Ştiri Externe: 29 mai 2013 / O Grecie de vânzare ?
| 29/05/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Kosovo protestează după ce nu a fost invitat la summitul Balcanilor. Kosovo a denunţat marţi decizia Macedoniei de a nu-l invita la un summit regional organizat de ea la începutul lunii iunie, din cauza opoziţiei Serbiei, o măsură ce contrazice progresele recente dintre Belgrad şi Pristina în normalizarea relaţiilor lor sub egida Uniunii Europene. Acest summit anual al 
Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est va avea loc la 1 şi 2 iunie la Ohrid în sudul Macedoniei şi va reuni lideri din 12 ţări din Balcani şi Europa de sud-est, informează France Presse. „Participarea Republicii Kosovo la acest summit a fost împiedicat de… Serbia şi Bosnia. Acest lucru este contrar principiilor de bună vecinătate ce reprezintă o condiţie pentru integrarea în UE“, a declarat un purtător de cuvânt al preşedinţiei kosovare, Arber Vlaahiu. Macedonia, care a recunoscut independenţa proclamată în 2008 de Kosovo faţă de Serbia, a explicat că nu a fost în măsură să invite o ţară ce nu face parte din SEECP „fără acordul tuturor ţărilor participante“ . Cinci din cele douăsprezece state membre ale SEECP – Serbia, Grecia, România, Republica Moldova şi Bosnia – nu au recunoscut independenţa Kosovo. Nemulţumit de decizia Macedoniei, preşedintele Albaniei, Bujar Nishani, a anunţat că refuză să participe la acest summit. La Belgrad, responsabilul guvernului sârb însărcinat cu Kosovo, Aleksandar Vulin, a declarat că „Serbia nu a fost singura ce se opune participării Kosovo“ la summit, spunând că România şi Bosnia de asemenea s-au opus. La rândul său, Kosovo a văzut în această decizie o „violare“ a acordului ce vizează normalizarea relaţiilor dintre Pristina şi Belgrad, încheiat la 19 aprilie la Bruxelles sub egida UE. Integral aduce Adevarul
Israelul avertizează Rusia că va reacţiona dacă livrează rachete S-300 Siriei. Israelul “ştie ce are de făcut” dacă Rusia va furniza Siriei sisteme antiaeriene avansate S-300, a avertizat astăzi ministrul israelian al Apărării, 
Moshe Yaalon, sugerând că statul evreu ar putea lansa noi raiduri aeriene pentru a distruge armele ruseşti. “Deocamdată se poate spune că nu asistăm la o escaladare. Livrările nu au fost efectuate şi sper că nici nu vor fi. Dar, dacă totuşi rachetele vor ajunge în Siria, atunci ştim ce avem de făcut”, a punctat oficialul israelian, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și al serviciilor de informații militare AMAN, la sfârşitul unei reuniuni a Comisiei de apărare şi afaceri externe a parlamentului, declaraţie pe care a repetat-o ulterior în timpul vizitei la o bază militară. Această ameninţare neobişnuită adresată implicit Moscovei vine după ce Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de externe, a declarat că guvernul de la Moscova îşi rezervă dreptul de a furniza Siriei rachete antiaeriene S-300 pentru a descuraja o posibilă intervenţie militară împotriva acestei ţări. Anterior, Israelul a cerut insistent Rusiei să nu livreze asemenea arme Siriei, temându-se că astfel ar putea fi afectat echilibrul de forţe în regiune şi, în plus, ar exista riscul ca aceste sisteme să ajungă în mâinile Hezbollahului libanez. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a deplasat la Soci, la reședința de vară a președintelui rus Vladimir Putin, în încercarea de a-l convinge pe acesta să anuleze contractul încheiat cu Siria acum câțiva ani, înainte de începerea războiului civil. Postul de radio al armatei israeliene consideră că Yaalon face aluzie la posibile noi raiduri aeriene, cum au fost cele efectuate recent de aviaţia israeliană asupra teritoriului Siriei, unde a lovit mai multe transporturi de arme destinate Hezbollahului. EVZ
Grecia de vânzare: ruşii vor acces la piaţa energiei, chinezii sunt interesaţi de aeroporturi, porturi şi căi ferate, iar qatarezii sunt cu ochii pe proprietăţile imobiliare. La trei ani după primul bailout, Grecia a devenit teren de luptă pentru ţările care caută o bază de lansare comercială către Uniunea Europeană, cu ruşii hotărâţi să se infiltreze pe piaţa energiei, 
