Ştiri Externe: 25 noiembrie 2013 / Europa de Est „obosită“ de tranziţie
| 25/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Premierul Japoniei, despre crearea unei zone de apărare aeriană chineză: “Sunt foarte îngrijorat, este un lucru foarte periculos”. Premierul japonez Shinzo Abe a calificat, luni, drept “periculoasă” crearea de către China a unei 
“zone de identificare a apărării aeriene”, al cărei traseu include insulele aflate sub control nipon. “Sunt foarte îngrijorat pentru că este un lucru foarte periculos, care poate conduce la un accident imprevizibil”, a declarat Abe în cadrul unei şedinţe pe această temă în Senat, potrivit declaraţiilor sale citate de presă. Beijingul a anunţat sâmbătă crearea unei “zone de identificare şi apărare aeriene” în Marea Chinei de Est, care include insulele aflate sub controlul Japoniei dar care sunt revendicate de China. Crearea acestei noi zone de apărare aeriană este însoţită de reguli pe care este necesar să le respecte toate avioanele care o tranzitează, sub ameninţarea unei intervenţii a forţelor armate, a anunţat Ministerul chinez al Apărării într-un comunicat. Aeronavele este necesar să furnizeze planul precis de zbor, să-şi afişeze în mod clar naţionalitatea şi să menţină comunicaţii radio care să le permită să “răspundă în mod rapid şi adecvat cererilor de identificare” formulate de autorităţile chineze.Trasarea acestei zone de apărare aeriană, prezentată pe o hartă difuzată pe site-ul ministerului, arată că zona acoperă o suprafaţă întinsă în Marea Chinei de Est, între Coreea de Sud şi Taiwan. Potrivit hărţii, zona include arhipelagul Senkaku, insule aflate sub controlul Japoniei, dar revendicate de Beijing sub numele Diaoyu. Mediafax
Ucraina, în prag de revoluţie. Zeci de mii de oameni în stradă pentru Europa. Zeci de mii de ucrainieni au ieşit duminică pe străzile din Kiev precum şi în alte oraşe importante din Ucraina. Aceştia protestează faţă de decizia 
guvernării de a întrerupe traseul european al ţării. Manifestanţii au declarat guvernul şi preşedinţia ca fiind ilegale şi i-au acuzat de trădarea interesului naţional în favoarea unor beneficii personale. Ucraina este acum pe un butoi de pulbere. Ucraina a fost marcată duminică de ample proteste. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la Kiev dar şi în alte oraşe importante. Manifestanţii au ieşit în stradă cu drapele ale Ucrainei şi ale Uniunii Europene. Au fost înregistrate altercaţii între forţele de ordine şi manifestanţi, iar numărul celor care se află în stradă este în continuă creştere. În momentul în care scriu acest articol se estimează că numai la Kiev sunt peste 50.000 de persoane, în timp ce în toată Ucraina s-a ajuns la peste 100.000 (unele surse vorbesc de peste 200.000 de persoane în toată Ucraina). Vă reamintim că actuala guvernare a Ucrainei a renunţat la traseul european cu doar câteva zile înainte de summitul de la Vilnius, acolo unde trebuia să semneze acordul de asociere. Decizia s-a făcut sub presiunea Rusiei, aceasta promitând peste 20 de miliarde de euro şi gaze ieftine pentru a se renunţa la direcţia europeană. Cealaltă alternativă propusă de către Moscova era dezmembrarea Ucrainei, care în partea sa de est are o puternică comunitate filorusă. Integral aduce Adevarul.
Vladimir Putin salută începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului South Stream din Serbia. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a salutat duminică începerea lucrărilor de construcţie la tronsonul sârb al gazoductului 
South Stream, subliniind că acesta va garanta consumatorilor europeni livrări stabile de gaz rusesc, informează duminică AFP. ‘Gazoductul South Stream care se întinde pe fundul Mării Negre va permite. consumatorilor din sud-estul Europei să profite de importante zăcăminte de gaz rusesc, diminuând astfel riscurile de tranzit prin terţe ţări. Acest lucru va contribui la consolidarea securităţii energetice internaţionale’, a declarat preşedintele Putin, potrivit unui comunicat al Kremlin. Gigantul Gazprom a anunţat la rândul său lansarea lucrărilor la gazoductul South Stream din Serbia, în baza acordului semnat la sfârşitul anului 2012 cu această ţară. Proiectul ruso-italian South Stream, al cărui şantier a fost lansat oficial în decembrie anul trecut, va lega pe o distanţă de 3.600 de kilometri Rusia de Bulgaria, pentru a se îndrepta apoi spre Europa de Vest, via Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul este conceput să transporte anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagra, ocolind ţări de tranzit, precum Ucraina si Belarus. Serbia, care depinde practic în întregime de livrările de gaz rus via Ucraina, caută să-şi diversifice sursele şi căile de livrare.Agerpres
Der Spiegel: Obama încearcă să calmeze Israelul. Președintele american a reacționat rapid la temerile Israelului cu privire la acordul nuclear semnat cu Iranul. Șeful de la Casa Albă a discutat la telefon cu premierul Benjamin Netanyahu asigurându-l că America e de partea Israelului. Obama i-a oferit premierului Netanyahu discuții directe despre acordul semnat cu Teheranul și l-a asigurat că eforturile comunității internaționale sunt îndreptate în direcția 
