Ştiri Externe: 24 mai 2013 / Piaţa europeană a muncii, tot mai dificilă românilor
| 24/05/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
A cincea noapte de violenţe la periferia Stockholmului. Cel puţin nouă vehicule au fost distruse de flăcări, în timp ce două şcoli şi o secţie de poliţie au suferit pagube din cauza incendiilor, în cea de-a cincea noapte consecutivă de incidente într-o suburbie săracă a capitalei suedeze, Stockholm, cu o numeroasă populaţie de origine străină, transmite AFP. În cursul acestor incidente au fost arestate opt persoane, însă nu s-au înregistrat răniţi, a precizat vineri dimineaţă poliţia suedeză pentru agenţia TT. În suburbia 
Rinkeby, din nordul capitalei, şase maşini au fost incendiate, dintre care cinci au ars complet, potrivit unui fotograf al agenţiei France Presse prezent la faţa locului. Alte trei vehicule au fost distruse de flăcări la Norsborg, în timp ce la secţia de poliţie din Älvsjö focul a fost stins rapid. Potrivit pompierilor, două şcoli – prima la Tensta şi a doua la Kista, în apropiere de Husby, unde au început tulburările – au fost, de asemenea, incendiate, însă flăcările nu au reuşit să se întindă. Ca şi în ziua anterioară, poliţiştii au fost loviţi cu pietre în oraşul Södertälje. Tulburările ar avea ca origine moartea la Husby, un cartier defavorizat al capitalei, a unui locuitor în vârstă de 69 de ani, împuşcat la domiciliul său. Poliţia a afirmat că n-a fost posibil să discute cu bărbatul respectiv, înarmat cu un cuţit, şi a pledat legitima apărare. ‘Suntem pe cale să ajungem, încet-încet, la fel ca alte ţări’, a afirmat Aje Carlbom, antropolog la universitatea din Malmö. ‘Să trăieşti ca tânăr în aceste cartiere izolate se poate dovedi un lucru dificil din mai multe puncte de vedere. Practic, nu ai niciun fel de legătură cu ceilalţi suedezi şi, în majoritatea timpului, nu cred că înţelegi corect societatea suedeză’, a adăugat el. Din cauza politicii sale liberale în ce priveşte imigraţia, Suedia a devenit în ultimele decenii una din destinaţiile imigranţilor în Europa, printre care irakieni, afgani, sirieni, somalezi sau refugiaţi din ţările Peninsulei Balcanice. Grave incidente comparabile cu cele din prezent au avut loc în 2010 la Stockholm şi în 2008 la Malmö. Agerpres
Atacul Terorist de la Londra:
Încă doi suspecţi au fost arestaţi. Potrivit BBC News online, cei doi suspecţi – un bărbat şi o femeie în vârstă de 29 de ani – sunt acuzaţi de complicitate la comiterea unui act terorist. În total, patru persoane sunt în 
prezent în detenţie în cadrul investigaţiei. Lee Rigby, un militar britanic în vârstă de 25 de ani care participase la operaţiuni în Afganistan, a fost ucis miercuri, în Londra, de doi presupuşi islamişti. Cei doi, de 22 şi 28 de ani, au fost împuşcaţi de poliţie şi sunt răniţi. Unul dintre suspecţi a fost identificat drept Michael Adebolajo, un britanic de origine nigeriană.
Cine era militarul britanic ucis. Lee Rigby, în vârstă de 25 de ani, s-a înrolat în 2006, iar în 2009 a fost trimis să participe la operaţiunile din provincia afgană Helmand. El revenise la Londra şi se ocupa de recrutări. Lee Rigby, decapitat miercuri la Londra de doi islamişti, are un copil de doi ani şi nu purta uniforma militară în momentul atacului. Într-o înregistrare video, unul dintre autorii atacului afirmă că a recurs la acest gest pentru că “musulmanii sunt ucişi zilnic de militari britanici. Cu acest militar, este dintre pentru dinte şi ochi pentru ochi”. Aduce Mediafax
UE îi va obliga pe creditori şi pe investitori să suporte pierderi la restructurarea băncilor înainte ca statul să intervină cu finanţare. Comisia Europeană (CE) va impune reguli mai stricte pentru bailout-urile bancare astfel încât acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni fără prioritate la plată vor suporta pierderi pentru salvarea băncilor înainte ca statul să 
