Ştiri Externe: 20 noiembrie 2013 / Beirutul se întoarce la anii ‘80
| 20/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
UE/Ucraina: Acordul ar putea fi amânat pe termen lung în cazul unui eşec. Acordul de asociere UE-Ucraina ar putea fi amânat pe termen lung în cazul unui eşec la summitul prevăzut să se desfăşoare săptămâna viitoare la Vilnius, a 
avertizat marţi preşedinţia lituaniană a Uniunii Europene, informează AFP. ‘Nimic nu garantează că ar putea fi semnat peste un an sau doi (…) Pauza în relaţiile (dintre Uniunea Europeană şi Ucraina) ar putea dura foarte mult timp’, a declarat la Vilnius preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a cărei ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE. Parlamentul Ucrainei, sub presiunea UE, a rămas în impas marţi în ce priveşte cazul opozantei încarcerate Iulia Timoşenko al cărei transfer în străinătate pentru a primi îngrijiri medicale reprezintă o condiţie cheie pentru semnarea acordului de asociere cu prilejul summitului de la 28 şi 29 noiembrie. Şefa statului lituanian a afirmat marţi că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi opoziţia pro-Timoşenko ‘îşi împart responsabilitatea’ de a ajunge la un compromis în privinţa unui acord care să îi permită Iuliei Timoşenko să plece în străinătate pentru a primi îngrijiri medicale sau de a duce la eşecul acordului cu UE. ‘Dacă legea care trebuie să rezolve cazul Timoşenko nu este adoptată, ţările membre ale UE nu vor semna acordul de asociere cu Ucraina’, a insistat Dalia Grybauskaite.Niciun vot nu a avut loc marţi în parlamentul de la Kiev, în pofida prezenţei comisarului european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle. Semnarea acestui acord de asociere ar însemna pentru Ucraina un prim pas spre aderarea la Uniunea Europeană, mai scrie AFP. Agerpres
Atentate la Beirut: Cel puţin 23 de persoane au murit şi 146 au fost rănite. O grupare jihadistă a revendicat atacurile. Cel puţin 23 de persoane au fost ucise marţi dimineaţa într-un atentat cu maşină-capcană la Beirut, în faţa Ambasadei Iranului, principalul aliat al regimului sirian, care luptă împotriva unei rebeliuni armate, a 
declarat o sursă în domeniul securităţii. O grupare jihadistă considerată ca având legături cu reţeaua extremistă Al-Qaida a revendicat “dublul atentat sinucigaş” comis marţi în faţa ambasadei Iranului la Beirut şi soldat cu cel puţin 23 de morţi. “Este vorba despre un dublu atac pentru care doi dintre eroii noştri, sunniţi din Liban, au căzut martiri”, a scris pe Twitter Sirajeddine Zreikat, un oficial din cadrul Brigăzilor Abdallah Azzam, de la numele fondatorului Al-Qaida. Dublele atentate sinucigaşe comise simultan sunt caracteristice modului de operare al Al-Qaida. Oficialul a avertizat că atentatele vor continua în Liban, atât timp cât Hezbollahul şiit va continua să lupte în Siria. “Operaţiunile din Liban vor continua cu voia lui Allah, până când vor fi auzite două revendicări: prima este retragerea din Siria a partidului Iranului (Hezbollahul libanez susţinut de Teheran, n.red.) şi a doua este eliberarea prizonierilor noştri din închisorile nedreptăţii din Liban”, a adăugat el. El a făcut referire la deţinuţii salafişti (fundamentalişti sunniţi) încarceraţi în Liban pentru apartenenţă la “organizaţii teroriste”. Iranul a acuzat Israelul că este responsabil de dublul atentat comis marţi împotriva ambasadei sale din Beirut, soldat cu doi morţi în rândul personalului său, între care un diplomat, potrivit presei. “Actul terorist” comis în faţa ambasadei iraniene este o “crimă inumană şi de ură a sioniştilor şi a mercenarilor lor”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Marzieh Afkham, într-un comunicat publicat de agenţia oficială Irna. Integral la Mediafax
Vremuri tulburi în Franţa. Economia Franţei e în declin. Populaţia nu mai acceptă o nouă majorare a impozitelor. În aceste condiţii, guvernul de la Paris este nevoit să găsească alte soluţii pentru ieşirea din impas. Agenţia de rating Standars and Poor’s a retrogradat, pentru a doua oară, bonitatea Franţei. De fapt, ţara a pierdut nota maximă în urmă cu un an. Conform agenţiei S&P, reformele nu vor duce la stabilizarea, pe termen mediu, a economiei franceze. Există 
