Ştiri Externe: 27 decembrie 2013 / 2014 – puţine speranţe, multe primejdii
27/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Mii de bulgari au ieşit în stradă pentru a cere demisia guvernului. Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: Peste 3.000 de bulgari protestează joi la Sofia, revendicând demisia guvernului socialist al premierului Plamen Oreşarski. Manifestaţii de protest au loc şi în alte 30 de oraşe din ţară, dar în majoritatea locurilor numărul protestatarilor nu depăşeşte câteva zeci. O parte semnificativă din cei care protestează sunt bulgari care trăiesc peste hotare şi au revenit în ţară pentru sărbătorile de iarnă. Sloganul protestului de joi este “Ne-am întors pentru demisie”. Ziua de 26 decembrie este cea de-a 196-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale. Nemulţumirea a fost declanşată la 14 iunie când, la propunerea premierului, parlamentul l-a aprobat pe controversatul mogul de presă Delian Peevski la şefia agenţiei pentru securitate naţională. Potrivit organizatorilor protestelor, deşi şi-a revizuit relativ repede decizia cu privire la nominalizarea lui Peevski, guvernul nu mai are dreptul să rămână în funcţie deoarece a dovedit că serveşte intereselor mafiei. Agerpres
Proteste la Kiev după agresarea unei jurnaliste. Manifestanţii cer demisia ministrului de Interne. Sute de persoane au protestat joi, la Kiev, cerând demisia ministrului ucrainean de Interne, Vitali Zaharcenko, după agresarea unei jurnaliste de opoziţie care scrisese un material despre averea acestuia. Sute de persoane având fotografii ale jurnalistei Tetiana Ceornovol, în vârstă de 34 de ani, s-au adunat în faţa Ministerului de Interne, în centrul Kievului. Agresarea jurnalistei pare să fi relansat protestele în Ucraina, care se diminuaseră în ultimele zile, notează Reuters. Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în detenţie, a lansat un apel pentru organizarea de manifestaţii, după agresarea jurnalistei de opoziţie. Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat agresiunea, catalogând violenţele drept “inacceptabile”. O cunoscută jurnalistă ucraineană, Tetiana Ceornovol, activistă a opoziţiei, a fost agresată la Kiev, miercuri dimineaţă. Tetiana Ceornovol, ziaristă la publicaţia Ukrainska Pravda, s-a prezentat la poliţie şi a spus că a fost blocată în trafic, la periferia Kievului, de indivizi necunoscuţi. A fost bătută şi lăsată pe marginea drumului. Jurnalista tocmai publicase un material despre averea ministrului ucrainean de Interne, Vitali Zaharcenko. Ea investighează averile mai multor membri ai regimului ucrainean. Sute de persoane au protestat în faţa Ministerului de Interne după agresiune. Integral aduce Mediafax
Criză în Turcia! Erdogan se repliază în faţa scandalului de corupţie. Premierul turc şi-a remaniat cabinetul după o vastă operaţiune care a vizat apropiaţi ai guvernului. Efectele turbulenţelor politice încep să se resimtă şi la nivelul economiei. Premierul turc a fost nevoit să apeleze la o amplă remaniere guvernamentală în încercarea de a atenua efectele scandalului de corupţie, cel mai mare de la venirea sa la putere în 2002, care îi vizează miniştri, deputaţi şi oficiali apopiaţi partidului de guvernământ.La doar câteva ore după ce trei miniştri şi-au anunţat demisia, Erdogan a anunţat că zece membri ai executivului său conservator, printre care şi demisionarii, vor fi înlocuiţi. Printre miniştrii demişi se află cel al Afacerilor Europene, Egemen Bagis, o figură influentă şi cu rol central în negocierile de aderare la UE, al cărui nume a fost şi el citat de presă în acest scandal care, de opt zile, zguduie statul turc la vârf, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale, un test pentru partidul lui Erdogan (AKP). Cei trei miniştri care şi-au dat miercuri demisia – ai Internelor, Economiei şi Mediului – sunt oficialii ai căror fii au fost puşi sub acuzare în ancheta anti-corupţie declanşată marţea trecută. În mod cu totul surprinzător, fostul ministru al Mediului a cerut şi demisia premierului, fapt ce subliniază diviziunile din rândurile AKP provocate de noul scandal. Erdogan a rămas însă ferm pe poziţie, denunţând o acţiune care vizează destabilizarea guvernului, dar şi a ţării. “Suntem în faţa unui atac, nu doar împotriva partidului nostru AKP, ci împotriva întregii naţiuni, un complot evident, o maşinaţiune”, a acuzat premierul conservator, într-un discurs difuzat de postul de ştiri NTV. Toate aceste acţiuni, pe care anterior Erdogan le atribuise unor forţe externe, au drept