intervină cu banii contribuabililor, scrie Financial Times. Modificarea iminentă a regulilor UE privind ajutorul de stat foloseşte ca model bailout-urile bancare din Spania şi Olanda şi obligă ca toate statele membre să taxeze creditorii chiar dacă există obstacole politice, iar guvernele respective îşi permit să folosească bani de la buget. Sub noile reguli ale CE planurile de restructurare bancară va trebui să fie aprobate de Bruxelles înainte ca statul să intervină. Până acum creditorii au fost forţaţi să-şi asume pierderi pentru salvarea băncilor doar în statele care fac parte din programe de asistenţă financiară finanţate de UE, ceea ce a trezit la Bruxelles temeri că, fără reguli comune, deţinătorii de obligaţiuni din ţările cu economii mai rezistente vor fi trataţi mai blând în timpul unei crize. Comisia înăspreşte regulile privind ajutorul de stat cu ani înainte de introducerea formală a regimului comunitar legat de lichidarea unei bănci falimentare prin obligarea creditorilor să suporte pierderi. Oficiali de rang înalt din UE se tem că abordarea neuniformă a bailout-urilor ar putea duce la creşterea costurilor de finanţare pentru băncile din statele de la periferia zonei euro deoarece creditorii vor aprecia că riscurile unor „haircut-uri“ sunt mai mici în cazul băncilor din ţări cu rating suveran maxim precum Germania şi Finlanda. Integral in Ziarul Financiar
Piaţa europeană a muncii, tot mai inaccesibilă românilor. În ultimele două săptămâni, emigranții români și bulgari au fost vizați de o ploaie de propuneri menite să le restricționeze accesul la piața europeană a muncii. Unele dintre ele frizează absurdul. Să fim onești, fum fără foc nu iese. Suntem a
doua cea mai săracă țară din Uniune, ocupăm penultimul loc în privința ratei de absolvire a învăţământului superior, o treime din populație lucrează în agricultură, nu avem o istorie care să ne recomande ca leagăn al civilizației. Și este de ajuns să parcurgi cu avionul ruta București-Madrid ca să-ți dai seama că, într-adevăr, studiile înalte absolvite sau experiența calificată în câmpul muncii nu îi caracterizează pe cei mai mulți emigranți români. De asemenea, mărturiile tuturor acelor bătrânei simpatici din suburbiile Angliei sau Irlandei care se declară șocați că astăzi trebuie să aibă grijă la poșetă și să-și închidă ușile de la casă cu cheia au mai mult decât un sâmbure de adevăr. Totuși, nu am deschis ușa Europei cu forța, am fost invitați și, la vremea aceea, am acceptat încântați. Aproape șapte ani mai târziu, însă, în timp ce toate statele europene (inclusiv România și Bulgaria) se bucură de libera circulație a capitalului și a mărfurilor, populațiile celor două țări sunt, practic, ținute captive de nenumărate restricții și prejudecăți. Zece țări din 25 mențin încă restricții pentru cetățenii celor două state. Din noul pachet legislativ anunțat zilele trecute de premierul britanic David Cameron, unele măsuri sunt de bun-simț, altele par desprinse dintr-un scenariu de groază. Cap de afiș este intenţia executivului de la Londra de a bloca accesul la ajutoare şi locuinţe sociale pentru imigranţii nou-veniţi care nu au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Decizie, cel puțin aparent, justificată și rațională, dar care pune nenumărate semne de întrebare: din moment ce Anglia este parte a Uniunii Europene, va trebui extinsă această regulă la nivelul întregului bloc comunitar? Nu este aceasta o măsură discriminatorie, în condițiile în care până acum străinii nu au întâmpinat obstacole similare? Integral aduce Capital.
Banca Vaticanului, cercetată de procurori pentru spălare de bani. Papa Francisc a ameninţat că ar putea să o închidă. Banca Vaticanului a fost anul trecut în centrul mai multor scandaluri referitoare la tentative de 
spălare de bani, iar raportul Direcţiei de Informaţii Financiare a Vaticanului a scos la iveală şase astfel de infracţiuni. Pe de altă parte, directorul Rene Bruelhart asigură că acestea nu au însă nicio legătură cu activităţi teroriste, deşi când e vorba despre tranzacţii importante de bani este uşor să apară suspiciuni. Rezultatele raportului sunt prezentate în contextul în care Papa Francisc a declarat de mai multe ori că este nemulţumit de activitatea băncii, considerată cea mai puţin transparentă din lume. Două cazuri au fost preluate deja de procuratură. În 2010, poliţia italiană a blocat 23 de milioane de euro deţinute de Banca Vaticanului. A fost pentru prima dată când autorităţile din Peninsulă au aplicat o măsură atat de dură. În acest an, Papa Francisc a ameninţat că va lua în considerare închiderea băncii, care se ocupă de finanţarea misiunilor caritabile ale Sfântului Scaun. Aduce Adevarul.
