Ştiri Externe: 19 noiembrie 2013 / Papagali din toate țările, uniți-vă!
| 19/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Scandalul de spionaj SUA-Germania – Merkel cere să se facă lumină în cazul spionajului american: 
“Reproşurile sunt foarte grave”. Cancelarul german, Angela Merkel, a cerut luni să se facă lumină în cazul spionajului american în Germania, înaintea unei şedinţe extraordinare a Bundestagului consacrate acestei probleme. “Reproşurile sunt foarte grave. Trebuie să se facă lumină”, a declarat Merkel în faţa deputaţilor, înainte de deschiderea dezbaterilor în Camera inferioară a Parlamentului german. Merkel, al cărei telefon mobil ar fi fost ascultat de americani, a apreciat că “relaţia transatlantică şi negocierile privind un acord de liber-schimb sunt fără îndoială puse la încercare în prezent de suspiciunile privind strângerea a milioane de date de către Statele Unite”. “Pentru viitor, trebuie să recreăm un climat de încredere”, a afirmat ea în cadrul unei scurte intervenţii preliminare pe această temă, înaintea unui discurs despre Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Deputaţii din Bundestag au început apoi, în jurul orei 14.30 (16.30 ora României), o dezbatere pe tema spionajului american. Mediafax
Guvernele din UE manifestă un interes puternic faţă de alegerile europene din 2014. Guvernele ţărilor din Uniunea Europeană, cu excepţia celor din Marea Britanie, Irlanda şi Bulgaria, sunt ‘în mod clar interesate’ de alegerile 
europene din 2014, într-un moment în care încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile europene este în scădere, iar forţele de extremă-dreapta şi euroscepticii câştigă teren în Parlamentul European, relevă un studiu publicat luni de International Prospective Institut (IPI), transmite EFE. Potrivit raportului IPI, ‘marea majoritate a guvernelor din ţările Uniunii Europene manifestă un interes puternic faţă de alegerile din 2014’. ‘Totuşi, cele din Franţa, Germania şi România fac acest lucru mai puţin latent. Într-o situaţie contrară se află Marea Britanie şi Irlanda, ale căror executive nu manifestă interes pentru alegeri’, de arată în documentul citat. Raportul semnalează, totodată, că interesul pentru alegerile europene este chiar mai mare în rândul partidelor de opoziţie din ţările membre. În schimb, mass-media reflectă un interes ‘mai scăzut’ faţă de aceste alegeri, iar cetăţenii din UE privesc cu indiferenţă acest subiect. Documentul avertizează, de asemenea, că dacă această tendinţă va continua, alegerile europene se vor caracteriza din nou printr-o rată scăzută a participării la vot. La ultimele alegeri din iunie 2009, doar 43% dintre alegătorii europeni şi-au exercitat dreptul la vot la nivelul Uniunii Europene. Din cele 736 de locuri ale Parlamentului European, 265 au revenit Partidului Popular European, 184 socialiştilor, 84 liberalilor, 55 Verzilor, 54 conservatorilor, 35 forţelor de stânga, restul fiind alocate partidelor mici. La viitoarele alegeri europene, care se vor desfăşura între 22 şi 25 mai 2014 în ţările membre, vor fi aleşi 751 de europarlamentari. Integral aduce Agerpres
Revista Presei de la Deutsche Welle. Sârmă ghimpată în numele suveranităţii. Un text interesant a apărut azi în ediţia online a cotidianului Weser Kurier. E vorba de un interviu cu un ins experimentat în cea mai veche meserie, care închiriază camere prostituatelor din Bremen. Cele mai multe dintre ele provin din România. Potrivit lui, femeile 
care-i iau camerele cu chirie nu ar fi silite să-şi practice profesia, dar ar fi excelent să fie mai bine informate în România cu privire la drepturile, obligaţiile şi posibilităţile pe care le au în Germania. De pildă cu privire la utilizarea prezervativelor în scopul prevenirii bolilor venerice precum SIDA. El a deplâns concomitent ineficienţa legislativă în 
