Ştiri Externe: 3 august 2013 / Risc sporit de atentate
| 03/08/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ameninţarea de atentate: Obama a ordonat luarea ‘tuturor măsurilor necesare’ Preşedintele american Barack Obama a ordonat echipei sale de securitate naţională să ia “toate măsurile necesare pentru a-i proteja pe americani” după apariţia unor ameninţări de atentate din partea organizaţiei teroriste Al-Qaida, a anunţat vineri un oficial de la Casa Albă, transmite AFP. Conform acestui responsabil care a vorbit sub acoperirea anonimatului, 
preşedintele “este ţinut la curent de evoluţia unei ameninţări potenţiale (de atentate) care se derulează în peninsula Arabia”. Statele Unite au emis vineri o alertă mondială de călătorie pentru toţi cetăţenii americani, avertizând asupra riscului sporit al unor atentate pe care gruparea teroristă Al-Qaida le-ar putea comite în luna august, mai ales în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, transmit agenţiile internaţionale de presă. Totodată, Departamentul de Stat a cerut cetăţenilor americani aflaţi în străinătate să îşi ia măsuri suplimentare de precauţie. Potrivit alertei emise, atentatele sunt posibile ‘în special în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord’. Cu o zi în urmă, Departamentul de Stat american a anunţat că, din raţiuni de securitate, 21 dintre ambasadele şi consulatele sale vor fi închise duminică, prima zi de lucru a săptămânii în numeroase ţări musulmane, existând posibilitatea ca activitatea unora să fie suspendată pentru mai mult timp. Printre misiunile diplomatice americane vizate de această măsură se numără cele din: Algeria, Yemen, Arabia Saudită, Bangladesh, Kuwait, Israel, Turcia, Egipt, Afganistan, Irak, Sudan şi Libia.Agerpres
Berlusconi va cere Graţierea Prezidenţială şi vrea reformarea justiţiei sau alegeri. Colegii lui avertizează: “Suntem pregătiţi să demisionăm pentru a ne apăra idealul” Fostul premier italian Silvio Berlusconi, condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Mediaset, va cere graţierea preşedintelui Giorgio Napolitano. Miniştrii şi parlamentarii care fac parte din partidul lui Berlusconi avertizează că sunt pregătiţi să demisioneze în 
semn de protest faţă de condamnarea definitivă a acestuia, care solicită reformarea justiţiei, ameninţând cu alegeri anticipate. Fostul premier italian Silvio Berlusconi, condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Mediaset, va cere graţierea preşedintelui Giorgio Napolitano, apropiaţii lui argumentând că doar aşa se poate “restabili democraţia” în Italia, scrie Corriere della Sera. Liderii grupurilor PdL din Senat şi Camera Deputaţilor, Renato Schifani şi Renato Brunetta, au anunţat că vor adresa preşedintelui Giorgio Napolitano o cerere de graţiere a lui Berlusconi, “pentru restabilirea democraţiei în Italia”. Solicitarea va fi depusă luni, când preşedintele revine din concediu. “Vom acţiona rapid, pentru redarea, conform Constituţiei, a libertăţii şi democraţiei care au fost afectate de această sentinţă”, a declarat Schifani, liderului grupului Partidului Poporul Libertăţii (PdL) din Senatul italian. “Dacă solicitarea de graţiere nu va primi un răspuns afirmativ, ştim toţi ce trebuie să facem: să apărăm democraţia din Italia”, a spus, la rândul său, Renato Brunetta, liderul grupului deputaţilor PdL. “Este o sentinţă fără fundament. Spre mine s-a aruncat doar cu noroi”, a declarat Berlusconi vineri după-amiază, conform Corriere della Sera. Berlusconi, preşedintele Partidului Poporul Libertăţii (PdL, de centru-dreapta), a organizat o reuniune cu colegii parlamentari, cerând reformarea justiţiei pentru a se evita condamnări precum cea care îl vizează. “Altfel, vom cere organizarea de alegeri anticipate şi vom învinge. Nu ne putem sustrage de la obligaţia reformării justiţiei”, a avertizat Berlusconi, care, conform legii, nu va avea voie să candideze timp de şase ani după o condamnare definitivă. Condamnarea lui Berlusconi riscă să genereze o criză politică de proporţii, în contextul în care Guvernul condus de Enrico Letta este susţinut atât de Partidul Democrat (de stânga), cât şi de formaţiunea lui Berlusconi, PdL. Integral aduce Mediafax
