Ştiri Externe: 26 septembrie 2013 / Germania: o coaliţie dificilă!
| 26/09/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
SUA şi UE nu au o viziune strategică pentru ţările arabe. Statele Unite şi Uniunea Europeană nu au o strategie şi influenţă asupra ţările care au luat parte la Primăvara Arabă, în pofida ajutorului economic de miliarde de dolari oferit începând din 2011, se arată într-un raport al unui centru de studii american, citat miercuri de AFP. “Statele Unite şi Europa trebuie să-şi demonstreze în continuare voinţa politică şi să dezvolte strategii durabile pentru a ajuta Egiptul, Tunisia, Libia şi Yemenul în tranziţiile lor democratice”, scriu două cercetătoare americane şi o expertă britanică într-un raport dur al Centrului Rafik Hariri pentru Orientul Mijlociu al Atlantic Council din Washington. “Unele voci de la Washington şi Bruxelles se întreabă chiar dacă SUA şi UE au multe de oferit acestor ţări în tranziţie, comparativ cu ţările 
din Golf, care le aduc mulţi bani”, notează analiştii. Danya Greenfield, Amy Hawthorne şi Rosa Balfour, care şi-au prezentat raportul în cadrul unui colocviu la Washington, susţin că “implicarea SUA şi a Europei este marcată mai degrabă de oboseală şi frustrare decât de energie şi speranţă” în faţa dificultăţilor proceselor politice din Egipt, Tunisia, Libia sau Yemen. Fostă angajată a Departamentului de Stat american, Danya Greenfield afirmă că sprijinul pentru Primăvara Arabă nu mai este o ‘prioritate’ pentru SUA, cel puţin prin raport cu discursul ‘major’ al preşedintelui Barack Obama din mai 2011, care s-a angajat să desfăşoare “toate mijloacele diplomatice, economice şi strategice” pentru a sprijini procesul de democratizare. În ceea ce priveşte politica europeană, aceasta “suferă, de asemenea, de o discordanţă între angajamente şi voinţa de a le pune în practică”, potrivit Rosei Balfour. “UE nu are viziune strategică, deoarece priorităţile statelor sale membre sunt diferite: Franţa şi Marea Britanie sunt mobilizate asupra securităţii, Spania şi Italia – în special asupra migraţiei, Suedia, Olanda sau Polonia sunt mai degrabă implicate asupra tranziţiilor democratice”, se menţionează în raport. Documentul nu sintetizează ajutoarele economice totale oferite în fiecare an de UE şi SUA ţărilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Integral aduce Agerpres
Atentat cu bombă împotriva unui centru de colectarea impozitelor la Atena. Un atentat cu bombă a atins joi 
dimineaţa un centru de colectarea impozitelor în nordul Atenei, fără să provoace victime, a anunţat o sursă din cadrul poliţiei. Explozia a avut loc către ora 2.00 GMT (5.00,ora României), în cartierul Kifisia. Ea a fost precedată, cu o jumătate de oră, de apeluri anonime de avertisment către un site de ştiri, un cotidian naţional şi numărul de urgenţă al poliţiei.Potrivit site-ului de ştiri Zougla.gr, care a primit unul dintre aceste apeluri, dispozitivul exploziv a fost depus într-o geantă de voiaj în afara clădirii şi a provocat pagube materiale. Atentate, fără victime de cele mai multe ori, împotriva unor ţinte diplomatice, politice, aparţinând serviciilor publice sau agenţiilor bancare sunt frecvente în Grecia. Poliţia le impută adesea mişcării extremiste sau anarhiste locale. Mediafax.