materie de combatere a traficului de persoane şi a prostituţiei cu de-a sila, ineficienţă decurgând între altele din nefericitele formulări actuale ale legilor cu pricina incluse în codul penal german. Subiectul unei noi legi a prostituţiei în Germania se discută în prezent intens în negocierile dintre creştin-democraţi şi social-democraţi cu privire la formarea viitoarei coaliţii guvernamentale federale. Editorialiştii se ocupă în continuare, pe larg, de stadiul acestor negocieri. Analiştii abordează congresul SPD şi volta spre stânga a social-democraţilor, care, spre iritarea creştin-democraţilor, au hotărât să-şi ofere pe viitor posibilitatea de a alcătui coaliţii guvernamentale, la nivel federal, cu Partidul Stânga. Partid considerat de mulţi a fi o organizaţie extremistă de tip postcomunist. Conform ziarului berlinez Die Welt, proaspăt confirmatul lider social-democrat, Gabriel, se confruntă cu obstacole mai mari în tentativa sa de a convinge baza partidului să accepte alianţa cu formaţiunea de centru-dreapta a Angelei Merkel, decât să negocieze formarea marii coaliţii cu adversarul politic creştin-democrat. Neue Zuercher Zeitung remarcă stilul retoric „pompos” al declaraţiilor şefului SPD, Gabriel, care a condiţionat încheierea unei alianţe guvernamentale cu Uniunea cancelarei de acceptarea, de către creştin-democraţi, a unui salariu minim pe economie precum şi a dublei cetăţenii. Or, după cum, pe bună dreptate, notează cotidianul elveţian, victoria în alegeri le-a aparţinut creştin-democraţilor Angelei Merkel, iar „învingătorilor nu le place să li se dicteze condiţii de către cei învinşi”. Observatorii mai comentează pe larg şi situaţia politică din Italia după ce fostul premier Berlusconi şi-a reînfiinţat Forza Italia, despărţindu-se de o parte din membri grupării sale. O serie de editorialişti salută reformele anunţate de China comunistă, care intenţionează să elimine parţial unele din restricţiile impuse prin politica unui singur copil. Concomitent, „Partidul comunist lichidează reeducarea prin muncă şi reformează justiţia” – se bucură, uşor prematur, cotidianul conservator german Frankurter Allgemeine Zeitung. Integral aduce Deutsche Welle
Le Monde: Atacurile împotriva presei franceze – rare, dar uneori violente. Trăim într-o societate în care unii atacă școli sau întreprinderi. Atacurile împotriva presei sunt o posibilitate logică, e de părere un istoric francez citat de Le Monde. Așa se face că s-a întâmplat atacul de la sediul ziarului Liberation în timpul căruia un bărbat a fost grav 
rănit. A existat o perioadă în care presa franceză a fost ținta unor atacuri extrem de violente, era vremea războiului din Algeria. În rest violența la adresa jurnaliștilor s-a manifestat rar și fără substrat de revendicări politice. Autorul atacurilor de la Liberation și de la sediul BFM-TV este în continuare căutat de poliție care a făcut apel la mărturii și informații din partea publicului după ce i-a publicat fotografia surprinsă de camere de supraveghere. E una însă ca acest individ să fie o persoană dezechilibrată și cu totul alta ca ea să țintească instituții media în mod organizat, cum era cazul în trecut. La începutul anilor 1960, doi jurnaliști Le Monde care tratau cu precădere subiecte de apărare și războiul din Algeria s-au trezit cu bombe detonate lângă casele lor. Și sediul Le Figaro a fost ținta unui atentat cu bombă. Niciunul din incidente nu s-a soldat cu victime. În 1979, Le Monde este din nou victima unui atac cu bombă la sediul său, la fel și ziarul Le Matin de Paris. În 1985, aceeași metodă este folosită împotriva ziarului de extremă dreapta Minute, iar mai târziu în același an vin la rând sediile Antenne 2 și Radio France care primesc colete capcană prin poștă. Liberation intră în rândul victimelor în anul 1991 când este vizat de un atentat cu bombă în timpul războiului din Golf. Cel mai recent atac a avut loc în 2010 când redacția Charlie Hebdo a fost incendiată după publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed. În același an încep și atacurile informatice împotriva site-urilor presei franceze. Integral aduce RFI
Criza socială care arde mocnit la graniţele României: Studenţi bulgari cu feţele acoperite de măşti de gaze „ucişi“ în faţa clădirii parlamentului de „politicile otrăvitoare“.Studenţi zăcând nemişcaţi, cu feţele 