pericolul ca Franţa să împărtăşească soarta Spaniei? “Franţa nu este degeaba a cincea putere economică a lumii şi a doua ca mărime din Europa”, afirmă Henrik Uterwedde de la Institutul Germano-Francez. Deşi comparaţia cu Spania i se pare exagerată, analistul priveşte cu îngrijorare evoluţiile din Franţa, ţară a cărei economie şchiopătează tot mai vizibil. În competiţia internaţională, industria franceză pierde teren. Şomajul în rândul tinerilor e mai mare ca niciodată, sistemul social se sufocă, iar reformele necesare în domeniu – lipsesc. “Guvernul se confruntă cu un pachet întreg de probleme. Tocmai de aceea îi este greu să acţioneze rapid şi persuasiv”, susţine Uterwedde. Declinul economiei franceze, devenit evident pentru restul europenilor abia după evaluările agenţiilor de rating, a început, de fapt, cu un deceniu în urmă. Tocmai de aceea, procesul de redresare va fi foarte dificil. “Pe de o parte, acum un an, reformele noastre au primit calificative slabe. Pe de alta, depăşirea deficitului bugetar se sancţionează. Cu un grad de îndatorare de 95% din PIB, Franţa este printre cei mai mari datornici din Europa”, explică Frédéric Schaeffer, redactor-şef al publicaţiei economice “Les Echos”. Prin Tratatul de la Maastricht, deficitul bugetar a fost stabilit la 3% din PIB, iar gradul de îndatorare a unei ţări la cel mult 60% din PIB. Anul acesta, deficitul bugetar depăşeste 4% din PIB. Până acum, datoriile nou-acumulate au fost contracarate prin majorarea impozitelor. Începând din 2015, cheltuielile interne vor fi reduse astfel încât deficitul Franţei să nu mai sară pragul de 3%. Agenţia Standard and Poor’s este de părere, însă, că guvernul de la Paris nu va fi capabil să redreseze finanţele ţării. Performanţa economică a Franţei mai este afectată şi de competitivitatea scăzută a producătorilor. “Deseori, francezii scot pe piaţă produse slabe”, spune Henrik Uterwedde. Desigur, aceste mărfuri sunt comercializate la preţuri accesibile, însă practica duce la apariţia următorului cerc vicios: atâta timp cât producătorii vor realiza profituri modeste, investiţiile în cercetare şi tehnologie modernă, pentru crearea unor noi produse, vor fi mici. Integral aduce Deutsche Welle
WSJ: Arma economică secretă a Germaniei. În spatele succesului exporturilor Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, se află o reţea vastă şi eficientă de promovare la nivel global a companiilor, care ajută la creşterea excedentului comercial al ţării, o sursă de tensiune cu SUA şi aliaţii europeni, potrivit Wall Street Journal (WSJ) Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului. Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, surplusul de cont curent al zonei euro, a crescut cu mai puţin de 4% în septembrie, la 13,7 miliarde de euro, şi este mai mic decât surplusul înregistrat individual de 
Germania, de 20 de miliarde de euro. Astfel de date au pus în lumină strategia Germaniei de a-şi dezvolta economia prin exporturi în locul consumului intern. Trezoreria SUA a acuzat, în octombie, modelul economic bazat pe export al Germaniei că împiedică recuperarea Europei din criza financiară. UE a anunţat, săptămâna trecută, că va evalua dacă excedentul comericial al economiei germane a încălcat normele stabilite la nivel comunitar. Unul dintre motivele succesului exporturilor Germaniei, în multe cazuri subestimat, este însă reţeaua globală de reprezentanţe economice, discretă dar foarte sofisiticată, construită pe parcursul mai multor decenii pentru a susţine exporturile companiilor, chiar şi a celor mici, scrie WSJ. Organizaţia Camerelor Germane de Comerţ Exterior are 120 de birorui în 80 de ţări, cu peste 1.700 de angajaţi, care promovează interesele comerciale ale Germaniei. “Nu cred că este vina Germaniei că ţara are excedent comercial. Diferenţa apare din sistemul pe care îl folosesc”, a declarat Emma Marcegaglia, antreprenor italian şi preşedinte al Business Europe, grup de lobby activ în 35 de ţări. Sistemul german leagă camerele de comerţ din afara Germaniei cu 80 de camere regionale din Germania şi este susţinut financiar atât de companii, cât şi de stat. Antreprenorii afirmă că această anvergură şi integrare reprezintă o diferenţă majoră pentru sutele de mii de întrteprinderi mici şi mijlocii, multe dinte acestea afaceri de familie, cunoscute în Germania sub termenul general de Mittelstand. Astfel de companii beneficiază de sprijinul camerelor de comerţ pentru a exporta pe pieţe îndepărtate, altfel foarte greu accesibile. Un astfel de caz este cel al Flösser GmbH, un producător de sisteme de iluminat şi claxoane pentru autovehicule. Compania a decis anul trecut să exporte în Vietnam, după ce până la momentul respectiv livrase în circa 100 de alte ţări. Şeful companiei, Hans Otto Flösser, a contactat biroul local al Camerei de Comerţ Germano-Vietnameze. Pentru un onorariu modest, specialiştii camerei de comerţ au realizat studii de piaţă, au identificat posibili distribuitori şi chiar au contactat câţiva dintre aceştia. Integral aduce Ziarul Financiar
