Ştiri Externe: 27 iunie 2013 / Rusia “împarte şi stăpâneşte”
| 27/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Mohamed Morsi recunoaşte că a făcut „greşeli“ de când este preşedinte, dar avertizează că protestatarii ameninţă să „paralizeze“ ţara. Preşedintele egiptean Mohamed Morsi a avertizat că tensiunile „ameninţă să paralizeze ţara“. Într-un discurs televizat care a marcat împlinirea unui an de mandat, Morsi a recunoscut, totuşi, că a făcut anumite „greşeli“ de când a devenit preşedinte. Înaintea discursului său, două persoane au murit şi alte 170 au fost rănite, în luptele dintre susţinătorii şi opozanţii guvernului, iar armata este pregătită să intervină pentru a preveni protestele 
planificate pentru finalul acestei săptămâni de către cei care îi cer lui Morsi să demisioneze din funcţia de şef al statului. Morsi a devenit preşedinte pe 30 iunie, 2012, iar primul său an de mandat a fost marcat de tensiuni politice şi de o economie pe cale să se prăbuşească. În discursul de miercuri seara, preşedintele a promis să implementeze reforme radicale şi imediate în instituţiile de stat, relatează BBC. Totodată, el a afirmat că polarizarea politică din ţară a ajuns la un stadiu la care se riscă destabilizarea întregului stat. Morsi a ţinut să adauge că a făcut tot ce a putut pentru a evalua situaţia şi a recunoscut, în acest context, că „a avut dreptate în anumite cazuri şi s-a înşelat în altele“. „Orice revoluţie are duşmani şi orice ţară se confruntă cu provocări“, a spus el, adăugând că doreşte să se concentreze pe aspectele pozitive şi să le combată pe cele negative. În ciuda tonului său conciliant, discursul a condamnat totuşi mai multe persoane pentru situaţia în care Egiptul se află. Politicieni, judecători şi un jurnalist s-au aflat pe lista celor criticaţi de către preşedinte. Integral in Adevarul
Rusia joacă tare în dosarul “cârtiţei” CIA. Moscova forţează mâna Washingtonului în speranţa că poate negocia extrădarea lui Edward Snowden, spionul pe care America vrea să-l captureze cu orice preţ. Kremlinul a spus un „Nu” categoric Washingtonului care pune presiune pe Moscova pentru extrădarea unui fost angajat al serviciilor secrete americane acuzat de spionaj şi refugiat într-un aeroport din capitala rusă. „Toate acuzaţiile la adresa Rusiei sunt aiureli şi prostii”, a declarat ieri preşedintele rus Vladimir Putin, 
referindu-se la criticile americanilor privind uşurinţa cu care Edward Snowden, în prezent cel mai căutat om din America, a plecat din Hong Kong şi primit apoi în Rusia. Liderul rus a explicat apoi că fostul angajat CIA nu poate fi predat americanilor pentru că Rusia nu are un acord de extrădare cu SUA. Confirmând însă că Snowden se află în zona de tranzit din Aeroportul internaţional „Şeremetievo” din Moscova, Putin a adăugat că serviciile ruse nu l-au interogat pe cel aflat la originea unui uriaş scandal după ce a dezvăluit amplul program american de supraveghere electronică în toată lumea. Liderul de la Kremlin nu a pierdut ocazia de a aminti că Snowden este un militant pentru drepturile omului şi s-a întrebat retoric de ce ar fi acesta extrădat în condiţiile în care riscă închisoarea, aluzie la criticile dese lansate de Occident la adresa Rusiei pentru încălcarea valorilor democratice. În final, Putin s-a declarat obosit de toată această agitaţie pe care a comparat-o cu „tunsul unui purcel: mult grohăit, puţin păr”. Declaraţiile sale vin la o zi după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a ironizat Washingtonul, subliniind că Snowden nu a trecut graniţa rusă, referindu-se la faptul că fostul angajat al CIA se află în zona liberă a aeroportului moscovit. În orice caz, viitorul lui Snowden e la mâna Kremlinului şi faptul că acesta nu a reuşit încă să plece din Rusia spre America Latină a fost interpretat în mod pozitiv de oficialii americani care văd aici un spaţiu de manevră în negocierile cu Moscova. Din acest motiv, Washingtonul şi-a domolit în ultimele zile tonul în dialogul cu Rusia în speranţa unor tratative. EVZ
Corporaţiile care vor salva America. Chiar dacă pe reţelele sociale s-au iscat discuţii cu privire la faptul că Microsoft sau Amazon sunt afaceri mai 
