Ştiri Externe: 3 februarie 2014 / Opoziția ucraineană cere mediere şi ajutor financiar Occidentului
| 03/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
CRIZA DIN UCRAINA: Opoziţia proeuropeană cere mediere internaţională şi asistenţă financiară. Opoziţia proeuropeană din Ucraina a cerut, duminică, mediere internaţională în negocierile cu Administraţia Viktor Ianukovici pentru a se evita “interpretările divergente”. Această idee a fost abordată sâmbătă, la Munchen, în discuţiile 
între reprezentanţi ai opoziţiei ucrainene şi şefii diplomaţiilor din Statele Unite, Franţa şi Germania, a declarat Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei ucrainene.Un alt lider al opoziţiei de la Kiev, Arseni Iaţeniuk, a afirmat că partidele proeuropene au cerut asistenţă financiară din partea Occidentului. “Ne-am adresat partenerilor occidentali pentru asistenţă financiară. Occidentalii au anunţat că sunt pregătiţi să ne ofere ajutor”, a spus Iaţeniuk. Aproximativ 50.000 de persoane s-au adunat duminică în Piaţa Independenţei din centrul Kievului, unde manifestaţiile continuă de două luni, protestatarii cerând demisia Administraţiei Viktor Ianukovici. Opoziţia proeuropeană a prezentat manifestaţia de duminică drept o “reuniune de informare”. Mitingul a început cu discursurile unor preoţi greco-catolici şi ortodocşi care au făcut apel la dreptate şi la unitate naţională în contextul crizei fără precedent cu care se confruntă Ucraina. Vitali Kliciko a declarat la Munchen că, deocamdată, nu se conturează nicio soluţie la criza din Ucraina, în pofida negocierilor dintre putere şi opoziţie. Sâmbătă, rivalitatea ruso-occidentală a revenit în prim-plan, în contextul în care Statele Unite, Germania şi Franţa au exprimat susţinere pentru opoziţia ucraineană, în timp ce Rusia a denunţat manifestaţiile “ilegale” din Ucraina. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat, Aleksei Pucikov, a acuzat duminică Uniunea Europeană de comportament “colonizator” faţă de Ucraina. Integral aduce Mediafax
Siria: Peste 136.000 de morţi în aproape trei ani de conflict. Conflictul armat din Siria a provocat moartea a peste 136.000 de oameni de la declansarea sa din martie 2011, informează Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), citat de AFP. În pofida organizării conferinţei de pace de la Geneva, luna ianuarie 2014 a fost una dintre cele mai 
sângeroase perioade din istoria confictului sirian, mai informează organizaţia neguvernamentală. Potrivit informaţiilor făcute publice de către Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), războiul dintre rebeli şi forţele guvernamentale a provocat până acum moartea pentru cel puţin 136.227 de persoane, dintre care aproape 48.000 de civili. Totodată, conflictul din Siria a ucis aproximativ 7.400 de copii. „Ianuarie a fost cea mai sângeroasă lună de la declanşarea conflictului”, a declarat directorul OSDH, Rami Abdel Rahmane, care a făcut un apel comunităţii internaţionale să aducă situaţia din Siria pe masa Curţii Penale Internaţionale. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului este o organizaţie neguvernamentală, cu sediul în Marea Britanie, care urmăreşte situaţia conflictului sirian prin intermediul personalului medical din regiunea de conflict, precum si pe baza mărturiilor militanţilor sirieni. Chiar şi în cursul zilei de sâmbătă, cel puţin 46 de civili, dintre care treisprezece copii, au fost ucişi de mai multe dispozitive explozive lansate de elicopterele armatei asupra regiunilor controlate de rebeli. Acelaşi ONG citat afirmă că armata a desfăşurat raiduri aeriene şi a aruncat butoaie cu explozibil asupra oraşului Alep, situat în nordul Siriei. Integral aduce Adevarul.
