Ştiri Externe: 20 iunie 2013 / Este America asediată ?
20/06/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
FBI foloseşte avioane fără pilot în operaţiuni de supraveghere în SUA. Poliţia federală americană (FBI) utilizează avioane fără pilot în operaţiuni de supraveghere în Statele Unite, însă într-un mod “limitat”, a declarat miercuri în Congres directorul Biroului Federal de Investigaţii Robert Mueller. Mueller a recunoscut că avioane fără pilot servesc pentru supraveghere, dar că acestea sunt utilizate “rar”. “Avem foarte puţine (avioane fără pilot), pentru o utilizare limitată, dar explorăm nu doar utilizarea lor, ci şi reguli de conduită necesare acestei utilizări”, a precizat el în faţa membrilor Comisiei pentru Justiţie din cadrul Senatului. Departamentul pentru Securitate Internă a recurs, de asemenea, la avioane fără pilot, în operaţiuni de supraveghere la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Senatorul republican Chuck Grassley a declarat că secretarul american al Justiţiei Eric Holder l-a informat în scris că serviciile din domeniul luptei împotriva drogurilor şi Biroul de luptă împtriva traficului de armament, tutun şi alcool (ATF) “au achiziţionat drone (avioane fără pilot) şi studiază utilizarea lor de către forţele de ordine”. Alt republican, senatorul Rand Paul, a protestat la începutul lui martie faţă de refuzul administraţiei preşedintelui Barack Obama de a îndepărta posibilitatea utilizării de avioane militare fără pilot pe teritoriul american. El a blocat timp de 13 ore nominalizarea la conducerea CIA a lui John Brennan, arhitectul campaniei controversate cu avioane fără pilot în Afganistan şi Pakistan. Holder i-a scris, ulterior, lui Paul Rand, precizând că preşedintele nu are puterea să ordone un tir cu avioane fără pilot împotriva unui american “necombatant” pe teritoriul Statelor Unite. Democraţi şi-au exprimat, de asemnea, îngrijorări cu privire la utilizarea civilă a avioanelor fără pilot, care pot repera un infractor, intercepta mesaje pe reţeaua Wifi sau urmări în acelaşi timp mai multe persoane. Integral aduce Mediafax.
Programul de spionaj PRISM: UE sporeşte presiunea asupra Statelor Unite. Uniunea Europeană a cerut miercuri Statelor Unite să îi trimită răspunsuri ‘cât mai curând posibil’ la întrebările sale legate de programul american de spionaj electronic PRISM şi la propunerea de a se organiza o primă reuniune la nivel de experţi în luna iulie, informează AFP. Vineri, la finalul unei întrevederi avute la Dublin cu procurorul general al SUA, Eric Holden, comisarii europeni Viviane Reding (justiţie) şi Cecilia Malmström (afaceri interne) au făcut cunoscut că Washingtonul a acceptat să îi informeze pe europeni despre programul PRISM, în special prin crearea unui grup de experţi ‘pentru schimbul de informaţii şi studierea garanţiilor’. ‘În cursul acestei întâlniri, nu aţi fost în măsură să răspundeţi la toate întrebările puse de UE (…) V-am fi foarte recunoscătoare dacă ne veţi oferi răspunsuri la aceste întrebări cât mai curând posibil’, i-au scris demnitarului american cei doi comisari europeni. Aceeaşi scrisoare a fost trimisă, de asemenea, secretarului american pentru securitate internă, Janet Napolitano, absentă la întâlnirea de la Dublin. Reding şi Malmström au menţionat că ‘sunt preocupate îndeosebi de volumul datelor colectate, amploarea programului, nivelul de supraveghere judiciară şi de posibilităţile de rectificare oferite europenilor’. Ele au propus ca grupul de experţi să se reunească prima dată în cursul lunii iulie. ‘Dorim ca, pe baza acţiunilor acestui grup, Comisia Europeană să poată oferi explicaţii Parlamentului European şi Consiliului /de miniştri/ în octombrie’. Integral aduce Agerpres
Ce caută în Balcani şefii marilor servicii secrete. Evenimentele neprevăzute din Turcia, criza din Siria şi acutizarea relaţiilor din Transnistria i-au adus pe cei mai informaţi oameni din lume în zonă, sunt de părere analiştii. Săptămâna aceasta, în România s-au aflat doi dintre cei mai informaţi oameni din lumea: Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, care a condus ani de zile serviciile secrete ruse, FSB (fost KGB) şi John Brennan, directorul CIA. La începutul săptămânii trecute, în zonă, mai precis în Turcia, s-a aflat şi şeful Mossad, Tamir Pardo. Vizitele celor trei vine pe fundalul unor evenimente ce au luat pe nepregătite chiar şi cele mai tari servicii secrete din lume: protestele violente din Turcia, scandalurile politice din Bulgaria şi Cehia, care s-ar putea solda cu noi crize politice, şi conflictul îngheţat din Transnistria care riscă să se încălzească. Toate acestea influenţează strategiile administraţiilor statelor pe care le reprezintă pentru gestionarea celei mai fierbinţi zone din lume, la momentul acesta, Siria, care ar putea destabiliza Orientul Mijlociu. Siria a devenit un punct central în confruntarea dintre Rusia şi Occident, iar după ultimul summit G-8, ce s-a încheiat miercuri, în Marea Britanie, s-a văzut că Vladimir Putin nu are de gând să cedeze prea uşor presiunilor din partea occidentalilor care îi cer să nu-l mai sprijine pe Bashar al Assad şi să permită cel puţin instituirea unei zone de excludere aeriană. SUA şi aliaţii săi nu ar fi ţinut prea tare seamă de ce spune preşedintele rus, dar acum s-au trezit că au mai multe probleme cu mai multe în propria ogradă: revolte anti-guvernamentale în Turcia, probleme de corupţie care au atins şi servicile secrete a două din statele membre NATO – Bulgaria şi Cehia. Integral in Adevarul.