importante decât Starbucks, că Minnesota ar fi trebuit reprezentată de Target şi că Derden Restaurants este mai potrivit pentru Florida decât Hooters, harta realizată de Steve Lovelace este totuşi interesantă. Jurnaliştii de la Hufftington Post au publicat şi un top al marilor companii care ar putea salva economia americană pe care îl prezentăm în continuare. 10. Monsanto Venituri în 2008: 11,365 mld. dolariNumăr de angajaţi: 21.700 Capitalizare bursieră: 37,85 mld. dolari; 9. Cisco Venituri în 2010: 40,04 mld. dolari Număr de angajaţi: 70.714 Capitalizare bursieră: 95,97 mld. dolari; 8. General Electric Venituri în 2010: 104,635 mld. dolari Număr de angajaţi: 287.000 Capitalizare bursieră: 210,03 mld. dolari; 7. Intel Venituri în 2010: 43,623 mld. dolari Număr de angajaţi: 82.500 Capitalizare bursieră: 111,85 mld. dolari; 6. Lockheed Martin Venituri în 2010: 45,803 mld. dolari Număr de angajaţi: 133.000 Capitalizare bursieră: 28,27 mld. dolari; 5. Boeing Venituri în 2010: 64,306 mld. dolari Număr de angajaţi: 160.500 Capitalizare bursieră: 53,57 mld. dolari. Integral aduce Capital
Veşti bune pentru Europa: Optimismul consumatorilor germani este la maximul ultimilor şase ani datorită creşterilor salariale şi şomajului scăzut. Creşterile salariale, veniturile mai mari ale gospodăriilor şi şomajul redus fac ca optimismul consumatorilor germani în privinţa economiei să ajungă aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, semn 
bun pentru cea mai mare economie europeană care în primul trimestru a evitat la limită recesiunea mai ales datorită consumului. Indexul anticipativ al încrederii consumatorilor în economie al companiei de cercetare a pieţelor GfK a crescut de la 6,5 puncte pentru iunie la 6,8 puncte pentru iulie, cel mai ridicat nivel din septembrie 2007, scrie agenţia Thomson Reuters. Orice veste bună din Germania este bună şi pentru Europa deoarece, în condiţiile în care Franţa este necompetitivă din punct de vedere economic şi slab condusă, Marea Britanie este preocupată cu ideea de a rămâne sau nu în Uniunea Europeană, iar celelalte ţări cu PIB mare – Italia şi Spania – nu au ieşit încă din recesiune, forţa economiei germane va alimenta şi economia europeană în ansamblu. Angajaţii din Germania şi-au asigurat creşteri substanţiale ale salariilor, de până la 6,6%, în acest an. Aceasta şi inflaţia moderată au mărit puterea de cumpărare într-o perioadă în care dobânzile foarte mici oferite de bănci descurajează economisirea. Rata şomajului aflată la minimul de după reunificarea ţării şi majorările salariale le oferă germanilor siguranţa necesară pentru a planifica achiziţii scumpe precum proprietăţi imobiliare, mai ales în condiţiile în care pot încheia contracte de împrumut şi de ipotecă în termeni avantajoşi. „Perspectiva veniturilor germanilor s-a îmbunătăţit şi mai mult, cu toate că era deja la niveluri ridicate datorită situaţiei stabile de pe piaţa muncii şi acordurilor colective de muncă favorabile, de care au beneficiat şi perspectivele economice“, a explicat Rolf Buerkl, cercetător la GfK. Majorările salariale vin în contextul în care în ţări precum Italia salariile au crescut cu 21% în ultimii 10 ani, pe când în Germania avansul a fost de doar 5%. Integral in Ziarul Financiar
Practici îndoielnice ale serviciilor secrete. Opoziţia germană cere guvernului să intervină juridic la nivel internaţional pentru a stopa acţiuni excesive de supraveghere electronică, de secretarizare a datelor stocate, încălcînd astfel drepturile individuale ale cetăţenilor. Interceptarea comunicărilor electronice de către SUA şi Anglia, dezbătută şi în Bundestag. Cu prilejul vizitei preşedintelui Barack Obama în Germania, săptămîna trecută, Angela Merkel a atras atenţia asupra necesităţii respectării unui „echilibru” acceptabil „între securitate şi libertate”. Prin aceste critici aluzive, şefa 