Revista Presei de la RFI. Le Monde: Opoziția ucraineană cere ajutor financiar Occidentului. Peste 60.000 de manifestanți s-au strâns din nou duminică în Piața Independenței din Kiev unde cea mai gravă criză politică din istoria Ucrainei independente durează deja de peste două luni. Liderii opoziției Vitali Klitchko și Arsenyi Yatseniuk, proaspăt întorși de la conferința de securitate de la Muenchen au fost primiți cu aplauze în Euromaidan. Pe scena din Piața Independenței, cei doi politicieni ai opoziției au explicat că discutaseră la Muenchen cu diplomații șefi american, german și francez despre modalități de contribuție la ieșirea țării din criză. Klitchko și Yatseniuk ar fi primit asigurări că Occidentul ar putea acorda asistență financiară Ucrainei care este în pragul incapacității de plată. Președintele Viktor Ianukovici a respins în luna noiembrie acordul de asociere cu UE în favoarea unui credit de 15 miliarde de dolari din partea Moscovei și a unei scăderi la prețul gazelor naturale importate din Rusia. Creditul este însă blocat de Vladimir Putin până la instalarea unui nou guvern la Kiev. Pe scena din Euromaidan a luat cuvântul și fostul ministru de interne Yuri Lutsenko. Acesta a vorbit despre violența forțelor de ordine și a unor mercenari angajați de Ianukovici și a recomandat formarea unor unități de autoapărare în întreaga țară, care ar fi, în opinia sa, cea mai bună garanție pentru evitarea unei băi de sânge. Între timp, Dmitri Bulatov, un activist care conducea mișcarea Automaidan, a părăsit 
Ucraina pentru a primi îngrijiri medicale la Vilnius, Bulatov fusese răpit timp de câteva zile înainte de a reveni acasă aproape desfigurat și cu o ureche tăiată. Bulatov susține că a fost torturat de niște bărbați care vorbeau cu accent rusesc. La Muenchen, ministrul ucrainean de externe a fost confruntat de Vitali Klitchko cu fotografii ale lui Bulatov. Șeful diplomației a afirmat însă că acesta nu are decât o zgârietură pe obraz și că nu înțelege de ce se face atâta caz de el. În altă ordine de idei, președintele Viktor Ianukovici se întoarce astăzi la muncă după patru zile de concediu medical. Der Spiegel: Germania și pericolul Gülen. Filiala Serviciului german de Informații Interne (Verfassungsschutz) din landul Baden-Wuerttemberg afirmă într-un raport obținut de Spiegel și ARD (postul public german de televiziune) că rețeaua condusă de clericul turc Gülen reprezintă un pericol pentru Republica Federală. În documentul obținut de presa germană se arată că ideologia mișcării Gülen este în contradicție cu principiile democratice germane și că susținătorii acestei mișcări doresc instaurarea unui stat islamic. Rețeaua Gülen conduce peste 300 de unități de învățământ în Germania și propovăduiește idei care nu pot fi armonizate cu principiul separării puterilor în stat, cu libertatea confesională, cu cercetarea și învățământul laic sau cu egalitatea în drepturi a bărbaților și femeilor. De asemenea, în mai multe centre de tip after-school, copiii crescuți într-un stil de viață „prea modern” ar fi pedepsiți și abuzați atât fizic, cât și psihic. Raportul acuză instituțiile de învățământ ale mișcării Gülen că recrutează susținători din rândurile copiilor și că îi educă pe aceștia cu accente homofobe și în contradicție totală cu teoria evoluționistă. BBC News: Tribunal egiptean achită manifestanți pro-Morsi. Un tribunal egiptean a achitat peste 60 de susținători ai fostului președinte islamist Mohamed Morsi, detronat prin lovitură de stat militară anul trecut. Judecătorii au pronunțat aceeași sentință și în cazul unui cameraman care lucra pentru postul Al Jazeera. Bărbații erau acuzați de legături cu Frăția Musulmană, organizație care este interzisă între timp, și de tentativă de omor în timpul manifestațiilor din iulie anul trecut. În acele evenimente, câteva sute de persoane se adunaseră în piața Ramses și atacaseră un post de poliție. Șapte persoane au murit, 260 au fost rănite. Al Jazeera respinsese acuzațiile afirmând că angajatul său nu făcea altceva decât să relateze protestul. Presa este din ce în ce mai mult vizată de represiunea autorităților egiptene. În total, 23 de jurnaliști și colaboratori Al Jazeera sunt fie arestați fie acuzați de procurorii din Egipt. RFI
Boxerul și propagandiștii. Vitali Kliciko a avut un meci greu la München: a luptat în corzi cu doi activiști de stat de la Kiev și Moscova. Asistenți ai boxerului au fost președintele României și unul dintre cei mai mari diplomați ai lumii. Agențiile de presă înclină să-l ridice pe fostul sportiv Vitali Kliciko la rangul de vedeta absolută a Conferinței de Securitate de la München. Apărut în plină noapte și așteptat de președinți și miniștri din diverse colțuri ale lumii, Kliciko a făcut turul întâlnirilor bilaterale, strălucind în fața reflectoarelor, alături de cei mai influenți politiceni ai planetei. Este, poate, și unul dintre motivele pentru care, la finalul zilei de sâmbătă, liderul opoziției de la Kiev a apărut oarecum obosit și destul de defensiv pe podiumul unei dezbateri despre Europa de Răsărit la care, între alți invitați, a participat și președintele României, Traian Băsescu. Alături de Kliciko și Băsescu au urcat în fața asistenței diverse personalități est-europene care au avut de a face cu o formă sau alta de revoluție, dar și Leonid Koșara, ministrul de Externe din Guvernul demisionar de la Kiev, Leonid Sluțki, deputat în Duma de Stat a Rusiei din partea mișcării fondate și conduse de 