Turcia taie bursele studenţilor care participă la proteste Statul turc va anula bursele acelor studenţi care participă la proteste, potrivit unei dispoziţii a Înaltei Instituţii de Burse şi Cămine Studenţeşti din această ţară, conform căreia toţi studenţii “implicaţi în acţiuni de anarhie şi terorism, sau 
care au comportamente care încalcă dreptul la învăţământ (rezistenţă, boicot, ocupare, înscrisuri, cântece sau sloganuri) vor rămâne fără bursă, indiferent dacă este vorba de participare activă, sau doar o tentativă. Nu contează, de asemenea, locul în care se protestează şi nici gradul de tulburare pe care o provoacă: măsura penalizează aceste fapte “în instituţiile de învăţământ pe care le frecventează, precum şi în cămine sau în locul de reşedinţă, atât individual cât şi colectiv, în toate formele sale”. Este vorba de un articol mai vechi, care este în vigoare din 1997, însă faptul că Instituţia Burselor a decis să-l readucă acum în atenţie suscită temeri că ar putea fi vorba de un act de avertisment sau de represalii faţă de protestele antiguvernamentale din luna iunie, care au izbucnit în parcul Gezi din Istanbul, subliniază Agerpres. Totuşi, ministrul tineretului şi sportului, Suat Kiliç, a respins această posibilitate. Integral aduce EVZ
Ucraina va cere un nou bailout de la FMI. Cu economia în scădere, deficitul bugetar în creştere, micşorarea rezervelor băncii centrale şi datorii externe ridicate, guvernul Ucrainei speră să obţină în toamnă un nou pachet de asistenţă financiară, de 15 miliarde de dolari, de la FMI. Vicepremierul Serhiy Arbuzov se aşteaptă ca un acord „pe termen lung“ cu FMI să fie semnat în 
toamnă, scrie Financial Times, care citează surse din presa ucraineană.Bailout-urile de miliarde de dolari primite de la instituţia financiară de la Washington au ţinut pe linia de plutire Ucraina în timpul şi imediat după recesiunea din 2009, iar cum acum perspectivele economice sunt sumbre, autorităţile vor să deblocheze negocierile cu FMI pentru a primi noi fonduri. Economia are probleme mai mici decât în perioada recesiunii globale din 2009, când PIB-ul a picat cu 15%. Economia a scăzut cu „doar“ 1,1% în cel de al doilea trimestru, în ritm anualizat, însă guvernul se confruntă cu un deficit bugetar în creştere, reducerea rezervelor băncii centrale şi datorii externe ridicate, un mix despre care analiştii spun că s-ar putea transforma într-o criză bugetară gravă. […] Programul anterior de asistenţă financiară, de 15 mld. dolari, a fost îngheţat în 2011 din cauza eforturilor neconvingătoare pentru reformarea economiei. În calea unui acord cu FMI stă încăpăţânarea de durată a Kievului de a nu începe durerosul proces prin care să reducă subvenţionarea preţurilor gazelor naturale folosite de gospodării. Nu este clar dacă oficialii sunt pregătiţi să accepte această condiţie. Integral in ZF
Ministrii francezi, vacante mai scurte. Criza economică mondială şi situaţia Franţei în particular nu le dau de ales miniştrilor de la Paris. Preşedintele François Hollande le-a impus tuturor vacanţe scurte şi nu prea departe de Paris. Cei 38 de membri ai echipei premierului Jean-Marc Ayrault au dreptul la două săptămâni de vacanţă. După Consiliul de Ministri de vineri, echipa guvernamentală are liber până pe 19 august, zi în care este prevăzut un seminar guvernamental. Vacanţă e însă un fel de a spune. 