Proteste în loc de fotbal. Zeci de mii de persoane au ieşit din nou pe străzile mai multor oraşe din Brazilia pentru a protesta împotriva condiţiilor sociale din ţară, dar şi a costurilor enorme ale marilor evenimente sportive desfăşurate în ţară. La Sao Paulo, unde aproximativ 50 000 de mii de oameni s-au raliat demonstraţiilor, au avut loc ciocniri violente între aceştia şi poliţişti. De asemenea, susţin unii martori oculari, mai multe magazine au fost jefuite, iar o bancă şi un car de reportaj al unei televiziuni, incendiate. Pentru a garanta siguranţa publică în timpul desfăşurării Cupei Confederaţiilor – turneu de fotbal aflat în desfăşurare – guvernul a decis scoaterea armatei pe străzi. În acest sens, conform informaţiilor furnizate de Ministerul de Justiţie din Brazilia, soldaţi ai armatei şi forţe de securitate vor avea un aport important în oraşele în care au loc partide de fotbal în cadrul turneului. Preşedinta Braziliei, Dilma Rousseff, a transmis un semnal de bunăvoinţă protestatarilor. “Vocea străzii trebuie ascultată”, a declarat aceasta. În contextul în care Brazilia a devenit a şaptea economie ca marime din lume, Rousseff a dorit să arate că înţelege transformările sociale pe care sunt nevoiţi să le suporte oamenii de rând. “Cetăţenii pot acum cere mai mult şi au dreptul să facă acest lucru”, a punctat preşedinta. Mesajul lui Rousseff pentru protestatari, la prima vedere pozitiv, a fost, totuşi, lipsit de elemente concrete. În context, şefa statului brazilian a plecat precipitat la Sao Paulo pentru a se sfătui cu fostul preşedinte Lula da Silva. Se pare însă că tarifele pentru transportul în comun vor fi revizuite. Astfel, în reacţie la protestele în masă, administraţiile locale din cel puţin cinci oraşe braziliene, printre care Porto Alegre şi Recife, au anunţat că vor renunţa la majorarea tarifelor pentru transportul public. La rândul său, primarul din Sao Paulo, oraş în care demonstraţiile au început acum mai bine de o săptămână, a lăsat să se înţeleagă că biletele se vor ieftini. Oficialul a subliniat în schimb că trebuie găsite surse alternative de venit care să acopere o atare măsură. În perioada 1964 – 1985, marcată de dictatura militară, preşedinta braziliană Rousseff a făcut parte din gherilele extremiste de stânga, fapt din cauza căruia s-a şi ales cu aproape patru ani de temniţă. În 2010, cea supranumită şi “doamna de fier” devine prima femeie care conduce Brazilia, succedându-i mentorului său, carismaticul Luiz Inacio Lula da Silva. Deutsche Welle
Acordul de comerţ liber dintre UE şi SUA învrăjbeşte Franţa cu Comisia Europeană. Un politician francez de top din tabăra preşedintelui François Hollande i-a cerut preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso să-şi dea demisia după ce acesta a caracterizat drept „reacţionare“ eforturile Parisului de a exclude industria culturală europeană de pe lista de negocieri privind acordul de comerţ liber între SUA şi UE. „Nimic nu-i permite lui Barroso să trateze cultura ca pe un produs în numele globalizării. Barroso ar trebui să-şi retragă comentariile sau să demisioneze“, a spus Jean-Christophe Cambadelis, parlamentar din partea Partidului Socialist. El este şi vicepreşedintele Partidului Socialist European, scrie EUobserver. Cambadelis descrie comentariile preşedintelui CE ca fiind „uimitoare şi intolerabile“. În acelaşi ton, ministrul culturii Aurelie Filippetti a apreciat că remarcile lui Barroso sunt „absolut lamentabile şi inacceptabile“. Ministrul de finanţe Pierre Moscovici a spus la un post de radio că instituţiile UE trebuie să respecte Franţa. Chiar şi preşedintele Hollande a reacţionat. „Nu cred că preşedintele CE poate avea astfel de gânduri despre