Ştiri Externe: 22 noiembrie 2013 / Putin a recâştigat Ucraina
| 22/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
UE este “decepţionată” după ce Ucraina a renunţat la acordul de asociere. Uniunea Europeană şi-a exprimat joi “decepţia” după ce Ucraina a renunţat la un acord de asociere, reiterându-şi convingerea că viitorul acestei ţări trebuie să se bazeze pe o relaţie strânsă cu uniunea, conform AFP. “Este o decepţie, nu doar pentru UE, credem noi, ci şi pentru poporul ucrainean”, a declarat reprezentanta UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, după suspendarea de 
către Kiev a procesului de pregătire a acestui acord care trebuia semnat săptămâna viitoare la Vilnius. “Noi credem că viitorul Ucrainei se bazează pe o relaţie strânsă cu UE şi rămânem ferm angajaţi faţă de poporul ucrainean, care ar fi fost principalul beneficiar al acordului, graţie plusului de libertate şi de prosperitate pe care acesta l-ar fi adus”, a declarat Catherine Ashton, în numele europenilor, conform AFP. Salutând reformele “ambiţioase” asumate de Kiev de-a lungul ultimelor luni, ea a subliniat că semnarea acordului de asociere ar fi “ameliorat şi mai mult procesul de reformă din Ucraina şi ar fi trimis un mesaj clar la adresa investitorilor din lumea întreagă şi chiar către instituţiile financiare internaţionale cu privire la seriozitatea angajamentelor sale privind modernizarea şi asupra faptului că va deveni un partener predictibil şi fiabil pentru pieţele internaţionale”. Rămânând în domeniul economic, Catherine Ashton a estimat de asemenea că semnarea acordului “ar fi oferit un nou elan negocierilor pentru un nou acord cu FMI”. “Regret decizia Kievului (…) numeroase oportunităţi pentru această ţară şi pentru poporul ucrainean sunt acum amânate”, a comentat pe contul său de Twitter şi comisarul însărcinat cu politica de vecinătate, Stefan Füle. Cei doi emisari europeni urmează să meargă vineri dimineaţă în faţa parlamentului ucrainean, înainte de a merge la Kharkov, în nord-estul Ucrainei, pentru a se întâlni cu fostul premier ucrainean încarcerat, Iulia Timoşenko. Agerpres
Iranul nu va avea arma nucleară, promite Netanyahu la Moscova. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că Iranul nu va avea arma nucleară, în faţa reprezentanţilor comunităţii evreieşti locale, în a doua zi a unei vizite la Moscova. “Promit că Iranul nu va avea arma nucleară”, a declarat Netanyahu, după ce a denunţat afirmaţiile pe care ayatollahul Ali Khamenei le-a făcut cu o zi înainte, şi anume că statul israelian este “sortit dispariţiei”. “Ieri, liderul 
suprem iranian, Khamenei, a spus «moarte Americii, moarte Israelului, evreii nu sunt fiinţe umane»”, a declarat Netanyahu. “Un asemenea Iran nu trebuie să aibă arma nucleară”, a adăugat el, în această primă reacţie faţă de declaraţiile liderului suprem iranian. Într-un discurs difuzat în direct la televiziune, Khamenei a declarat miercuri că “fundamentele regimului sionist au fost slăbite foarte puternic şi acesta este sortit dispariţiei”. Ayatollahul Khamenei a refuzat orice pas înapoi în privinţa “drepturilor nucleare” ale ţării sale, afectând negocierile reluate miercuri între Iran şi Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) la Geneva. Netanyahu a insistat miercuri, la Moscova, asupra necesităţii unei “soluţii adevărate” la problema dosarului nuclear iranian, la finalul unei întâlniri cu preşedintele Vladimir Putin, în cadrul unei campanii vizând să împiedice orice acord în cadrul negocierilor în curs la Geneva. Putin şi-a exprimat speranţa ca o soluţie “reciproc acceptabilă să fie găsită în viitorul apropiat”. Premierul israelian nu a reuşit să îl convingă pe Putin să se alătură poziţiei sale ostile faţă de acordul cu privire la dosarul nuclear iranian negociat în prezent la Geneva, scria presa israeliană joi. Mediafax
Revista Presei de la Deutsche Welle. Bătuta pe loc. Negocieri şi dezbateri fără rezultate concrete – fie că în cauză se află protecţia climei, politica nucleară a Iranului ori protecţia spaţiului internautic de delicte criminale. După ce vuietul mediatic iscat de dezvăluirile făcute de Edward Snowden pare a se fi liniştit, se fac auzite şi vocile care revendică, pe drept cuvînt, reglementări internaţionale menite să preîntîmpine actele criminale în spaţiul digital. Sau mai pe scurt, o poliţie cibernetică, cum de altfel se şi intitulează articolul de fond publicat pe prima pagină a cotidianului 
FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Cît de vulnerabil este spaţiul internautic şi secretele pe care el le depozitează, se ştie prea bine de multă vreme fără ca totuşi măsurile de protecţie luate să fi dat roadele scontate. Mai mult încă, uşurinţa cu care ex-militarul american Bradley Manning a izbutit să-şi asigure nu numai accesul la informaţiile hiper-secrete ci să le şi transmită activiştilor Wikileaks, este un argument covîrşitor în pledoaria pentru vigilenţă sporită. Iar dacă NSA, cu cei 40 000 de salariaţi lucrează pe atît de profesionist în toate direcţiile pe cît de „straşnic”, şi-a păstrat secretele, atunci „monstrul „este destul de nătîng, notează cu sarcasm autorul editorialului menţionînd concesiv că în ciuda tuturor dezamăgirilor produse de prietenul american germanilor, nu trebuie uitat că numărul duşmanilor comuni este mai mare decît cel al disensiunilor bilaterale. Internetul este şi o universitate ce oferă cursuri fără frecvenţă terorismului islamist, propagandei şi reţelelor de comunicare ale acestora. In internet sunt comise zilnic acte criminale transnaţionale de proporţii. Jefuitorii de bănci cumpără sau închiriază instrumente software cu care devalizează conturi, la scara întregului glob. De hac le poate veni acestor răufăcători doar colaborarea autorităţilor de securitate şi poliţie, se-nţelege, tot la nivel transnaţional. A interzice poliţiei cibernetice să recurgă la instrumentele de rigoare, la urmărirea şi supravegherea în internet, doar din pricina scandalului NSA, nu vine de hac spionajului dar facilitează terorismul şi comiterea de acte criminale, conchide editorialistul german. In căutarea unor instrumente menite să garanteze echilibrul finanţelor publice, Bruxelles, Paris şi Washington au ajuns la concluzia că disciplina bugetară nu este un panaceu universal. Cîtă vreme nu există proiecte apte să învioreze conjunctura economică, simpla politică de austeritate paralizează economia şi alimentează protestele populaţiei, scrie LIBERATION. Iar alimentarea din abundenţă a jurnaliştilor şi a mass media cu material informativ, susceptibil de a stimula amorul europenilor faţă de instituţiile UE, s-a dovedit ineficientă, statisticile atestînd, dimpotrivă, chiar o sporire a euro-scepticilor pînă şi în ţările baltice, rezultă din cotidianul leton NEATKARIGA RITA AVIZE. Pe bună dreptate, ştiut fiind cu cîtă uşurinţă sunt aruncaţi în vînt banii contribuabililor. Un exemplu îl oferă costurile ridicate ale navetei deputaţilor şi experţilor UE între Strassbourg şi Paris. In timp ce partenerii pragmatici pledează pentru Bruxelles ca sediu unic al Parlamentului European, francezii ţin cu dinţii de Strasbourg, invocînd bombasticul argument cum că pendularea între Bruxelles şi Strasbourg ar fi prin natura traseului, o descindere la sursele originare ale ideii europene, semnalează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Integral aduce Deutsche Welle
Ucraina renunță la acordul de asociere cu UE. Cu ce consecințe? Un stat mai puţin ar urma să semneze la Vilnius, peste câteva zile, acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Ucraina a decis joi după-amiaza să suspende pregătirile pe care le făcea în vederea acestui acord. Președintele Ianukovici scapă astfel de un rival important la următoarele alegeri și nici nu mai riscă să antagonizeze Rusia, după cum explică la RFI Nicu Popescu, expert în spațiul 
estic. Parcursul european al Ucrainei a primit astăzi o lovitură importantă. Într-o primă instanţă, Parlamentul ucrainean nu a susținut niciuna dintre legile care prevedeau transferul Iuliei Timoșenko în străinătate. Or, aceasta era principala solicitare a Uniunii Europene pentru ca guvernul de la Kiev să semneze peste câteva zile acordul de asociere cu Europa. În urmă cu câteva zile, când a fost primul eşec la acest capitol, raportorii europeni preferaseră să lase totuşi o uşă deschisă. Tot joi însă, după ce a refuzat să voteze pe această chestiune, Ucraina a decis să suspende pur şi simplu pregătirea acordului de asociere. Decizia a venit prin decret al premierului Mikola Azarov. În motivație se arată