acoperite de măşti de gaze, în faţa clădirii parlamentului, ucişi de „politicile otrăvitoare“ cu care este intoxicată de aproape un sfert de secol societatea bulgară, zeci de mii de oameni cerând în stradă demisia noului guvern, ajuns la conducere tot în urma unor proteste, dar care refuză să lase puterea deşi este acuzat ca şi cel anterior de corupţie, sunt secvenţe care marchează de aproape jumătate de an viaţa celui mai sărac stat din UE. Vecinătatea geografică face ca vântul schimbării venit din Bulgaria să se facă simţit şi în România. Dar cât de departe este economic România de Bulgaria? După ce studenţii au ocupat Universitatea din Sofia, tinerii actori de la Academia Naţională de Arte Teatrale şi Film au înscenat un protest antiguvernamental în faţa clădirii parlamentului, potrivit agenţiei Novinite. Ei au blocat o stradă şi şi-au arătat nemulţumirea prin piese de teatru în care şi-au acoperit feţele cu măşti de gaze, simbol al „politicilor otrăvitoare“ la care este supusă societatea bulgară. La sfârşitul spectacolului, studenţii s-au prăbuşit la pământ, făcând pe morţii timp de mai multe minute. Vineri, studenţii au încercat să ocupe şi clădirea Parlamentului, dar pentru că n-au reuşit, au mărşăluit spre centrul oraşului spărgând patru cordoane de poliţie. Nu au fost raportate violenţe, iar poliţia a făcut doar 
câteva arestări înainte ca studenţii să se retragă în clădirea principală a universităţii, ocupată încă din 23 octombrie, notează The New York Times. „Vrem moralitate în politică, vrem ca politicenii noştri să muncească pentru oameni şi nu pentru Mafie. De aceea vrem ca guvernul să demisioneze“, a afirmat Ivaylo Dinev, student la antropologie. El este liderul informal al tinerilor care au ocupat Universitatea.Bulgaria este zdruncinată de proteste încă din iunie, când cetăţenii au ieşit în stradă înfuriaţi de numirea, de către guvernul socialist condus de premierul Plamen Oresharski, a lui Delyan Peevski, un magnat media cu conexiuni politice, ca şef al Agenţiei Naţionale de Securitate. Deşi Peevski a renunţat la funcţie, protestatarii susţin că nominalizarea dovedeşte că guvernul este controlat de interesele oamenilor de afaceri. Protestele au devenit violente la sfârşitul lunii iulie, când demonstranţii au sechestrat timp de opt ore câţiva parlamentari în clădirea Parlamentului. Poliţia a încercat să calmeze atunci în forţă protestele, iar demonstranţii au răspuns aruncând cu pietre şi sticle.Sondajele de opinie arată că majoritatea bulgarilor sunt de acord cu cererea protestatarilor de a se organiza noi alegeri, iar unii analişti cred că orice răspuns în forţă al poliţiei nu ar face acum decât să consolideze sprijinul.„Se pare că protestatarii au câştigat argumentul – 60-70% din bulgari spun că sunt de acord cu principala cerere“, a explicat Daniel Smilov, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Sofia. Integral aduce Ziarul Financiar
Preşedintele Venezuelei a declarat război „burghezilor“.Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a intensificat campania împotriva capitaliştilor, trimiţând la închisoare peste 100 de oameni de afaceri „burghezi“, parte a ceea ce 
preşedintele numeşte un „război economic“ împotriva preţurilor incorecte. Am rupt coloana vertebrală a războiului economic şi a loviturii de stat economice pe care o pregăteau. Avem la acest moment în spatele gratiilor peste 100 de burghezi“, declarat Maduro. În ultimele săptămâni, preşedintele a trimis soldaţi să pună sechestru pe magazinele de electronice acuzate de preţuri incorecte, constituirea de stocuri nejustificate şi speculă. Magazinele au fost ulterior luate cu asalt de vânători de chilipiruri şi au avut loc chiar şi jafuri, afirmă martori oculari, potrivit „Financial Times“. De asemenea, statul a trimis inspectori la circa 1.400 de alte firme. Guvernul afirmă că oameni de afaceri fără scrupule aparţinând „burgheziei parasite“ au majorat preţurile la unele produse de peste zece ori. Preşedintele a afirmat că va impune limite marjelor de profit şi va intensifica verificările, pentru a se ajunge la preţuri „corecte“. „Sunt barbari, aceşti paraziţi capitalişti“, a subliniat liderul de la Caracas. Integral in Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