Franţa pe care să le formuleze în asemenea fel şi nici despre artiştii care şi-au exprimat părerea“, a afirmat Hollande. El a subliniat că serviciile de audiovizual sunt excluse adesea din tratatele comerciale. Barrsoso a folosit cuvântul care i-a iritat pe politicienii francezi de două ori într-un interviu acordat publicaţiei americane International Herald & Tribune. „Poziţia Franţei este parte dintr-o agendă anti-globalizare pe care o consider complet reacţionară. Unii spun că ei ar fi de stânga, dar realitatea este că din punct de vedere cultural sunt extrem de reacţionari“, a spus preşedintele CE. Integral in Ziarul Financiar
Bulgaria: Scandaluri de corupţie pe fundal de proteste. Pe fundalul protestelor antiguvernamentale care continuă în a șasea zi consecutiv în orașele mari, coaliția de guvernământ formată din Partidul Socialist și MDR – partidul etnicilor turci și al musulmanilor, încearcă să recupereze terenul pierdut în urmă alegerii neinspirate în postul de șef al Agenției de Securitate Națională a deputatului din partidul turc Peevski – proprietar de televiziuni și ziare, implicat în scandaluri de corupție. Tot din rândul formaţiunii Peevski a fost lansat şi scandalul companiilor off-shore ale președintelui Rosen Plevneliev. Prin mai multe faximiluri, se lansează ideea că în calitatea de președinte al companiei „Lindner-Iris-Imobilen” în 1999 acesta a depus în bănci cipriote 830 000 de dolari prin două companii off-shore. Citând surse anonime din fiscul bulgar, autorii afirmă că cel mai probabil avem de a face cu o eschivare de plata unor taxe prin servicii fictive de consultanță. În cel mai râu caz, poate fi vorbă de deturnări de fonduri din compania germană. Semne de întrebare apar în legătura cu faptul că o mare companie implicată în piața imobiliară din Bulgaria plătește onorarii inexplicabil de mari pentru elaborarea de analize a situației pe aceeași piață la care se adaugă și intermediere de la distanță unor companii off-shore de consultanță – despre care se afirmă că aparțin actualului președinte și ale căror sediu comun este totodată biroul unui avocat. Scandalul companiilor off-shore se adaugă la cel cu ministrul din guvernul Oreșearski care a fraudat cu mii de euro sistemul social francez. El vine într-un timp căt nu se mai poate de nepotrivit având în vedere măsurile discutate în cadrul Uniunii de limitare a activităților în zone-off-shore în cadrul ofensivei internaționale de combatere a fraudelor fiscale. Din tribuna parlamentului Serghei Stanișev a cerut ministrului de finanțe informații despre conturile off-shore ale cetățenilor bulgari. Stanișev i-a propus lui Plenveliev să ceară singur prcuraturii verificarea veridicității faximilurilor. Președintele a calificat copiile apărute în presa drept un fals. Acuzațiile la adresa sa au fost dezmințite și de compania „Lindner Bulgaria”. Cu două săptămâni în urmă Plevneliev a propus ca Bulgaria să devină prima țară din Uniune ale căror instituții să boicoteze companiile off-shore. În absența grupului de 97 deputați din GHERB, care boicotează ședințele, Parlamentul a aprobat un pachet cu măsuri de urgență în sectorul economic și social menite – evident – să neutralizeze acțiunile de protest. Este prevăzută stimularea natalității, creșterea salariului minim /începând de 1 octombrie/, revenirea la a.z. model elvețian de indexare a pensiilor – în funcție de inflația și creșterea veniturilor, finanțarea companiilor mici și mijlocii, achitarea datoriile statului fața de sectorul privat, măsuri de combatere a contrabandei și a furtului de TVA, un nou cod electoral, crearea de consilii civice în toate ministerele etc. RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]