Ştiri Externe: 18 februarie 2014 / Preţul aurului creşte! O noua criză?
| 18/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Serghei Lavrov: Presa occidentală deformează realitatea despre Jocurile Olimpice de la Soci, despre crizele din Siria, Ucraina. Instituţiile mass-media occidentale deformează realitatea despre desfăşurarea Jocurilor Olimpice de la Soci, despre conflictul din Siria şi despre criza din Ucraina, scopul fiind urmărirea unor interese politice, 
afirmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. “În privinţa crimelor comise de diverse regimuri, în privinţa Jocurilor Olimpice, există numeroase exemple care demonstrează existenţa tentativelor absolut conştiente de a forma opinia publică într-un anumit sens; în acest scop, instituţiile de presă nu ezită să recurgă la manipulare şi la minciuni deliberate. Acest lucru se petrece inclusiv în privinţa Jocurilor Olimpice de la Soci”, a spus Lavrov, citat de AFP. Televiziunea publică rusă a acuzat în ultimele zile presa străină, în special cea occidentală, că insistă pe imperfecţiunile de la Jocurile Olimpice de la Soci. “Dar este adevărat că, ţinând cont de numărul mare de străini, de sportivi şi de susţinători prezenţi, acum a devenit imposibil să fie propagate minciuni”, a adăugat Lavrov. Referindu-se la un material al postului CNN nefavorabil Rusiei, Lavrov a continuat: “Este vorba de utilizarea poziţiei dominante în cadrul mass-media pentru difuzarea de minciuni şi adaptarea abordării în scopul atingerii propriilor interese politice”. Mediafax
Benjamin Netanyahu: Iranul este ‘singurul câştigător’ al negocierilor privind programul nuclear. Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a declarat, luni, că Iranul este singurul beneficiar al negocierilor cu marile puteri privind programul său nuclear, relatează AFP. ‘Până în prezent, singurul stat care a beneficiat de pe urma negocierilor este Iranul. În fapt, ei nu au oferit nimic, dar au obţinut foarte mult’, a afirmat Benjamin Netanyahu, citat de media 
israeliană. Premierul israelian a făcut aceste declaraţii în contextul întâlnirii cu preşedintele peruvian, Ollanta Humala, în ajunul unei noi runde de negocieri, marţi, la Viena, între Iran şi grupul celor 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) în vederea obţinerii unui acord definitiv între Teheran şi Occident privind programul nuclear iranian. O versiune actualizată a raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) privind implementarea acordului cu Iranul, ce urmează a fi dat publicităţii în această săptămână, joi, precizează că, deşi Iranul se conformează prevederilor acordului intermediar obţinut în noiembrie 2013 şi intrat în vigoare la 20 ianuarie 2014, rezerva de uraniu uşor îmbogăţit a Teheranului a crescut în ultimele luni, după cum a indicat un diplomat pentru Reuters. Totodată, joi, va fi dat publicităţii şi raportul trimestrial privind activităţile nucleare ale Iranului, notează Reuters. Integral aduce Agerpres
Reședință episcopală, finanțată cu banii copiilor nevoiași. În 1949, episcopul german Ferdinand Dirichs a cerut angajaților bisericii catolice să doneze salariul pe o oră pentru copiii nevoiași. Din banii astfel strânși s-a plătit, șase decenii mai târziu, modernizarea unei reședințe episcopale de lux. Afacerea Tebartz van-Elst revine în actualitate: Süddeutsche Zeitung a intrat în posesia unor informații din ancheta derulată în ultimele luni în jurul construcției extrem de scumpe a reședinței episcopale din orașul Limburg și a descoperit că, pe lângă costurile exagerate ale lucrării, între 
