internaţionale împotriva noului guvern din Kiev, spre a contracara similarele revendicări ale noilor oficialităţi ucrainene care-l acuză pe Ianukovici de omor în masă. Ar fi probabil ca acest „anti-maidan rusesc în Crimeea” să fie replica Moscovei la revoluţia ucraineană, mai consideră ziarul leton. Butoiul cu pulbere din Crimeea ar putea pune în pericol întregul continent, crede ziarul de dreapta Magyar Nemzet. „Vârtejul libertăţii i-a smuls pe mulţi de la locul lor determinându-i pe unii să uite că democraţia presupune prezenţa simultană a libertăţii şi statului de drept…” Ziarul se teme că absenţa, în Ucraina, a discuţiilor despre statul de drept ar putea genera flăcări care să aprindă fitilul butoiului cu pulbere din Crimeea, a cărui explozie ar ameninţa întregul spaţiu euro-asiatic. La stânga spectrului politic maghiar, Nepszabadsag aminteşte că, pentru rusofoni, Crimeea e pământ rusesc, chiar dacă liderii Uniunii Sovietice au atribuit acest teritoriu Ucrainei, în 1954. Ziarul crede că Putin, pentru care „pierderea Ucrainei e o pierdere majoră, va încerca să păstreze măcar acest ţinut sub influenţa Moscovei”. Or, în această privinţă părerile sunt împărţite. Aşa de pildă tătarii din Crimeea doresc păstrarea regiunii sub control ucrainean, după cum relevă Landeszeitung. Potrivit ziarului din Lüneburg, „încordările de muşchi ale lui Putin le reamintesc europenilor că doar în Uniunea Europeană inviolabilitatea frontierelor trece drept sacrosanctă. Totodată, chiar dacă toate părţile implicate rezistă ispitei de a pune mâna pe arme, Crimeea documentează cât de mare e primejdia unei divizări a Ucrainei”. Dar cât de mare e eşcul ucrainean al lui Putin? Din unghiul ziarului italian La Repubblica din Roma e o înfrângere grea, fiindcă „Ucraina urma să fie principalul pilon de la marginea europeană a Uniunii Euroasiatice, proiectul cel mare” al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Din perspectiva Moscovei s-a înregistrat o gravă pierdere de prestigiu, o vastă discreditare a Rusiei până în Uzbekistan şi Kazahstan”. Ziarul nu crede că Putin va risca să distrugă şi mai rău imaginea Rusiei, recurgând la violenţă făţişă, dar ziarul italian e de părere că puterile afectate de evenimentele din Ucraina ar trebui să negocieze cu Moscova, astfel încât „să nu rămână un crater deschis în inima Europei”. Le Figaro trimite la majoritatea rusă din Crimeea care se simte ameninţată identitar de o putere nouă reieşită dintr-o răscoala pro-europeană. Ziarul parizian nu e sigur că Putin nu va ceda ispitei de a aplica o contralovitură spre „a spăla ruşinea păţită cu Ianukovici şi a-şi promova interesele strategice legate de flota rusească de la Sevastopol”. Integral aduce Deutsche Welle
Franţa, Laurent Fabius: “Rusia este prietenul nostru, noi dorim de la un prieten altceva decît zgomot de cizme”. Rusia a provocat o gravǎ crizǎ internaţionalǎ prin intervenţiile sale militare pe teritoriul ucrainean şi ameninţǎrile proferate la adresa Ucrainei. Este constatarea fǎcutǎ de numeroşi analişti în presa occidentalǎ, precum şi de mulţi lideri politici. Ieri, Alianţa Atlanticǎ a acuzat Rusia cǎ ameninţǎ pacea în Europa datoritǎ “activitǎţilor sale militare”. Luni 3 martie, este programatǎ la Bruxelles o reuniune extraordinarǎ a 
miniştrilor de externe ai Uniunii Europene pentru evaluarea situaţiei. Europa a intrat într-o febrilitate care aminteşte de momentele cele mai tensionate ale rǎzboiului rece, cum ar fi înǎbuşirea primǎverii de la Praga din 1968. Nu întîmplǎtor o ţarǎ est europeanǎ precum Polonia se declarǎ “ameninţatǎ” de o eventualǎ intervenţie militarǎ rusǎ în Ucraina, şi de altfel Varşovia a convocat reuniunea de duminicǎ a Alianţei Atlantice, în baza articolului 14 care prevede consultǎri în caz de ameninţare asupra “integritǎţii teritoriale, independenţei politice sau securitǎţii” unuia dintre statele membre. Secretarul general al Alianţei Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat Moscova cǎ acţiunile sale încalǎ principiile Cartei Naţiunilor Unite. De notat cǎ Franţa şi Marea Britanie şi-au suspendat participarea la pregǎtirile reuniunii grupului G8 de la Soci, prevǎzutǎ în iunie. Seful diplomatiei americane, John Kerry, l-a avertizat şi el pe preşedintele Putin cǎ Rusia riscǎ izolarea economicǎ, sancţiuni internaţionale precum şi excluderea din grupul G8 al marilor puteri dacǎ va continua politica agresivǎ faţǎ de Ucraina. Ministrul francez de externe, Laurent Fabius, se pronunţǎ în context pentru o operaţiune de mediere între Rusia şi Ucraina, fie în mod direct, fie prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al OSCE-ului (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). “Rusia este în mod tradiţional prietenul nostru. Noi dorim de la un prieten tradiţional altceva decît zgomot de cizme”, a mai spus Laurent Fabius, citat de Agenţia France Presse. Integral aduce RFI