guvernului federal a vrut să sugereze dezacordul Germaniei privitor la supravegherea electronică globală practicată de către serviciul secret american NSA (National Security Agency). Între timp s-a aflat de interceptări similare făcute şi de serviciul secret englez, ceea ce a stîrnit un val de comentarii în presă şi reacţii din partea unor politicieni şi analişti. În acelaşi context, s-a aflat că cele două servicii secrete, american şi englez, cooperează în cadrul acţiunii de interceptare. Ministrul britanic de externe, Hague, a apărat această cooperare, calificînd-o drept „indispensabilă”. Cu prilejul unei vizite în California (SUA), Hague a declarat că statul nu-şi poate apăra cetăţenii dacă nu dispune de informaţii secrete privind activitatea unor terorişti. Potrivit radiodifuziunii germane, Hague a mai spus că activitatea serviciilor secrete se desfăşoară într-un cadru strict legal. Avînd în vedere tratatele europene, ministrul german al justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a cerut autorităţilor britanice să informeze opinia publică asupra volumului de date stocate, ce date au fost culese şi în baza căror legi s-au efectuat aceste operaţiuni. Pe de altă parte, agenţia de presă DPA a anunţat că guvernul britanic nu este dispus să facă dezvăluiri privind programul de interceptare, “Tempora”. Asta rezultă dintr-o adresă a ambasadei britanice trimisă ministerului german de interne. În adresa citată de DPA se spune că din principiu nu se divulgă probleme legate de activitatea serviciilor secrete. Integral aduce RFI
Rusia în Moldova: “Împarte şi stăpâneşte” Rusia atacă din nou Republica Moldova după un plan care se vede cu ochiul liber. Unele mişcrări ale Rusiei sunt chiar previzibile. Multe din acţiunile represive pe care le întreprinde împotriva Moldovei se aseamănă cu cele aplicate în ajunul războiului din 1992, de la Nistru, soldat cu separarea câtorva raioane de Est de restul Republicii Moldova. În anul 2002, aflat la Chişinău într-o vizită oficială, fostul preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, a declarat cu text deschis că „Rusia a fost nevoită să declanşeze războiul din Transnistria în 1992, pentru a 
împiedica unirea Moldovei cu România”. Preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, scrie în cărţile sale de memorii, că în ajunul acelui sângeros război a fost chemat la Moscova unde i s-a spus că dacă nu semnează acordul de constituire a Comunităţii Statelor Independente se va „trezi cu 3 republici în loc de una” (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). La numai o lună de la acea ameninţare, au apărut tancurile la Comrat (autonomia Găgăuză), iar ulterior luptele s-au mutat la Nistru, Rusia înarmând bandele de gardişti transnistreni şi cazaci cu armament din depozitele sale. Summit-ul UE de la Vilnius îngrijorează Rusia. Acum, în 2013, cu mici adaptări, evenimentele care au precedat războiul din 1992, se repetă. Numai că de data aceasta Moscova nu se teme de unirea Moldovei cu România, ci de o apropiere ireversibilă a Moldovei de UE la summit-ul Parteneriatului Estic al UE la Vilnius, în noiembrie curent. La începutul acestei săptămâni, Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană a confirmat încheierea negocierilor asupra acordurilor de asociere şi de liber schimb, anunţând că „nu există obstacole ca aceste acorduri să fie parafate în cadrul reuniunii de la Vilnius din 29 noiembrie”. Imediat după încheiera crizei politice de la Chişinău (instituirea noului Guvern) şi reluarea dialogului Moldovei cu Bruxelles-ul, Rusia şi-a reactivat agenţii de influenţă din Moldova: liderul separatist Evgheni Şevciuk a semnat acel decret cu privire la demarcarea aşa-zisei frontiere a Transnistriei. Şi pentru a provoca şi mai mult Chişinăul, el a inclus în schema sa şi 3 sate aflate acum sub jurisdicţia constituţională a Republicii Moldova. În paralel, la Chişinău au fost trimişi tot felul de portavoci ale Kremlinului, pe post de comentatori, care ofensau poporul Republicii Moldova pe la emisiunile televizate la care erau invitaţi. Următoarea provocare: reţinerea a 4 poliţişti moldoveni la aşa-zisa „vamă transnistreană”. Propagandişti în sutană Un alt element aplicat de Rusia – Biserica. Din senin, preoţii Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) şi-au amintit că deputaţii moldoveni nu au ţinut cont de solicitarea lor de a modifica Legea privind egalitatea de şanse care, în opinia lor, oferă drepturi exagerate minorităţilor sexuale. „Misiunea nocturnă” a preoţilor pro-moscoviţi este de a egala, propagandistic, imaginea UE cu cea a homosexualilor. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua tuturor! 🙂
De urmarit Egiptul in urmatoarele zile ….pana la urma intrebarea este ce va face armata: va interveni sau nu si daca da de partea cui.
Buna Ziua,
Parerea mea ca au sa intervina si o sa preia puterea cu niste injuraturi serioase pentru Obama.