Ştiri Externe: 21 iunie 2013 / Dispariţia mitului Obama
| 21/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Brazilia: Peste un milion de persoane în stradă, preşedinta Dilma Rousseff îşi anulează vizita în Japonia. Cel puţin un milion de manifestanţi au protestat joi în sute de oraşe ale Braziliei în cadrul mişcărilor de revoltă socială izbucnite în urmă cu circa 10 zile, un protestatar fiind omorât de o maşină a poliţiei în statul Sao Paolo, transmit corespondenţii AFP. 
‘O maşină a lovit un grup de trei persoane, iar una dintre acestea a încetat din viaţă’ în oraşul Ribeirao Preto, la 330 de kilometri de Sao Paolo, a anunţat poliţia militară pe contul său de Twitter. Este vorba despre primul deces din cadrul mişcărilor de revoltă socială care zguduie Brazilia de peste 10 zile. Potrivit presei locale, maşina a încercat să depăşească un grup de manifestanţi care blocau o stradă şi a răsturnat trei persoane. Pe de altă parte, la Brasilia manifestanţii au atacat joi seară sediul Ministerului de Externe de unde au fost însă respinşi de forţele de ordine, potrivit unui corespondent AFP aflat la faţa locului. Anterior, grupul de manifestanţi aruncase cu diverse obiecte în flăcări şi cu sticle înspre clădirea oficială, una dintre cele mai emblematice ale capitalei realizate de arhitectul Oscar Nemeyer. Confruntată cu cel mai mare val de proteste ce au loc în Brazilia în ultimii 21 de ani, preşedinta Dilma Rousseff şi-a anulat vizita pe care urma să o întreprindă în Japonia în perioada 26-28 iunie. ‘A decis sa rămână în Brazilia din cauza evenimentelor actuale’, a declarat pentru agenţia France Presse o sursă din cadrul preşedinţiei. Manifestaţiile au debutat în urmă cu zece zile, la Sao Paolo, împotriva majorării tarifelor la transportul în comun, iar criticile s-au extins, în plină desfăşurare a Cupei Confederaţiilor la fotbal (15-30 iunie), la situaţia dezastruoasă a serviciilor publice de bază din ţară, acuzând sumele imense cheltuite cu pregătirile pentru Mondialul de fotbal ediţia 2014. Agerpres
„Lumea fără arme nucleare” a lui Obama, doar o iluzie. Ministrul francez al Apărării: „Am făcut deja destule pentru reducerea arsenalului nostru nuclear” . Franţa nu e pregătită să-şi reducă deocamdat arsenalul nuclear, a declarat joi ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, la o zi după ce preşedintele Barack Obama a anunţat că vrea să negocieze cu Rusia o reducere 
cu până la o treime a armelor nucleare, notează Reuters. „Barack Obama propune Rusiei să reducă împreună armele nucleare. Este foarte bine, dar în ceea ce ne priveşte pe noi, noi nu vedem lucrurile aşa”, a spus ministrul într-o intervenţie la postul de radio France Info. „Noi deţinem mai puţin de 300 de focoase nucleare şi am făcut deja multe pentru reducerea arsenalului nostru nuclear”, a menţionat ministrul. De asemenea, Le Drian a spus că „adevărata problemă este proliferarea nucleară”. „Este probabil ca Iran să producă o armă nucleară”, a adăugat oficialul de la Paris. Iniţiativa „entuziastă” a lui Obama s-a lovit mai întâi de reacţia rece, caracteristică Rusiei. „Noi nu putem permite să fie afectat echilibrul sistemelor de disuasiune strategică, să fie redusă eficacitatea forţelor noastre nucleare”, a declarat Putin, în cadrul unei reuniuni, la Sankt Petersburg, privind programele balistice. În Rusia şi SUA a fost semnat în 2010 un acord, numit „New START”, prin care cele două puteri nucleare au decis să-şi reducă arsenalele la jumătate până în 2018. „Lumea fără arme nucleare” despre care a vorbit Barack Obama în Praga, în 2009, la trei luni după ce a fost ales preşedinte, i-a adus Premiul Nobel pentru Pace, însă, având în vedere rezultatele, sau mai bine spus lipsa lor, au început să apară critici care spun că premiul ar fi fost acordat prematur. Adevarul