chinezii interesaţi de aeroporturi, porturi şi transportul feroviar, iar qatarezii cu ochii pe proprietăţile imobiliare. La trei ani după ce a devenit primul stat din zona euro care cere asistenţă financiară internaţională, presată de creditorii săi să găsească noi surse de finanţare, Grecia a ridicat pe roţi programul de privatizare pentru a demonstra seriozitatea faţă de angajamentele asumate. „Trebuie să transmitem mesajul că aceasta este o cu totul altă Grecie. Privatizarea va transmite mesajul că suntem o ţară prietenoasă cu afacerile“, a afirmat ministrul grec al dezvoltării Kostis Hadzidakis, citat de The Guardian. Premierul Antonis Samaras a dus acest mesaj la Beijing, cerând Chinei să participe la ceea ce a descris ca fiind „povestea de succes“ a Atenei. Povestea este împachetată frumos. Creditorii internaţionali au convenit să dea Greciei acces la o tranşă de aproape 9 miliarde de euro din fondurile de bailout, Fitch a îmbunătăţit ratingul suveran al ţării, iar costurile de finanţare sunt la cel mai redus nivel de după izbucnirea crizei datoriilor. China are deja un cap de pod în Grecia, prin portul Pireu, care la capitolul pasageri este pe primul loc în Europa, iar la transportul de containere printre cele mai mari. Docurile portului au devenit o bază pentru chinezi de când Cisco, colos de transport maritim controlat de stat, a plătit 500 de milioane de euro în 2010 pentru a închiria jumătate din ele. „Grecia poate deveni o adevărată poartă pentru investiţii şi fluxuri comerciale între China şi Europa“, a spus Samaras, care s-a dus la Beijing însoţit de 70 de oameni de afaceri greci. În timpul vizitei au fost semnate 11 acorduri bilaterale cu oficialii chinezi, care s-au arătat interesaţi de preluarea aeroportului internaţional al Atenei. Integral in Ziarul Financiar
GDF Suez intră în proiectul Nabucco. Grupul industrial francez GDF Suez, unul dintre cele mai importante grupuri energetice europene, intră în proiectul gazoductului Nabucco Vest, care urmează să lege Austria de frontiera turco-bulgară, trecând prin Ungaria, România şi Bulgaria, a anunţat grupul energetic austriac OMV, potrivit AFP. Fără să precizeze valoarea tranzacţiei, OMV a anunţat că a vândut francezilor de la GDF Suez 9% din acţiunile Nabucco Vest, proiect sprijinit de Uniunea Europeană, în timp ce grupul austriac a cumpărat recent acţiunile companiei germane RWE, care s-a retras din proiect. 
”Atragerea companiei GDF Suez ca partener în cadrul Nabucco Vest constituie un progres important şi demonstrează că Nabucco este pe drumul bun pentru a aproviziona în viitor Europa în manieră sigură cu gaze naturale provenind din noi surse”, a declarat Gerhard Roiss, CEO la OMV. În consecinţă, Nabucco Vest cuprinde la ora actuală şase investitori, şi anume OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargas (Bulgaria), Botas (Turica) şi GDF Suez (Franţa). Anunţul intrării GDF Suez în proiectul Nabucco Vest intervine în contextul în care consorţiul azer Shah Deniz trebuie să anunţe în curând o decizie în legătură cu livrările de gaze naturale de la Marea Caspică spre Europa. Consorţiul, care controlează zăcămintele de gaze naturale Shah Deniz II din Azerbaidjan, va anunţa până la sfârşitul lunii iunie alegerea făcută între Nabucco şi proiectul rival, TAP (Trans Adriatic Pipeline), potrivit Agerpres.Nabucco Vest, care va aproviziona 15-20 de ţări, va lega Austria de frontiera turco-bulgară, trecând prin Ungaria, România şi Bulgaria. Gazoductul, ce are ca scop să evite gigantul rus Gazprom, trebuia iniţial să lege Europa Centrală de frontierele estice ale Turciei. În faţa incertitudinii legate de furnizori, traseul a fost redus de la 3.900 de kilometri la 1.300 de kilometri. Importul de gaze naturale în Europa se ridică la 300 de miliarde de metri cubi anual, în timp ce Nabucco va furniza circa 23 de miliarde de metri cubi, adică 8% din necesar. Integral in Capital
Der Spiegel – Cea mai mare afacere de spălare de bani a tuturor timpurilor. Exista pe internet o valută digitală numită Liberty Reserve, iar acum este anchetată de justiția americană. Afacerea ar fi spălat 6 miliarde de dolari din afaceri ilicite la nivel mondial. Firma ar fi reprezentat banca 
