Ştiri Externe: 18 noiembrie 2013 / Iarnă grea, gaze scumpe!
| 18/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Siria: Zeci de militari, printre care patru generali, ucişi într-un atentat în apropiere de Damasc. Cel puţin 31 de militari sirieni, printre care se numără şi patru generali, au fost ucişi duminică într-un atac cu bombă al rebelilor asupra 
unei baze militare din apropiere de Damasc, transmite AFP citând Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH, organizaţie neguvernamentală cu sediul la Londra). Potrivit sursei, insurgenţii ar fi reuşit să plaseze un dispozitiv exploziv în interiorul clădirii armatei sau într-un tunel aflat sub aceasta. Atacul a fost revendicat de gruparea Direh al-Aasmeh (Scutul Damascului), ce face partea din Armata Siriană Liberă (ASL) şi a difuzat un film în care se poate vedea o clădire prăbuşită în urma unei explozii. Potrivit directorului OSDH, Rami Abdel Rahmane, momentul ales pentru acest atac este semnificativ, armata preşedintelui Bashar al-Assad fiind angajată într-o amplă ofensivă împotriva poziţiilor rebelilor din apropierea capitalei Damasc.În acest timp, continuă eforturile internaţionale pentru organizarea unei conferinţe internaţionale de pace care să pună capăt războiului civil soldat până în prezent cu peste 120.000 de victime. După refuzuri repetate, coaliţia opoziţiei siriene a decis luni să participe la negocierile de pace, dar a cerut ca preşedintele Bashar al-Assad să fie exclus din orice etapă de tranziţie. Această hotărâre deschide calea organizării conferinţei Geneva-2 la o dată ce nu a fost încă stabilită, subiectul urmând să fie discutat la întâlnirea tripartită SUA-Rusia-ONU, ce va avea loc pe 25 noiembrie la Geneva. Agerpres
Criză politică în Franţa: Popularitatea lui Francois Hollande a scăzut la un nivel istoric. Marine Le Pen 
cere noi alegeri. Popularitatea preşedintelui Franţei, Francois Hollande, a scăzut la 20 la sută, acesta fiind cel mai mic nivel înregistrat de un preşedinte francez de la crearea celei de-a V-a Republici, în 1958, în acest context liderul naţionalist Marine Le Pen cerând dizolvarea Adunării Naţionale. Conform unui sondaj realizat de Institutul Ifop, popularitatea lui Hollande a scăzut cu trei procente în noiembrie, ajungând la 20 la sută. În acest context, Marine Le Pen, liderul formaţiunii naţionaliste Frontul Naţional, a cerut duminică dizolvarea Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, şi organizarea de alegeri anticipate.”Doar revenirea la urne, doar revenirea la popor ar permite ieşirea din această criză. Actualul Guvern nu mai are nicio legitimitate”, a spus Marine Le Pen, al cărei partid este pe primul loc în sondajele efectuate în perspectiva scrutinului europarlamentar. Mediafax.
Desaga lui Snowden şi interesele germane. Informaţiile din desaga cu ştiri secrete deşertate de Edward Snwoden continuă să se reverse asupra Germaniei. Or, investigarea afacerii NSA riscă să aibă consecinţe nu întru totul dezirabile pentru Berlin… Revista germană Der Spiegel a publicat mai nou o relatare privind un program al serviciilor secrete 
britanice de urmărire a diplomaţilor. E vorba de un program al serviciului britanic, GCHQ, o instituţie care, apărută din şcoala de cifruri şi coduri, se ocupă între altele de securitatea comunicaţiilor electronice şi de culegerea de informaţii din internet. Potrivit săptămânalului german, care a valorificat în repetate rânduri, în trecut, informaţiile furnizate de aşa-numiţii „whistle-blowers”, de felul lui Snowden, GCHQ a rulat un program de supraveghere a diplomaţilor prin intermediul sistemelor de rezervare a camerelor lor de hotel. Intitulat „Royal Concierge”, „Portarul regal”, acest program le-ar permite analiştilor londonezi „să se informeze în legătură cu proiectele de călătorie ale diplomaţilor şi delegaţiilor”. Concomitent, acelaşi program, în măsură să coreleze rezervările de hotel cu adresele de e-mail ar fi, potrivit relatărilor din presă, de natură să permită altor departamente ale serviciilor secrete să intervină în timp util. De pildă celor tehnice, având capacitatea ori misiunea de a instala aparatură de interceptare a convorbirilor în telefoanele şi computerele camerelor rezervate. Sau celor utilizând spioni şi spioane în carne şi oase. Nu e clar ce informaţii realmente epocale conţin aceste relatări. Fapt e însă, că, în Germania, ca şi în varii alte ţări, ştirile privind excesiva supraveghere a internetului şi culegerea de informaţii electronice de către serviciile secrete americane şi britanice, precum şi cooperarea dintre ele au stârnit un val de indignare. Toate acestea, precum şi spionarea telefonului mobil al cancelarei au determinat şi autorităţile germane să-şi pună întrebări în legătură cu adoptarea de contramăsuri şi cu ameliorarea securităţii comunicaţiilor cibernetice. Integral la Deutsche Welle
Iarna aduce gaze mai scumpe în Europa. Preţul gazelor a atins nivelul maxim al ultimelor şapte luni în Europa, pe fondul speculaţiilor comform cărora iarna care vine va fi una extrem de geroasă şi lungă. Temerile privind iarna grea pe 
care o anunţă meteorologii au ajuns şi la urechile investitorilor şi au început să-şi pună amprenta asupra cotaţiilor gazelor naturale în Europa. Vineri, preţul gazelor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele şapte luni. Astfel, doar de la începutul acestei luni, preţurile au crescut cu 8%, reiese din datele compilate de agenţia de ştiri Bloomberg. Pe lângă prognozele nefavorabile, cotaţiile au fost afectate şi de îngrijorările privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia şi din Libia. Scumpirea poate fi explicată parţial prin echilibrarea naturală a pieţelor, însă temerile privind rezervele disponibile în prag de iarnă sunt cele care vor cauza scumpiri şi mai departe. „Săptămâna trecută, unele preţuri oferite erau mai mici decât cele din timp de vară. A fost nevoie să oferim mai mult pentru a atrage toate rezervele disponibile”, explică pentru publicaţia britanică „Financial Times” Thierry Bros, analist-senior pentru gaze naturale în cadrul grupului bancar Société Générale. Însă faptul că un gazoduct care leagă Libia de Italia, operat de compania energetică italiană Eni, s-a închis la mijlocul săptămânii a avut de asemenea un efect. Deocamdată, Eni nu a confirmat faptul că gazoductul este închis, aşa cum au declarat mai multe surse apropiate situaţiei, iar motivul pentru sistarea activităţii nu a fost nici el dezvăluit. Cu toate acestea, se vorbeşte despre consecinţele pe care le au protestele din Africa de Nord asupra exporturilor de hidrocarburi din regiune. Integral aduce Adevarul.