Preşedintele Fed Ben Bernanke a speriat investitorii anunţând că ar putea începe de anul acesta să taie lichidităţile care au alimentat până acum pieţele. Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a speriat investitorii din întreaga lume anunţând că instituţia ar putea începe spre sfârşitul anului să retragă unul dintre cele mai agresive programe de stimulare din istoria ei deoarece 
economia creşte îndeajuns de puternic. Unii analişti cred însă că în spatele optimismului se ascunde ceva sumbru, frica de o nouă criză alimentată de sutele de miliarde de dolari înjectate de Fed în pieţe şi economie. Fed estimează că economia americană, cea mai mare la nivel mondial, va creşte cu 3-3,5% anul viitor, când rata şomajului ar urma să coboare la 6,5%, nivelul stabilit de instituţie ca ţintă pentru frânarea programului prin care achiziţionează, începând cu septembrie, obligaţiuni şi bonuri de trezorerie de 85 mld. dolari pe lună, scrie Bloomberg. „Dacă datele vor fi conforme cu aceste estimări, Fed apreciază că ar fi potrivit să tempereze ritmul achiziţiilor spre sfârşitul acestui an. Dacă în continuare datele confirmă aşteptările, vom continua să reducem treptat ritmul în prima jumătate a anului viitor, punând capăt achiziţiilor cam pe la mijlocul anului“, a spus Bernanke. În urma acestor comentarii bursele de acţiuni din întreaga lume au scăzut accentuat, costurile de finanţare ale ţărilor au urcat – bonurile de trezorerie americane au atins maximul ultimelor 15 luni, mai multe valute din Europa de Est, printre care leul şi forintul, s-au depreciat pe fondul renunţării investitorilor străini la obligaţiunile denominate în monedele regionale, iar cotaţiile materiilor prime precum petrolul şi aurul şi-au pierdut din valoare. Programul de ajustare cantitativă al Fed a alimentat revenirea pieţelor financiare şi a ajutat economia americană să crească în pofida tăierii cheltuielilor bugetare, încetinirii economice din China şi recesiunii din zona euro, notează Bloomberg. În prezent, după patru ani de creştere economică, rata şomajului din SUA este de 7,6%. Bernanke a încercat să amortizeze impactul comentariilor sale spunând că Fed nu are „un plan fix“ pentru a pune capăt achiziţiilor. De asemenea, dacă economia nu se îmbunătăţeşte conform aşteptărilor, „noi vom asigura sprijin adiţional“, a precizat Bernanke. Integral in Ziarul Financiar
Spania va pune în vânzare 15 mii de proprietăţi de stat. Guvernul conservator al premierului Mariano Rajoy rămâne consecvent politicilor de austeritate și de disciplină bugetară. Executivul spaniol încearcă printr-un nou pachet de peste 200 de măsuri, care vizează reforma structurilor administrative, să aducă la bugetul de stat o economie de peste opt miliarde de euro. Conform acestei reforme, se propune vânzarea a mii de proprietăţi ale 
statului și suprimarea activităţii mai multor instituții regionale. Noua provocare a Executivului spaniol este reforma sistemului administrativ. Multe reforme duse la capăt până acum, toate sub semnul austerităţii bugetare, au vizat taxe şi impozite, reforme cu un puternic impact social, dar puţine dintre ele au avut un caracter structural atât de pronunţat precum acest nou pachet de propuneri legislative, care vizează o nouă “arhitectură administrativă”, după cum o numea cu plăcere ministrul Finanţelor în cursul dimineţii. Nu este o provocare tocmai uşoară pentru Cabinetul conservator al premierului Mariano Rajoy, în acest nou