Die Welt: Politica de abținere a Europei trebuie să înceteze. Atentatul din capitala libaneză Beirut arată încă o dată cât de instabil este Orientul Mijlociu în această perioadă. Zona este mai aproape de Europa decât Europa și-ar dori, așa că e timpul pentru o schimbare radicală de politică. Scena din fața ambasadei iraniene, unde au explodat două mașini capcană, amintește de războiul civil al anilor 1980, de rolul de protector asumat de Siria care nu se deosebea cu nimic de o ocupație și de asasinarea fostului premier Hariri, care nu a fost elucidată nici până azi. Libanul a fost mai mereu teren de luptă pentru vecinii săi și alte puteri regionale. Revendicarea se citește ca o scrisoare de la Al-Qaida, dar în haosul din 
Levant nimeni nu poate ști nimic cu siguranță. Iranul este creditat drept vârf de lance al musulmanilor șiiți din Liban și din Siria. În ambele țări, milițiile Hezbollah sunt atotprezente. Deci de ce s-ar răzvrăti șiiții împotriva puterii lor protectoare? Nu are logică. În schimb, războiul civil dintre suniții din Arabia Saudită și Egipt și șiiții din nordul regiunii nu cunoaște decât niște pauze mai lungi sau mai scurte. În anii 1980 ne aducem aminte de problema palestiniană a Libanului care se vedea cu echilibrul politic precar distrus și aruncat într-un război civil. Acum, echilibrul e amenințat de conflictul din Siria învecinată. Dar Libanul nu e decât unul din punctele sensibile din Marea Mediterană și din zona strâmtorii Ormuz. Nicăieri pacea nu este una durabilă. Disensiunile dintre Arabia Saudită și Iran produc efecte peste tot în Orientul Mijlociu. Temerile sporesc odată cu perspectiva unui acord în chestiunea dosarului nuclear iranian. Ce s-ar întâmpla dacă SUA și-ar abandona rolul de protector oficial al zăcămintelor de petrol și al rutelor de transport? Saudiții n-ar rezista în fața Iranului. Așa că Washingtonul trebuie să își regândească prezența militară. Iar Europa trebuie să iasă din amorțeala cuvintelor frumoase precum democrație și Primăvara Arabă. Nicio țară care a schimbat regimul dictatorial pe visul democrației nu a reușit să facă nimic. Motivele sunt multe și arhicunoscute. Și în acest context, Europa nu mai poate sta și spera că o să apară peste noapte forțe democratice. Pentru oamenii din Orientul Mijlociu miza este supraviețuirea în statele lor care sunt mereu pe linia unui front. Multe țări nu sunt opozabile Vestului, dar ele trebuie ajutate. Abia apoi vom putea reveni la cuvinte frumoase. Integral la RFI
Cel puţin 17 morţi în Sardinia, pe fondul celor mai grave inundaţii din ultimii 10 ani. Inundaţii provocate de ceea ce presa a prezentat drept un ciclon au provocat moartea a 17 persoane pe insula italiană Sardinia, a declarat 
preşedintele regiunii, Ugo Cappellacci, citat de AFP. Numeroase persoane sunt în continuare dispărute. Portul Olbia, o destinaţie turistică importantă în timpul verii, a fost inundat aproape în totalitate, sute de locuitori fiind evacuaţi. Patru membri ai unei familii braziliene, doi adulţi de peste 40 de ani şi doi adolescenţi, s-au înecat într-un apartament situat la subsol, în localitatea Arzachena, situată în apropiere de Olbia. Guvernul Italiei a decis instituirea stării de urgenţă în regiunea Sardinia, alocând rapid 20 de milioane de euro pentru atenuarea efectelor calamităţilor de pe insulă, relatează site-ul ziarului La Repubblica. „Am decis deblocarea imediată a 20 de milioane de euro pentru Sardinia”, a declarat premierul Enrico Letta. Într-o şedinţă extraordinară, Guvernul de la Roma a decis decretarea stării de urgenţă pe Insula Sardinia, după inundaţii soldate cu cel puţin 18 morţi. „Este vorba de o dramă de proporţii incredibile, o tragedie naţională. În acest moment, prioritatea este salvarea vieţilor şi ajutarea sinistraţilor”, a explicat premierul Letta. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