preferată de lumea interlopă. Sediul companiei se află în Costa Rica. Procuratura din New York o acuză că ar fi introdus în economia internațională ilegal 6 miliarde de dolari. Dacă această ipoteză va fi confirmată, atunci Liberty Reserve este cel mai mare sistem de spălare de bani din istorie. Cum funcționa? Utilizatorii putea achiziționa pe internet o monedă virtuală. Vorbim despre Liberty Reserve Euro sau Dollar. Banii virtuali se cumpărau cu bani reali, evident, dar partea atrăgătoare era următoarea: afacerile derulate în moneda Liberty nu se supuneau niciunei legi a niciunui stat. În total, se pare că firma ar fi derulat 55 de milioane de tranzacții ilegale pentru clienții săi care și-ar fi spălat cu ușurință banii din afaceri ilicite. La anchetă participă procurori și forțe de poliție din 17 state. Fondatorul firmei a fost arestat săptămâna trecută în Spania. În SUA și Costa Rica au mai fost arestate alte patru persoane. Două mai sunt anchetate, dar se află în continuare în libertate. Aduce RFI
Ultim efort european pentru depăşirea crizei politice din Moldova. Parlamentul European a trimis la Chişinău o misiune comună a principalelor sale partide într-o ultimă încercare de a convinge politicienii moldoveni de a învesti, joi, un guvern “stabil şi pro-european”. Conservatorul polonez Jacek Protasiewicz şi social-democratul ceh Libor Roucek se vor întâlni cu premierul 
desemnat Iurie Leancă şi cu politicieni din fosta coaliţie de guvernare, pentru a-i ajuta să ajungă la un consens. În ajunul vizitei, cei doi oaspeţi europeni au difuzat o declarație comună în care menţionează că „eşecul atingerii unui compromis politic poate avea repercusiuni serioase asupra procesului de integrare europeană al Moldovei”. Europarlamentarul liberal britanic, Graham Watson, raportor al Parlamentului European în dosarul acordului de asociere dintre UE şi Republica Moldova a declarat la sfârşitul săptămânii trecute, într-un interviu pentru „Europa Liberă”, că la nivelul Uniunii Europene există o anumită doză de îngrijorare cu privire la direcţia în care a luat-o Moldova în ultima vreme. „Eşecul în a forma rapid un nou guvern cu toate partidele din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ne îngrijorează şi ar putea pune sub semnul întrebării posibilitatea Moldovei de a iniţia acordurile de asociere la Vilnius. Cu cât mai repede va fi depăşită această criză, cu cât avem mai rapid un guvern la cârma ţării, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea”, a spus Graham Watson. Luni, după ultima rundă de negocieri, reprezentanţii partidelor necomuniste din Parlament (PLDM, PD şi 7 deputaţi din grupul reformator al PL) au anunţat că negocierile în vederea formării noii majorităţi parlamentare sunt pe ultima sută de metri şi că acordul de constituire a coaliţiei de guvernare ar putea fi semnat şi făcut public până joi, 30 mai. „Discutăm subiectele sensibile ce ţin de agenda politică şi repartizarea domeniilor de responsabilitate, dar şi maniera de organizare a instituţiilor publice centrale. Am ajuns la momentul în care trebuie să ne consultăm cu partidele”, a menţionat negocietorul din partea PLDM, Vadim Pistrinciuc. Potrivit negociatorului din partea PD, Valeriu Lazăr, cel mai complicat s-a discutat despre funcţionarea unor instituţii ale statului – Centrul Naţional Anticorupţie, Inspectoratul Fiscal şi Vama. Potrivit lui Lazăr, luni au început discuţiile despre persoane şi funcţii – acesta fiind cel mai complicat segment al negocierilor. Democraţii susţin că în privinţa partajării funcţiilor „se va merge pe vechea formulă” – adică partidelor le vor reveni aceleaşi instituţii ca în fosta coaliţie, cu excepţia instituţiilor de drept asupra depolitizării cărora insistă PLDM. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
theophyle, de ce “ţinem” cu sârbii?
nu vorbesc d.p.d.v. etic, ci politic
din cauza secuilor?
iarăşi pe greci şi bulgari îi înţeleg – acţionează conform intereselor pravoslavnicei maici, Rusia
dar Bosnia???
nu ar trebui să fie de partea frăţiorilor musulmani?
Da, problema este in general ledgata de autonomii secui-maghiar, etc…
Bosnia nu este 100% musulmana.
Interesant numele aluia: Vlaahiu, mai suntem multi prin Balcani?