context, acesta va trebui să lupte cu propriile structuri de partid, deoarece unul dintre obiectivele acestei reforme este eliminarea unor instituţii şi, prin urmare, desfiinţarea numeroaselor posturi politice. Primul act normativ al acestei noi reforme, care în totalitatea ei însumează 217 măsuri, va fi aprobat în Consiliul de Miniştri de vineri, pentru ca începând de luni, Guvernul Spaniei să poată pune în vânzare pe piaţa imobiliară 15 mii de proprietăţi ale statului, printre care cel puţin zece clădiri emblematice şi de asemenea să permită renegocierea şi reducerea chiriilor pe care le plătesc instituţiile statului în calitate de locatari. Noua reformă, aşa cum spuneam, vizează desfiinţarea unor instituţii, a peste 100 de organisme în administraţiile regionale şi provinciale, structuri administrative care prin atribuţiile pe care le au, se suprapun celor ale statului. În afară de o consistentă economie, care în cele din urmă ar trebui să se reflecte în buzunarul contribuabililor, “măsura este menită să ducă la o mai bună omogenizare a pieţei interne de bunuri şi servicii, care de multe ori este împiedicată de către o politică regională eterogenă”, după cum explica acelaşi ministru al Finanţelor, Cristobal Montoro. Integral la RFI.
America, Germania şi viitorul raporturilor transatlantice. Berlinul nu şi-a pierdut forţa de simbol, după cum a reieşit din discursul rostit la Poarta Brandenburg de preşedintele american Obama. Dar cum se articulează azi relaţiile americano-germane, relaţii esenţiale pentru viitorul libertăţii şi 
prosperităţii în lumea globalizată? Conform americanistului Volker Depkat, expert al raporturilor transatlantice şi profesor la Universitatea Regensburg, Obama ar fi salvat, la Poarta Brandenburg, tradiţia marilor discursuri ale preşedinţilor americani, invocând faimosul „spirit of Berlin”: duhul propriu unui oraş din prima linie a lumii libere conduse de americani, lume care-şi trece în revistă valorile şi obiectivele în lupta contra imperiului comunist. Or, de la alocuţiunea lui Kennedy cu al său „Ich bin ein Berliner” şi de la apelul lui Ronald Regan, cerându-i, acum 26 de ani, ultimului şef de stat şi de partid sovietic, Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului, a trecut multă apă şi pe Spree şi pe Dâmboviţa. Încât nu e de mirare că „strălucirea vizitelor prezidenţiale de odinioară a început să pălească, deşi Obama a reinterpretat radical semnificaţia Berlinului ca simbol al năzuinţei ce-şi asumă sacrificii către libertate, pace şi 
justiţie în lume”, scrie, într-un comentariu Depkat. Potrivit lui, liderul american ar fi salvat astfel „semnificaţia oraşului pentru parteneriatul germano-american şi pentru lumea globalizată şi intercorelată a secolului al 21-lea”, în care SUA şi Germanmia luptă umăr la umăr. Date fiind provocările actuale, „Obama a numit în context schimbările climatice, ameninţarea nucleară, terorismul, nedreapta împărţire a prosperităţii în lume; ar fi nevoie, potrivit preşedintelui, ca americanii şi germanii să lupte împreună pentru instaurarea în lume a păcii şi dreptăţii”, mai scrie Depkat. Vădit sensibil la principalele obiecţii vest-europene la adresa societăţii americane, expertul din Regensburg a ţinut, simultan, să opineze că, insistând asupra termenului de „dreptate”, Obama s-ar fi arătat şi el, ca mulţi germani, critic faţă de neoliberalismul prevalent peste ocean. La Berlin, Obama a argumentat în favoarea „echilibrului dintre libertate individuală şi justiţie socială, dintre interesele de securitate ale statului şi drepturile şi libertăţile individuale”. Încât Depkat crede chiar că nu ar fi exclus