Parlamentarii italieni ai Partidului Poporul Libertăţii vor să-şi dea demisia în bloc dacă Silvio Berlusconi este exclus din Senat. Parlamentarii partidului de centru-dreapta Poporul Libertăţii din care face parte 
şi Silvio Berlusconi au decis miercuri să-şi dea demisia în bloc dacă fostul lider al guvernului va primi un vot negativ în Senat pe 4 octombrie. Deputaţii şi senatorii din partidul lui Berlusconi s-au întâlnit la Roma, unde au fost de acord cu propunerea fostului preşedinte al Senatului, Renato Schifani, de a demisiona în bloc dacă o comisie specială va vota excluderea lui Berlusconi diin Senat, săptămâna viitoare. În conformitate cu Legea Severino adoptată în 2012, fostul preşedinte al Consiliului de Miniştrii, în vârstă de 77 de ani, riscă să fie demis din funcţia de senator şi declarat neeligibil după ce a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea de Curtea Supremă de Justiţie pe 1 august. Un prim vot în cadrul comisiei este prevăzut pentru 4 octombrie când va fi ridicată problema imunităţii. Având în vedere componenţa acestui organism de 23 de membri, un vot negativ este aşteptat. Liderul celui mai mare partid de centru-stânga – Partidul Democrat -, Guglielmo Epifani, a denunţat imediat decizia aleşilor Poporului Libertăţii drept o „iresponsabilitate faţă de ţară”. „Partidul Poporul Libertăţii riscă să distrugă tot şi să ducă la instabilitatea guvernului care încearcă în prezent să rezolve problemele italienilor”, a declarat Epifani. Italia este condusă din aprilie de către un guvern inedit format între Partidul Democrat şi Partidul Poporul Libertăţii, condus de Enrico Letta. Integral in Adevarul.
Surplusul masiv de cont curent al Germaniei, o piatră de moară agăţată de gâtul zonei euro sau dovada succesului reformelor în stil nemţesc? O idee larg răspândită în lumea economiştilor este că excedentul masiv de cont curent al Germaniei, cel mai mare la nivel mondial anul trecut, dezechilibrează zona euro şi inhibă economiile europene mai slabe, afectează negativ întreaga lume şi are printre cauze salariile relativ mici şi modelul economic mercantilist al Berlinului. De aceea venirea la guvernare în Germania a Partidului Social-Democrat din opoziţie, care a 
promis că va pune presiune pe companii să mărească salariile, întărind astfel puterea de cumpărare a populaţiei şi cererea internă, ar rezolva una din cele mai serioase probleme ale Europei. Unii analişti vin cu contraargumente. Ceea ce guvernul german va face pentru familiile germane va fi mai important pentru economia globală şi Europa decât orice schimbare modestă în atitudinea Berlinului faţă de partenerii europeni, iar aceasta deoarece problemele economice fundamentale ale zonei euro pot fi rezumate la politicile interne ale Germaniei care generează surplusuri masive de cont curent, scrie The Wall Street Journal. Problemele sunt evidente dacă sunt analizate datele privind balanţele de cont curent. În anii 1990, Germania avea un deficit de cont curent modest. În 2001, balanţa a ajuns la echilibru, iar până în 2007 deficitul s-a transformat într-un surplus masiv echivalent cu 7,5% din PIB. În termeni nominali, Germania ajunsese anul trecut să aibă cel mai mare surplus din lume. Acest surplus, care reflectă ceea ce nemţii economisesc în plus faţă de ceea ce consumă, implică deficite în altă parte. În anii de dinaintea crizei financiare, aceste deficite s-au acumulat la graniţele zonei euro. În 2007, Irlanda avea un deficit de cont curent de 5,4% din PIB, nivel nesustenabil pe termen lung. Deficitele Spaniei şi Portugaliei se situau la 10% din PIB, iar cele ale Greciei şi Ciprului la 14% din PIB. În urma crizei financiare, cererea internă din aceste state s-a prăbuşit, ceea ce a echilibrat balanţa comercială prin înăbuşirea importurilor. Germania a reuşit să-şi susţină surplusurile orientându-şi exporturile spre pieţele emergente. Însă recentele crize valutare au demonstrat că nici deficitele acestor economii nu sunt sustenabile. Rezultatul este şi aici prăbuşirea cererii interne. Pentru a-şi menţine modelul de creştere bazat pe exporturi şi surplusurile de cont curent, care vor rămâne probabil mai mari de 5% din PIB în următorii ani, Germania va trebui să găsească noi pieţe, deci noi victime, sau să revină la cele vechi, notează WSJ. Integral aduce ZF
Uniunea Europeană va salva vinurile moldoveneşti. Comisia Europeană a propus deschiderea anticipată a pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti, ca să reducă impactul economic al deciziei Moscovei de a interzice importurile de băuturi alcoolice din Republica Moldova. Concret, Executivul european recomandă ca Uniunea Europeană să 