Ucraina, la confluenţa intereselor marilor puteri. De ce este importantă Ucraina? Situată la frontiera dintre Est şi Vest, Ucraina este un hub al gazelor naturale, un port la Marea Neagră şi un grânar pentru Europa şi China. Prinsă în lupta pentru influenţă a marilor puteri, cea mai bună şansă a fostei republici sovietice este să devină un pion valoros pentru cineva şi să primească astfel tratament special, scrie revista BusinessWeek. De o parte se află Rusia, cu teritoriu şi interese în Europa şi în Asia. Ţara şi-a căutat mereu un rol şi în restul Europei, lucru pentru care are nevoie de Ucraina. “Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu eurasiatic”, scria în 1998 politologul american Zbigniew Brzezinski. Preşedintele rus Vladimir Putin vrea ca Ucraina să facă parte din alianţa comercială a Uniunii 
Euroasiatice, nu din Uniunea Europeană. Baza flotei ruseşti de pe Marea Neagră este Sevastopol, un fost oraş rus care acum aparţine Ucrainei. De altă parte stă Europa, care are nevoie de gaze naturale. Un sfert din cererea europeană vine de la ruşi. În 2013, gigantul Gazprom, controlat de stat, a vândut circa 160 miliarde de metri cubi europei, iar jumătate a traversat labirintul de conducte de sub pământul ucrainean. Aceleaşi conducte care încălzesc Europa alimentează şi uzinele ucrainene care produc oţel, produse chimice şi alte materiale industriale necesare Rusiei. “Ucraina este probabil mai integrată cu economia rusă decât orice altă fostă ţară sovietică”, apreciază Edward Chow, senior fellow la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale, din Washington. Mai este şi China, pentru care Ucraina este locul de unde îşi acoperă apetitul de alimente şi energie. Împrumuturi de miliarde de dolari au venit din China în Ucraina pentru ca ţara să-şi dezvolte infrastructura de irigaţii şi instalaţii de gazeificare a cărbunelui, care ar permite Ucrainei să producă mai multă electricitate pe bază de cărbuni şi, astfel, să-şi reducă dependenţa de Rusia. În decembrie, fostul preşedinte ucrainean Viktor Yanukovici şi cel chinez Xi Jinping au semnat un tratat de cooperare în infrastructură, finanţe, tehnică înaltă şi aviaţie, pe lângă agricultură şi energie. Confruntarea geopolitică se reduce la bani. Uniunea Europeană vrea Ucraina ca membru, însă nu încă. Nici vecinii din Polonia nu au de gând să salveze Ucraina, oferind ajutoare financiare care vor ajunge în ultimă instanţă la oligarhi. În schimb, Rusia a oferit Ucrainei credite de 15 miliarde de dolari pentru a o încuraja să intre în Uniunea Euroasiatică, dar izbucnirea conflictului politic la Kiev a făcut ca robinetul de bani să se închidă după plata unei tranşe de doar 3 miliarde. Institutul Finanţelor Internaţionale, un organism care reprezintă marile bănci mondiale, estimează că Ucraina va avea nevoie de ajutor străin în valoare de 30 miliarde de dolari doar pentru a supravieţui anul acesta. Institutul consideră că un bailout din partea Fondului Monetar Internaţional ar fi condiţionat de reducerea subvenţiilor la gazele naturale pentru populaţie şi industrie şi de permiterea deprecierii grivnei pentru a atenua deficitul comercial. Problema este că asemenea măsuri ar fi atât de nepopulare încât orice guvern care le-ar lua ar pica instant.Noua administraţie de la Kiev este eterogenă, formată din partide politice diverse, de la democraţi la naţionalişti, al căror singur punct comun este ura faţă de fostul preşedinte Yanukovici. Scindarea alianţei dintre aceste partide ar însemna o nouă perioadă de haos, iar Ucraina s-ar putea dezintegra. Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ca într-un an sau doi să se prezinte drept un “salvator” al Ucrainei, arată publicaţia americană. Integral aduce Ziarul Financiar.