Politicienii instrumentalizează criza. Celebrul filozof Giorgio Agamben, un temut critic al totalitarismelor dar şi al simptomelor degenerative ale democraţiei, afirmă că sub mantia crizei, politicienii impun cetăţenilor măsuri cu totul impopulare. Impresia că actuala criză ar fi devenit doar un pretext spre a impune europenilor o severă politică de austeritate, de inspiraţie neoliberală, a generat atît un apel imperativ al unor partide politice de stînga din Europa cît şi o intervenţie a unuia din cei mai prestigioşi şi controversaţi filozofi contemporani: Giorgio Agamben. Cei dintîi, după ce deplîng o aşa zisă demolare sistematică a unor drepturi salariale şi condiţii de muncă cucerite din greu, de-a lungul ultimului veac, după ce constată că în pofida protestelor nimic nu s-a schimbat, cred că o opoziţie frontală ar fi ultima soluţie, conformă 
întrucîtva celeia din apelurile-manifest lansate de regretatul Stephane Hessel. Filozoful italian în schimb, profesor de estetică la Universitatea din serenissima Veneţie, agită spiritele prin tezele sale. Inaintea recentei decernări a premiului Leopold Lucas, dotat cu 50.000 de euro, care i-a fost atribuit de către Facultatea de Teologie Evanghelică din Tübingen, Agamben a vituperat în faţa ziariştilor împotriva viciilor actualei societăţi care, în pofida spiritului ei lumesc, secular, ar fi mai religioasă şi iraţională decît cele precedente. Băncile au luat locul bisericilor, banii au devenit Dumnezeu iar bancherii sunt preoţii oficianţi ai noului cult. Opiniile filozofului în vîrstă de 70 de ani, a cărui faimă internaţională se datorează mai cu seamă cărţii sale „Homo sacer”, deşi radicale, nu sunt lipsite de un sîmbure de adevăr şi de unele rezonanţe biblice, trimiţînd cu gîndul şi la viţelul de aur. Dar cum politicienii nu se sinchisesc nici de filozofie nici de filozofi, este puţin probabil că vehemenţa criticilor formulate de Agamben la adresa actualei societăţi dar şi a unor structuri europene, va determina cea mai infimă schimbare. Poate cel mult zîmbetul condescendent al celor care citesc ziarele, în ocurenţă LA REPUBBLICA şi LIBERATION din care le-a fost dat să afle recent propunerile filozofului de reformare a Europei. Inspirate de textele mai vechi ale colegului său francez Alexandre Kojève, formulate după al doilea război mondial, ele merg ceva mai departe virînd uneori spre absurd. La vremea lui, Kojève credea că cele mai mari pericole pentru Franţa ar fi o Germanie din nou puternică şi al Treilea Război Mondial. Acesta din urmă nu a sosit încă dar Germania a devenit între timp motorul Europei. Epoca statelor naţionale a apus, îi urmează cea a Imperiilor. Iar pentru ca în noua constelaţie Franţa să nu-şi piardă virtuţile de Grande Nation, Kojève o vedea la vîrful unui imperiu latin, din care să facă parte Italia, Spania. Portugalia ţinea, în această structură vizionară mai degrabă de Imperiul anglo-saxon din care fireşte că şi Germania urma să facă parte, dar în varianta dez-industrializată, astfel încît să depindă de importurile din Franţa. Istoria a luat-o însă pe alte căi decît cele recomandate de filozoful francez de origine rusă. Agamben crede că tezele răposatului său predecesor merită un plus de reflecţie tocmai acum fiindcă de ceea ce acesta s-a temut, s-a întîmplat. Germania a devenit în Europa reprezentanta mentalităţii anglo-americane, constrîngînd ţările mai sărace să satisfacă interesele celor mai bogate, mai ales propriile sale interese care, cum o dovedeşte istoria sa recentă, nu sunt dintre cele mai nobile. Pe scurt, dat fiind clivajul cras de mentalitate dintre nordul şi sudul Europei, a le impune meridionalilor modul de viaţă şi de lucru al septentrionalilor, ar duce la pieirea celor dintîi, cărora le este străin spiritul capitalist, în vreme ce teutonii sunt animaţi de un etos protestant. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata!
Buna Dimineata 🙂
Se vorbeste numai de criza economica, dar se pare ca traim o criza morala unica in istorie (cred ca si moral e impropriu spus, mai degraba o criza a identitatii umane). Suntem dezorientati, simtim ca ceva este in neregula, societate, morala,economie, dar inca nu gasim radacina acestei crize. Inca nu vad pe cineva sa vina cu niste propuneri pentru a traversa aceasta criza totala.
Da,
aveti dreptate exista o criza si ea nu este simpla de rezolvat. Au fost si altele mult mai profunde care au condus la razboaie mondiale. Din fericire de asta data nu vom asista la o asemenea catastrofa. Criza o sa fie rezolvata in clipa cand poporele au sa inteleaga ca populismul politic este impotent si incapabil sa aduca solutii efective. Nu stiu cand o sa se intanmple, dar asta este singura solutie.