deschidă piaţa pentru vinurile moldoveneşti înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Republica Moldova şi cere Consiliului şi Parlamentului European să ţină cont cât mai repede de această propunere. Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a spus că astfel, Uniunea Europeană va demonstra că “nu este doar un proiect de integrare economică, ci şi un spaţiu al solidarităţii”. “Piaţa Uniunii Europene este o alternativă durabilă şi un pol de stabilitate viabil pentru sectorul vinicol moldovean”, a mai spus oficialul european. Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care ar trebui să fie parafat în noiembrie la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, prevede inclusiv crearea unei zone de liber schimb, în principiu din 2015. Dacă propunerea Comisiei va fi aprobată, piaţa europeană s-ar putea deschide pentru vinurile moldoveneşti înainte de acest termen, cel mai probabil în următoarele luni şi după avizul Consiliului şi Parlamentului European.Propunerea Comisiei Europene vine în contrapartidă la recenta decizie a Moscovei de a suspenda importurile de vinuri moldoveneşti. Comisia Europeană şi Parlamentul European au avertizat deja Rusia că este “inacceptabil” să recurgă la ameninţări împotriva statelor foste sovietice care încearcă să aprofundeze relaţiile cu Uniunea Europeană prin astfel de măsuri. Rusia a interzis importurile de vinuri moldoveneşti, sub pretextul calităţii slabe a acestora, însă Chişinăul a denunţat o decizie politică “nedreaptă”, menită să sancţioneze apropierea Chişinăului de Uniunea Europeană. Integral la RFI
Cine îşi face curaj să guverneze cu Angela Merkel? Germania aşteaptă cu sufletul la gură negocierile politice interne. Va fi o mare coaliţie din două partide sau una de stânga, compusă din trei formaţiuni? Destulă lume se teme de o combinaţie alături de Angela Markel. Entuziasm la sediul CDU: Angela Merkel este câştigătoarea serii alegerilor. Cu 41,5%, partidul are cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani. Nu este majoritate absolută. Angela Merkel trebuie să îşi găsească un nou partener de coaliţie. Actualul partener, FDP, a ratat pragul de 5 procente şi, deci, accederea în Parlament – pentru prima oară în istoria alegerilor parlamentare federale. La liberali se termină, astfel, o eră. Ce partide vor guverna, aşadar, Germania în următorii patru ani? Cel mai probabil se va forma o Mare Coaliţie între creştin-democraţi şi social-democraţi. Dar posibilul companion de coaliţie încă mai are dubii. SPD, a doua dimineaţă după 
alegeri. Conform tradiţiei, şeful partidului, Sigmar Gabriel, îi oferă flori candidatului social-democrat la funcţia de cancelar, Peer Steinbrück. Cele 25,7% obţinute sunt sub aşteptări – dar Steinbrück nu renunţă la mesajele mobilizatoare:”Vom merge mai departe. Social-democraţia merge mai departe” Dar cum? În opoziţie sau la putere? Nu mulţi social-democraţi au amintiri plăcute de la ultima coaliţie cu creştin-democraţii. Între 2005 şi 2009, SPD a trebuit să facă destule compromisuri, pierzând usturător în alegerile din 2009. Alternativa ar fi o coaliţie între SPD, Stânga neo-comunistă şi Verzii ecologişti. Liderii social-democraţilor exclud o asemenea combinaţie. Doar aripa stângă a partidului are altă părere. Sascha Vogt, şeful Tineretului Socialist, reproşează colegilor de partid că “… ne-a lipsit perspectiva accederii la putere, respectiv nu ne-am orientat spre o coaliţie roşu-roşu-verde. Am eliminat din start această opţiune. Am considerat mereu că aceasta este o greşeală pe care trebuie să o corijăm în următorii patru ani” Dilemă, aşadar, la SPD: nici coaliţia cu CDU, nici combinaţia roşu-roşu-verde nu au susţinere. Dar conducerea partidului aşteaptă o ofertă din partea CDU – Marea Coaliţie nu este încă definitiv exclusă. Şi, în orice caz, este mai plauzibilă decât o coaliţie negru-verde. Ecologiştii îşi ling încă rănile, după dezastruosul scor de 8.4%. Nimănui, în tabăra verzilor, nu îi arde de o coaliţie cu atotputernica Angela Merkel. “Nu îmi pot imagina aşa ceva. Nu avem subiecte compatibile”, comentează Steffi Lemke, şefa biroului politic federal al Partidului Verzilor, amintind că, “În plus, cel puţin în ultimele săptămâni de campanie, CDU a săpat tranşee între noi. Suntem dispuşi la dialog dar nu cred că de aici se poate naşte vreo coaliţie”. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