The Sunday Times: Se plănuieşte atacarea Iranului. Israelul şi Arabia Saudită cooperează pentru elaborarea unor planuri de urgenţă de atacare a instalaţiilor nucleare iraniene în cazul în care marile puteri vor încheia un acord nesatisfăcător cu regimul islamist de la Teheran, afirmă surse citate de publicaţia britanică The Sunday Times. Negocierile Iranului cu reprezentanţii internaţionali s-au încheiat, la Geneva, fără un acord, dar vor fi reluate pe 20 
noiembrie. Update: Preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a blocat săptămâna trecută un eventual acord cu Iranul şi care se află în vizită oficială în Israel, a declarat că “atât timp cât nu avem certitudinea că Iranul a renunţat la arma nucleară, vom menţine toate solicitările şi sancţiunile impuse Teheranului”. Potrivit publicaţiei britanice, guvernele din Israel şi Arabia Saudită sunt convinse că un acord între marile puteri şi Iran nu va reuşi să blocheze componenta militară a programului nuclear iranian. În cadrul negocierilor cu reprezentanţi ai Serviciului israelian de informaţii externe (Mossad), Arabia Saudită a acordat deja permisiunea ca avioanele militare israeliene să tranziteze spaţiul aerian saudit pentru atacarea instalaţiilor nucleare iraniene. “Imediat ce va fi semnat acordul nuclear cu Iranul, opţiunea militară va fi reactivată. Liderii saudiţi sunt furioşi, acceptând să ofere Israelului tot ajutorul de care are nevoie”, explică o sursă a Sunday Times, citat de Mediafax.Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, încearcă să convingă Statele Unite şi Franţa să nu accepte un acord cu Iranul dacă regimul de la Teheran nu va prezenta garanţii clare că va renunţa definitiv la ambiţiile nucleare cu caracter militar. Preşedintele Franţei, Francois Hollande, care a blocat săptămâna trecută un eventual acord cu Iranul, începe duminică o vizită oficială în Israel. Benjamin Netanyahu a avertizat că un acord inadecvat în domeniul nuclear cu Iranul poate conduce la război, pledând pentru menţinerea sancţiunilor împotriva regimului islamist de la Teheran. “În privinţa Iranului, nu există doar două opţiuni: un acord sau războiul. Există şi o a treia opţiune: continuarea presiunilor prin sancţiuni. Un acord inadecvat în domeniul nuclear poate conduce la a doua opţiune, la un rezultat nedorit”, a declarat Benjamin Netanyahu. Integral aduce RFI
Cum au ajuns ţările cu mari bogăţii naturale mai sărace decât statele care le cumpără resursele. Resursele naturale, iar în acest sens România este o ţară bogată, ar trebui să aducă bunăstare, mai ales într-o economie 
globală în dezvoltare cu un consum tot mai mare, dar în realitate ţările bogate în minereuri, cum ar fi aur, cărbune sau petrol, sunt adesea mai sărace şi se dezvoltă mai greu decât cele care-şi cumpără resursele. Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică mai durabilă, cum ar fi educaţia sau transportul. Astfel, pe măsură ce-şi epuizează resursele, statele devin mai sărace. Deşi ţări precum Nigeria, Liberia, Venezuela şi chiar Rusia sunt bogate în resurse, o mare parte din populaţia acestora trăieşte sub pragul sărăciei, nu are acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul are şi un nume, „blestemul bogăţiei în resurse naturale“, iar ingredientele acestuia sunt bine cunoscute. Ţările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive, explică Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, într-un articol publicat în august anul trecut în Project Syndicate sub titlul de „Bogate în resurse, sărace în bani“. Apoi, deoarece exploatarea resurselor de obicei nu asigură multe locuri de muncă, şomajul creşte. De asemenea, din cauza preţurilor volatile ale resurselor, creşterea economică este instabilă. Volatilitatea este exacerbată adesea de băncile internaţionale, care se grăbesc să intre şi să investească atunci când preţurile sunt mari şi se retrag fără să ezite în perioadele dificile, totul în concordanţă cu principiul că bancherii îi împrumută doar pe cei care nu au nevoie de banii lor. Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna dimineata ! dupa logica lui ponta, kkarau si a usl , presedintele francez ar trebui suspendat de opozitie pe motiv ca nu mai sta bine in sondaje 😀
buna,
uite ca mai au o colega, dna Le Pen! cine se aseamana se aduna!