găsirii unei soluții durabile la programul nuclear iranian. Președintele a recunoscut că Israelul are tot dreptul să privească sceptic concesiile făcute de Teheran, dar l-a asigurat pe Netanyahu de toată susținerea Americii și de scopul comun al ambelor state: acela de a împiedica Iranul să obțină arme atomice. Premierul israelian criticase acordul semnat la Geneva și îl catalogase drept o greșeală istorică. Ministrul israelian al economiei, Naftali Bennett, a fost și mai dur decât șeful său. Bennett a spus la Ierusalim că, dacă peste cinci ani va exploda o bombă nucleară la New York sau la Madrid, atunci aceasta va fi urmarea directă a acordului semnat în weekend cu Iranul. Există însă unii politicieni israelieni care se tem mai degrabă de izolare internațională în contextul acestor critici. Ministrul Justiției, doamna Tzipi Livni, a declarat că Israelul trebuie să privească înainte acum și să aibă grijă să păstreze relațiile privilegiate cu SUA. Doamna Livni este negociatorul șef israelian în chestiunea palestiniană și știe cât de mari sunt nemulțumirile administrației Obama legate de guvernul său. Experți în securitate sunt de părere că guvernul trebuie să renunțe la retorica dură și să refacă legăturile cu America pentru un scop mai important: influențarea acordului final cu Iranul în favoarea Israelului. Și presa amintește că înțelegerea actuală cu Teheranul este una limitată pe șase luni și că miza este tratatul definitiv. Partea iraniană sărbătorește o victorie. Ministrul de externe Jawad Zarif e privit ca un erou care a reușit să mențină programul de îmbogățire a uraniului în viață și să ridice, în același timp, sancțiunile impuse țării sale. Însuși liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei, i-a mulțumit lui Zarif pentru munca sa. Poate mai important este faptul că victoria unor moderați precum Zarif și președintele Hassan Rohani va încetini avântul ideologilor duri precum fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad. Acordul este o înfrângere a tuturor extremiștilor: de la Teheran, la Riad și Ierusalim. Integral aduce RFI.
Referendum: elvețienii au votat împotriva limitării salariilor managerilor. În Elveția, salariile de top nu vor fi reduse. O inițiativă în acest sens a vizat limitarea câștigurilor managerilor, dar cetățenii elvețieni au respins prin vot 
direct propunerea. Elvețienii s-au prezentat la urne pentru a decide soarta salariilor conducătorilor de companii. O inițiativă a socialiștilor, intitulată 1:12, prevedea ca salariul cel mai mare dintr-o firmă să nu fie mai mare de 12 ori decât cel mai mic venit din aceeași întreprindere. Acest lucru nu se va întâmpla însă, pentru că elvețienii nu au fost de acord cu micșorarea veniturilor managerilor. Aripa tânără a Partidului Social-Democrat din Elveția, Tinerii Socialiști, a inițiat campania finalizată prin referendum. Sindicatele au susținut propunerile. Criticii acestora s-au temut însă că astfel de prevederi va determina concernele cu sedii în Elveția să se mute în alte țări. ȘLa aceste companii, practica salariilor exorbitante pentru managerin este foarte răspândită. În plus, o altă consecință ar fi putut fi pierderea a numeroase locuri de muncă, mai susțin opozanții proiectului. Potrivit rezultatului oficial preliminar, 65,3% din cei prezenți la vot s-au pronunțat împotriva limitării salariilor managerilor. Președintele Patronatelor din Elveția, Valentin Vogt, a salutat rezultatul referendumului. Companiile au susținut o campanie intensă împotriva inițiativei 1:12, încercând să arate ce consecințe nefaste ar avea aceasta pentru piața muncii. În plus, statul nu ar trebui lăsat să decidă valoarea salariilor în mediul privat, au mai arătat reprezentanții patronatelor. Integral la Deutsche Welle
Verdict şoc în Financial Times: „Obosite“ de tranziţie, ţările din Europa de Est ar putea să nu mai ajungă din urmă Vestul. Deşi au recuperat o bună parte din decalajul faţă de ţările europene din Vest, statele din fostul Bloc 
Sovietic sunt încă departe de nivelul de trai din Occident, iar încetinirea reformelor ar putea să le împiedice să ajungă vreodată la acest nivel, scrie Financial Times într-un editorial publicat la finalul acestei săptămâni, text care nu mai lasă nicio speranţă Europei de Est, catalogând-o drept „rătăcită în tranziţie“. După dizolvarea Pactului de la Varşovia din 1991, care a dus la prăbuşirea Uniunii Sovietice, speranţa generală era ca statele membre să scape de sărăcie şi să ajungă la nivelul de viaţă mai ridicat al Europei de Vest. Pentru un timp, statele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semnificativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între aşa-numitele „economii de tranziţie“ şi statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil. Totuşi, evoluţia a stagnat, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a susţinut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piaţă, avertizează că diferenţa rămasă nu va putea fi depăşită, ceea ce este unul dintre cele mai şocante verdicte ale analiştilor. BERD consideră că presiunile interne pentru reforme structurale au dispărut, iar creşterea productivităţii va fi modestă în următorii 10 ani. Potrivit băncii, pentru descătuşarea pieţei forţelor de muncă era necesară creşterea competitivităţii. Spre deosebire de alte pieţe emergente, economiile de tranziţie s-au aflat în imposibilitatea de a creşte prin acumulare de capital sau prin generalizarea învăţământului primar, pentru că erau ţări în care investiţiile au fost mari relativ la PIB şi educaţia era deja la un nivel avansat. Înlocuirea planificării centralizate a fost singurul câştig real, analizează FT. Dereglementarea este esenţială pentru creşterea economică, însă, după cum observă şi BERD, există anumite constrângeri care împiedică reformele. Cel mai mare obstacol în faţa reformelor este repre-zentat de voinţa liderilor locali care nu vor să renunţe la confortul cu care s-au obişnuit în vechiul regim. Integral in Ziarul Financiar.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