De ce nu se mai teme Rusia de Occident. Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari. Majoritatea liderilor europeni, cât şi cei din Statele Unite s-au arătat uimiţi de modul în care Rusia 
a ales să nu mai respecte Europa, aşa cum o făcea după Războiul Rece. În prezent, Federaţia Rusă nu se mai uită la Occident ca la un fel de alianţă gata să intervină în cazul conflictelor, ci pur şi simplu întelege că astazi este vorba doar despre aspectele economice dintre state. Liderii ruşi, precum şi apropiaţii lor şi-au dat seama de acest lucru. De ani de zile, bogaţii Rusiei cumpără Europa. Aceştia deţin vile şi apartamente luxoase în vestul Londrei, în Coasta de Azur, precum şi în alte zone ale vechiului continent. De asemenea, copiii bogaţilor ruşi sunt în siguranţă în diverse oraşe europene, iar banii părinţiilor sunt adăpostiţi bine în bănci austriece sau în state considerate „paradisuri fiscale”. În ultimii ani, Rusia şi-a dat seama că „aristocraţii” europeni, în special magnaţii, pot deveni foarte servili atunci când e vorba de bani. Ruşii îi văd acum ca nişte ipocriţi – aceleaşi „elite” europene care îi ajută să-şi ascundă averile. În acest caz vorbim de sume impresionante. Banca Centrală din Rusia estimează ca circa două treimi din cele 56 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia în 2012 ar putea avea legătură cu activităţile ilegale. Pe de altă parte, Kremlinul nu recunoaşte cu adevărat o independenţă a ţărilor europene, cu excepţia Germaniei, deoarece le consideră mai mult sau mai puţin depedente de SUA. Însă în acelaşi timp, Rusia a înţeles că un control prea mare al americanilor în Europa a început demult să se dizolve. Moscova este conştientă că ţări europene precum Spania, Italia sau Grecia se bat reciproc pentru a deveni unul dintre cei mai buni parteneri ai Rusiei, fără a cere îmsă prea multe garanţii în schimb. Singurele temeri ale Moscovei din timpul Râzboiului Rece au fost că o tensionare prea mare a relaţiilor cu Occidentul ar putea declanşa sancţiuni economice în industria energetică, precum şi tăierea accesului la sectorul bancar străin. Însă alte îngrijorări pentru Moscova nu au existat. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Opinia unor rusi anti-Putin:
http://www.newrepublic.com/article/116824/why-vladimir-putin-needs-poor-aggressive-russia-crimea
Salutare tuturor.
Salut,
multumesc pentru link!
Presedinte marioneta, mai trebuie sa apara si un guvern in exil ca lucrurile sa fie “functionale”.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/medvedev-ianukovici-ramane-presedinte-chiar-daca-autoritatea-sa-este-neglijabila-327655.html
salut mar,
osa fie si mai “vesel” din nefericire!
Rusia a inaintat un ultimatum cu privire la fortele ucrainiene din Crimeea. Au de ales a se preda pana la ora 03:00 GMT sau vor fi luate cu asalt.
sa ma xxx pe nasul lui putin………………..asta o sa sfarseasca ca ceausescu…………..
Foarte bine ! SA FIE RAZBOI !