scop subminarea economiei naţionale, a adăugat premierul. Erdogan a mai comparat ancheta judiciară cu protestele populare din Parcul Gezi din vară pe care le-a calificat drept “o trădare evidentă”.”Este o conspiraţie internaţională” a reiterat el, subliniind drept pretext dorinţele “lobby-ului financiar” de a creşte dobânzile Turciei şi invidia provocată de preconizata construcţie a unui al treilea aeroport, cel mai mare din lume, la Istanbul. Premierul turc a denunţat că “cele 9 zile de investigaţie judiciară au adus pagube de 20 de miliarde de dolari companiilor turce” în urmă căderii Bursei şi de 1.625 miliarde de dolari băncii publice Halkbank, al cărei director se află printre cele 24 de persoane plasate în arest preventiv. Integral aduce EVZ
Turcia: amplă remaniere guvernamentală. Amplă remaniere a guvernului din Turcia, pe fondul unui scandal politico-financiar. Premierul, Recep Erdogan, a anunțat miercuri seară remanierea după demisia miniștrilor de interne, al economiei și al mediului implicați într-un răsunător scandal politico-financiar, relatează AFP. În total, 10 miniştri ( jumătate din cabinet) au fost înlocuiţi în urma scandalului catalogat de premierul Erdogan drept “un complot internaţional”. Cei trei miniştri au demisionat după ce fiii lor au fost puşi sub acuzare în cadrul unei vaste anchete anticorupție care a provocat o criză politică majoră cu patru luni înainte de alegerile locale.RFI
Noi tensiuni sino-nipone în Extremul Orient. Tensiunile din Extremul Orient s-au amplificat din pricina perpetuării unei tradiţii nipone. Premierul japonez Abe a stârnit noi valuri de indignare în China şi Coreea de Sud, vizitând sanctuarul Yasukuni. Dedicat sufletelor celor două milioane şi jumătate de japonezi ucişi în cel de-al doilea război mondial, controversatul sanctuar şintoist, un tipic lăcaş de cult tradiţional, politeist, al fostei religii de stat nipone, inflamează frecvent spiritele în regiune. Fiindcă între cei onoraţi la Yasukuni sunt şi 14 criminali de război aflaţi în rândul trupelor care au ocupat şi pustiit zone întinse ale Chinei şi Coreii. Or, la un an de la accesul său la putere, premierul Shinzo Abe, un conservator cu pronunţate convingeri naţionaliste, a repetat gestul din 2006 al predecesorului său, Iuniciro Koizumi, efectuând o vizită lăcaşului de cult şintoist din centrul capitalei nipone. Japonia s-a mulţumit, după cel de-al doilea război mondial, să adopte o atitudine pacifistă, fără să-şi asume însă critic şi să-şi depăşească spiritual trecutul hegemonic şi militarist. La ieşirea din sanctuar, Abe a declarat, ce-i drept, că e hotărât ca, pe viitor, „nimeni să nu mai sufere de pe urma unui nou război”. Dar gestul său, condamnat viguros la Beijing şi Seul şi deplâns în termeni net mai moderaţi de diplomaţii americani, este, din unghi chinez şi coreean, extrem de problematic. Integral aduce Deutsche Welle
Cum influenţează imigranţii români politica internă a Marii Britanii şi de ce David Cameron merge pe sârmă. Restricţiile pe piaţa muncii impuse de mai multe ţări din UE odată cu aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană vor expira pe 1 ianuarie. Problema este deosebit de controversată în Marea Britanie. Fluxul de imigranti dinspre Uniunea Europeană spre Regatul Unit s-a dublat începând cu sfârşitul anilor ’90. Îngrijorarea populaţiei, alimentată de politicienii britanici, provine din faptul că, în 2004, atunci când Uniunea Europeană şi-a întors faţa către Est, Marea Britanie a fost opţiunea numărul 1 pentru imigranţi. Iar un nou val de imigranţi ar putea să pună presiune pe economie. Această problemă ridică mize politice uriaşe pentru premierul David Cameron, in special din cauza faptului că UKIP, partidul euroscepticilor, şi-a cam retras sprijinul politic pentru Conservatori, în perspectiva alegerilor generale din 2015. Conform unui sondaj efectuat de Ipsos Mori la care au participat 980 de intervievaţi, 39% din respondenţi au afirmat că starea economiei este principala problemă pentru britanici, iar 37% consideră că situaţia imigranţilor este preocuparea numărul 1. Cei care sunt îngrijoraţi de afluxul imigranţilor sunt conservatorii de 55 de ani şi care locuiesc în Sudul Angliei. Germania, Austria, Olanda şi Finlanda au cerut la rândul lor Comisiei Europene să adopte măsuri pentru a evita situaţiile în care imigranţii care se deplasează în Uniunea Europeană o fac doar ca să ceară în ţara unde se stabilesc ajutoare sociale în loc să îşi caute de muncă. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]