că trebuie să fie asigurată “securitatea naţională și relansarea relaţiilor economice cu Rusia”. Cu alte cuvinte, presiunile din ultima vreme ale Federației Ruse, de la războiul ciocolatei și până la cel privind prețul gazelor, au dat roadele scontate. Moscova se temea că, odată cu acest acord, influența pe care o are asupra fostului său satelit se va diminua și că, mai mult, piața rusească ar fi invadată de produse europene via Ucraina. Iar liderul ucrainean a dorit scape de două probleme importante în vederea viitoarelor alegeri prezidențiale din 2015: eliberarea unui contracandidat extrem de puternic și a doua – antagonizarea Rusiei, așa cum explică pentru RFI Nicu Popescu, expert în cadrul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene. Pe de altă parte, emisarul UE pentru Ucraina, Aleksandr Kwasniewski, a confirmat joi că acordul de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană nu va fi semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. “Acordul de la Vilnius nu va fi semnat. Misiunea noastră s-a încheiat”, a declarat fostul preşedinte polonez, aflat în misiune la Kiev alături de fostul preşedinte al Parlamentului European Pat Cox, relatează Mediafax, preluând agenția poloneză PAP. RFI
Când va ajunge România la standardele de viaţă occidentale: S-ar putea ca niciodată, apreciază BERD. Transformările politice şi economice care au urmat căderii comunismului din Europa Centrală şi de Est în urmă cu mai mult de două decenii s-au blocat, iar veniturile din regiune s-ar putea să nu ajungă niciodată la nivelurile acelora din Europa Occidentală, a avertizat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În cea mai pesimistă evaluare a Europei Centrale şi de Est, BERD a explicat că, în timp ce creşterea economică „substandard“ a regiunii din 2008 încoace reflectă în mare parte impactul crizei financiare mondiale şi cea a datoriilor din zona euro, slăbiciunile perspectivelor de creştere pe termen lung au rădăcini mai adânci. Instituţia financiară internaţională notează că, deşi cea mai mare parte a măsurilor economice necesare pentru stimularea creşterii pot fi identificate cu uşurinţă, instituţiile politice inadecvate şi interesele majore au prevenit adoptarea lor. Integral in Ziarul Financiar
Sofia tuturor protestelor: de la studenţi la sindicalişti. 160 de zile în care bulgarii cer demisia guvernului. La ora prânzului, într-o zi de miercuri, centrul capitalei bulgare este blocat. Mii de oameni au ieşit în stradă, dar nu toţi pentru aceeaşi cauză. Sunt asezonaţi cu alte câteva mii de poliţişti şi jandarmi care păzesc intrările pe 
fiecare uliţă – denumirea străzilor în bulgară – aproape impasibili în faţa protestatarilor. Taximetriştii au parcat în faţa catedralei Alexandr Nevski din Sofia. Sindicaliştii KNSB s-au adunat în piaţa Macedonia, iar studenţii la Universitatea Sofia. Trei direcţii diferite, aceeaşi destinaţie: piaţa din faţa Parlamentului, pe strada Ţarul Osvoboditel. Pe ritmuri de muzică ce se vrea stimulativă, dar care ne duce mai degrabă cu gândul la primii ani de după comunism, sindicaliştii încep să se strângă în faţa scenei amplasate vizavi de clădirea Parlamentului. Nu sunt mai mult de două sute de oameni. Poartă veste şi şepci de carton mov. Ei nu scandează împotriva Guvernului, dar au ieşit în stradă să ceară condiţii de muncă mai bune. Se aşteaptă tinerii. Momentan imaginea marşului e una muncitorească, la tarabe se vând steguleţe şi fluiere. Oamenii discuta între ei, unii chiar dansează. Un bătrân ţipă prin portavoce la poliţştii din spatele baricadei care ocroteşte Parlamentul. E supărat că „ţiganii şi negrii îi vor ocupa ţară”. Lumea din jur zâmbeşte compătimitor. La ora 11.00 intră în scenă studenţii. În fruntea mulţimii sunt liderii neoficiali ai mişcării occupy de la Universitatea din Sofia. Ivailo Dinev conduce determinat protestatarii spre piaţa din faţa Parlamentului. Jurnaliştii şi camerele de filmat îl urmăresc îndeaproape. Studenţii protestatari poartă cu ei pancarte simbolice cu mesaje anti-guvernamentale. Din boxe nu se mai aude muzica socialistă. Se strigă octabka!, se flutură steaguri şi se bat tobele. În mare parte, sunt aceleaşi feţe prezente în ultima lună la ocupaţia Universităţii Sofia. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