ca, la Berlin, Obama să fi declarat încheiată „era Reagan”. Or, tocmai aceasta este problema. Că atât Obama cât şi unii din analiştii săi europeni ori americani excelează în interpretări strălucite, pline de sevă şi de citate istorice, dar prea puţin precise cu privire la realitatea actualelor riscuri şi ameninţări şi a modului în care trebuie înlăturate ele. Adevărul este că raporturile transatlantice au avut grav de suferit în ultimele două decenii şi jumătate. Nu doar din pricina războaielor antiteroriste, în special a celui din Irak, purtate de americani, ci, pur şi simplu, pentru că situaţia de pe ambele maluri ale Atlanticului şi din lumea globalizată s-a schimbat radical. Integral la Deutsche Welle
Turcia. Forţele de ordine au rămas fără rezerve de gaze lacrimogene. Protestele care continuă în Turcia de mai bine de două săptămâni au epuizat stocurile de grenade lacrimogene şi gaze pentru dispersarea manifestanţilor, relatează CNN Türk, preluat de Newsru. Direcţia generală de securitate din Turcia a declarat că rezervele de gaze lacrimogene ale poliţiei sunt epuizate.Pe durata acţiunilor de protest, forţele de ordine turce au consumat aproximativ 
130.000 de grenade cu gaze. O licitaţie a fost organizată pentru refacerea stocurilor de mijloace de protecţie speciale şi de combatere a tulburărilor de stradă.Guvernul turc a decis, de asemenea, să majoreze numărul vehiculelor echipate cu tunuri cu apă şi să achiziţioneze mai multe jeep-uri mici blindate marca Scorpion. Pentru toate aceste completări pentru poliţie, guvernul turc va trebui să aloce fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Astfel, Ministerul de Interne va solicita subvenţii Ministerului de Finanţe, dar nu se ştie încă despre ce sumă este vorba, deoarece nu este clar când se vor încheia protestele. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, marţi, că situaţia din ţară este sub controlul deplin al poliţiei. Potrivit acestuia, ciocnirile pot continua, „dar forţele de securitate vor lua măsurile necesare”.Protestele în masă de la Istanbul şi din alte oraşe din Turcia au început cu o acţiune de apărare a parcului Gezi, în locul căruia autorităţile intenţionau să construiască un centru comercial. Protestul ecologist paşnic s-a transformat în ample manifestaţii antiguvernamentale, care au dus la confruntări cu poliţia atunci când aceasta a început să disperseze manifestanţii cu gaze lacrimogene. Integral aduce EVZ.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna. Super colaj, Theophyle 😉
1. unii de pe aici ar crede ca aia manifesteaza pt eliberarea lui jiji dar… nici trosballu nu mai e ce-a fost;
2. e trist sa ajungi sa fii in fonctie si sa nu te mai bage lumea-n seama. Prin lume intelegand in primul rand aliatii doctrinari;
3. Mister Ben da semne c-ar fi-nteles (in sfarsit) cum sta treaba. Probabil ca sunt adevarate zvonurile potrivit carora baraca i-ar fi spus c-a stat cam mult la comanda FED-ului;
4. complicat, foarte complicat. Si nici macar n-au peste 2oo de categorii de pomeni. Dar au peste 2oo de masuri punctuale;
5. s-a vazut in diferenta uriasa dintre cele peste 2ook din urma cu aproape 5 ani si cele cateva k de acum. Foarte inspirat head-ul unui text: yes, we (s)can* 😀
6. metaforica punere-n scena a unui slogan de exceptie. Pe la noi se spunea: va rugam sa ne scuzati, nu producem cat furati. Parafraza de sanchi: va rugam sa ne iertati c-am fost mai multi/hotarati decat lacrimogene aveati. Oricum, merita titulatura: stirea saptamanii la sectiunea externe.
________________________________________________
* nu mai stiu pe unde l-am intalnit, scuze pt absenta linkului