Consemnul dat de şeful statului a fost clar: toată lumea rămâne mobilizată şi gata să urce pe front la nevoie: catastrofe estivale, crize internaţionale, dosare fierbinţi – fiecare ministru i-a comunicat premierului Ayrault locul de vilegiatură, telefonul şi mailul la care poate fi contactat de urgenţă. Palatul Elysée a lăsat să se înţeleagă de partea sa că e de dorit ca miniştrii să se arate, să fie prezenţi şi mobili în timpul acestor două săptămâni de vacanţă. Vizitele pe teren, urmărite îndeaproape de canalele de ştiri în perioada vacanţelor şi interviurile în presa locală sunt binevenite, ar fi apreciate de François Hollande. Un preşedinte care el nu pare prea dispus să părăsească dosarele care-l preocupă. “Vacanţele nu-l interesează”, afirmă apropiaţii săi, mai ales după imaginea catastrofală lăsată anul trecut. La nici două luni de la instalarea la Palatul Elysée, şeful statului îşi “permisese” să ia câteva zile libere în reşedinţa de vară a preşedinţilor francezi. O pauză estivală deloc apreciată atunci de francezi, confruntaţi şi blocaţi mulţi dintre ei acasă, din cauza crizei mondiale. Situaţia nu se va repeta aşadar anul acesta, Hollande va pleca cel mult câteva zile în periferia Parisului şi poate în fieful său electoral din sud. Oricum nu va părăsi Franţa, la fel ca marea majoritate a miniştrilor săi. Integral la RFI
Cuscrul Kohl a vrut să repatrieze jumătate din turci. Documente din arhivele secrete ale Marii Britanii relevă că, în 1982, fostul cancelar german Hemlut Kohl i-a mărturisit omoloagei sale de la Londra Margaret Tatcher că vrea scape de de jumătate dintre turcii din Republica Federală. Ar fi imposibil pentru Germania să îi integreze pe turci, i s-ar fi plâns Kohl premierei din Downing Street 10, decis să pună în practică un plan radical scos la lumină, trei decenii mai târziu, ca urmare a declasificării de către guvernul Majestăţii Sale a unui nou set de documente secrete. Kohl era, pe atunci, proaspăt ales cancelar. 
“În următorii patru ani ar fi necesară reducerea cu 59% a numărului turcilor”, scrie pe hârtia ce sintetizează protocolul discuţiei lui Kohl cu Doamna de Fier din 28 octombrie 1982, redactată de secretarul personal al şefei Executivului de la Londra, AJ Coles. În acel moment, admitea cancelarul, “nu se poate încă vorbi deschis despre acest plan”. Cei trei – şi consilierul personal al lui Kohl, Horst Teltschik – au auzit aceste cuvinte ale cancelarului. Şi nimeni nu le-a făcut publice, în tot acest răstimp. Protocolul a stat şi el departe de ochii muritorilor de rînd, alături de toate celelalte protocoale ale convorbirilor dintre Kohl şi Thatcher din anii 1982 şi 1983. Săptămânalul Der Spiegel, care a avut acces la documentele făcute publice de Arhivele Naţionale Britanice, citează din transcrierea lui Coles: “Germania nu ar avea probleme cu portughezii, cu italienii şi nici măcar cu sud-est-asiaticii. Aceste comunităţi se integrează bine. Ca şi cei 11 milioane de germani întorşi în Germania din ţările Europei de Est (după al doilea Război Mondial – n.red.). Turcii, însă, vin dintr-o cu totul altă cultură. Nu sunt integraţi şi nici nu vor să se integreze”, i-ar fi spus Kohl Doamnei de Fier, oferind ca argumente căsătoriile forţate şi munca la negru ca reguli de viaţă în comunităţile venite din părţile Anatoliei. Ceea ce lipseşte din întreaga discuţie este mecanismul prin care Kohl şi-a imaginat să rezolve problema repatrierii fiecărui al doilea turc. Conform standardelor actuale, un asemenea discurs ar fi considerat şi sancţionat ca unul de extremă dreaptă, rasist şi xenofob. Cu toate acestea, remarcă Der Spiegel, republica de la Bonn găsise, la nivelul anului 1982, un numitor comun transpartinic în privinţa unor astfel de politici faţă de imigranţi. Istoricul Ulrich Herbert explică revistei că deopotrivă puterea şi opoziţia considerau, la momentul respectiv, că “turcii sunt Gastarbeiteri şi trebuie să rămână aşa”, ceea ce înseamnă că atunci când serviciile pentru care au fost invitaţi să lucreze în Germania nu mai au nevoie de turci, aceştia să-şi vadă de drumul îndărăt spre patria natală. Integral aduce Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
abia dupa multi ani a avut curaj Merkel sa spuna cu voce tare ce gindesc nemtii
tardiv nu?