ultranaționalistul Valdimir Jirinovski, și Arseni Iazeniuk, celălalt lider al opoziției ucrainiene prezent la Conferința din capitala bavareză. Statele Unite au avut și ele o voce la discuții, în persoana fostului consilier pe probleme de securitate al Președinției de la Washington, Zbigniew Brzezinski. O instituție în sine, Brzezinski este, și când nu are mandat oficial, purtătorul mesajul acceptat și la Casa Albă și Departamentul de Stat. Șah și pioni otrăviți. Kliciko a încercat să prezinte, într-o germană pe care a construit-o în timp ce vorbea, căutându-și deseori cuvintele (ceea ce l-a făcut să piardă minute prețioase din timpul alocat), un tablou a ceea ce se întâmplă în Ucraina, așa cum se vede din ipostaza de navetist între Maidan și coridoarele negocierilor politice. Koșara și Sluțki au oferit asistenței un număr de „propagandă clasică”, după cum a catalogat europarlamentarul conservator german Elmar Brok pentru presa germană numărul tandemului post-sovietic. Puterea ar fi îndeplinit, conform lui Koșara, „toate pretențiile importante” ale opoziției – și, de acum, ar fi vremea ca opoziția să preia responsabilitatea: „Suntem pregătiți să discutăm despre alegeri”. Dar, din punctul de vedere al ministrului demisionar de la Kiev, opoziția pro-europeană nu este decât „o adunătură de teroriști cu simboluri naziste și cocktailuri Molotov”, aserțiune pe care cu plăcere a repetat-o în câteva rânduri pe parcursul discuției. Țara sa, a explicat oficialul ucrainian, nu vrea să fie tratată ca o piesă de șah; aceasta demoralizează și chiar jignește națiunea în numele căreia s-a prezentat la Conferința de la München. Integral aduce Deutsche Welle
Danezii nu vor să cedeze americanilor 19% din cea mai mare companie de energie din Danemarca. Danezii care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva încheierii afacerii se tem că Goldman Sachs, cea mai influentă bancă americană, va dicta strategia companiei, va creşte preţurile utilităţilor şi nu va plăti taxele datorate statului. În Danemarca, încercarea guvernului de a vinde o parte din compania energetică Dong către un grup de investitori conduşi de banca de investiţii americană Goldman Sachs a dus la plecarea unuia dintre cei trei parteneri din coaliţia de guvernare 
de centru-stânga. Danezii care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva încheierii afacerii se tem că Goldman Sachs va dicta strategia companiei, va creşte preţurile utilităţilor şi nu va plăti taxele datorate statului. Goldman va cumpăra pachetul printr-un vehicul de investiţii – New Energy Investment – şi va intra într-un parteneriat cu ATP şi PFA, cele mai mari fonduri de pensii din Danemarca, care vor controla 4,9%, respectiv 1,8% din compania energetică. Partidul Popular Socialist a părăsit coaliţia de guvernare joi înainte de votul din parlamentul danez, care a aprobat vânzarea a 19% din compania energetică către consorţiul controlat de Goldman Sachs pentru suma de 1,5 mld. dolari. Şase miniştri, al afacerilor externe, al sănătăţii, al mediului, al transporturilor, al taxelor şi al afacerilor sociale, au părăsit cabinetul condus de primul-ministru Helle Thorning-Schmidt în urma neînţelegerilor din interiorul partidului, unde unii membri consideră că Goldman Sachs primeşte prea multă putere. Annette Vilhelmsen, liderul Partidului Popular Socialist, o susţinătoare a vânzării pachetului de acţiuni către Goldman, şi-a dat demisia nereuşind să ajungă la un consens cu membrii formaţiunii politice. Potrivit lui Vilhelmsen, Partidul Popular Socialist va continua să sprijine guvernul.[…] Dong vinde o parte din acţiunile sale ca parte a unui proces de restructurare anunţat în februarie anul trecut şi a cărui menire este reducerea costurilor şi a datoriilor, creşterea investiţiilor în activităţile de explorare de petrol şi gaze, precum şi creşterea investiţiilor în proiecte eoliene. Planul de restructurare prevede tăierea cheltuielilor cu 20% şi vânzarea de active pentru 10 mld. de coroane (1,8 mld. dolari). Potrivit acordului, Goldman Sachs va primi un loc în consiliul de administraţie al companiei energetice. Împreună cu cele două fonduri de pensii, banca de investiţii va avea drept de veto în ceea ce priveşte strategia şi managementul companiei, mai exact în numirea CEO-ului şi a directorului financiar. Goldman investeşte 1,45 mld. dolari, iar cele două fonduri de pensii aproximativ 550 mil. dolari. Integral aduce Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna dimineata !
poate in urmatorii 20 ani o sa apara si la noi un Vitali Kliciko , care sa stie ca nu poate coabita sub nicio forma cu mafia bolsevico-kagebista.
Buna Ziggy,
nu stiu cand, dar o sa apara. Poate in alt format 🙂
chiar .. avem unul . mult mai bun. si cunoscut la varf . 😉
asa e, din nefericire si turma trebuie sa intelega cine este ciobanul necesar!
bun gasit
e clar, mai trec 20 de ani (a propos de turma si picatul de fise)
Buna,
sa speram ca nu. Nu cred ca mai am 20 de ani 🙁
Interesan si sinistru, sa speram ca este o doar “vorba in vant” …………….cu toate ca dupa iesirea de aseara incepe sa lege firul – “Interesant este că Sluțki a folosit, la un moment, ca argument pentru validitatea proiectului economico-politic euroasiatic, ideea că și România și-ar dori să participe la Uniunea asamblată în jurul Kremlinului și care nu este o concurență la actuala comunitate europeană.