acuzații apare și deturnarea de fonduri de la o fundație de binefacere. Suspendat, între timp, din ordinul Papei Francisc și trimis la o mânăstire, episcopul de Limburg Franz-Peter Tebartz van-Elst a folosit, la acoperirea sumelor exorbitante folosite pentru renovarea reședinței de lux din care își conducea comunitatea religioasă, mai multe milioane de euro deturnate din visteria unei fundații care, din 1949, se ocupă de asistența familiilor nevoiașe cu mulți copii, relevă cotidianul bavarez. Concluziile anchetei derulate în interiorul bisericii romano-catolice germane vor fi înaintate miercuri, 19 februarie, președintelui Consiliului Episcopilor, Robert Zollitsch. Ziarul citat nu crede că Tebartz van-Elst și nici vicarul general Franz Kaspar, complicele episcopului, vor fi deferiți unei instanțe civile. Cheltuielile pentru construcția centrului diocezian Sfântul Nicolae din Limburg ar fi trebuit să rămână informații cu circuit închis, la care ar fi avut acces un cerc restrâns de apropiați ai episcopului. Conducerea episcopiei ar fi pus la punct în sistem complex de retușări contabile și redistriburi de sume pentru a-i permite lui Tebartz van-Elst să ajusteze cheltuielile în funcție de opțiunile suplimentare pe care le dorea incluse în construcția reședinței. Documentele de finanțare nu au intrat în registratura oficială a diocezei, fiind stocate într-o nișă contabilă, departe de ochiul public și pe cât se poate ferite de accesul controlorilor. Inițial, episcopia Limburg anunțase că va aloca modernizării reședinței între cinci și șase milioane de euro. Toamna trecută, însă, a ieșit la iveală că Tebartz van-Elst ar fi dus costurile la exorbitanta sumă de 31 de milioane de euro. Între timp, investigația comandată de Conferința Episcopilor relevă că, de fapt, lucrările au necesitat suplimentări succesive de finanțare, ajungându-se până la 40 de milioane de euro. Integral aduce Deutsche Welle
Rusia împrumută Ucraina cu încă două miliarde de dolari. În pofida crizei politice din Ucraina care nu pare să se mai sfârşească, Rusia a anunţat că în această săptămână va acorda Kievului cea de-a doua tranşă de bani în valoare de 2 miliarde de dolari din împrumutul de 15 miliarde stabilit în luna decembrie, informează BBC. Anunţul a fost făcut de 
ministrul rus de finanţe, Anton Siluanov, acesta precizand doar că Moscova urmează să cumpere euro-obligaţiuni ucrainene în valoare de 2 miliarde de dolari. Anul trecut, preşedintele Ianukovici şi Vladimir Putin au semnat un acord potrivit căruia Rusia va împrumuta Kievul cu 15 miliarde de dolari prin achiziţia de obligaţiuni şi va oferi de asemenea un preţ redus cu o treime pentru gazele ruseşti. Până acum, autorităţile din Kiev au primit prima tranşă în valoare de 3 miliarde de dolari din cadrul unui împrumut ce are ca scop, potrivit lui Vadimir Putin, „revigorarea” economiei din Ucraina. Deşi noua sumă de bani transferată Ucrainei este văzută ca un „vot de încredere” oferit lui Ianukovici, Rusia a lăsat să se înţeleagă faptul ca va îngheţa transferurile de bani dacă un nou guvern nu va fi format la Kiev. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici este aşteptat în aceste zile să numeasca un nou prim-ministru pentru a-l înlocui pe Mykola Azarov. La sfârşitul lunii ianuarie, în cadrul summitului EU-Russia, Vladimir Putin a anunţat că ţara sa îşi va onora obligaţia de a împrumuta Kievul chiar dacă echipa ministerială din Ucraina va fi schimbată. „M-aţi întrebat dacă vom revizui acordurile privind împrumutul din sectorul energetic, în cazul în care opoziţia va prelua conducerea. Nu, nu vom face acest lucru”, a declarat Vladimir Putin, în cadrul unei conferinţe comune cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. În prezent, Ucraina se confruntă cu o recesiune severă, multe dintre rezervele valutare ale ţării fiind epuizate din cauza încercarilor repetate de a sprijini moneda naţională. Integral aduce Adevarul.
Revista Presei de la RFI. BBC News: Opoziția ucraineană caută majoritate în Parlament. Partidele de opoziție din Rada de la Kiev caută să forțeze un vot de schimbare a Constituției în sensul limitări atribuțiilor președintelui Ianukovici. Liderii acestor formațiuni au avertizat că lipsa de acțiune în Legislativ va inflama și mai mult spiritele în Piața Independenței.Tot astăzi este organizat și un miting de proporții în fața sediului Parlamentului din capitala ucraineană. Cu toate acestea, reprezentanții puterii, care sunt majoritari în Rada, au respins de fiecare dată apelurile de revenire la Constituția ucraineană din 2004, care dă puteri sporite Legislativului în detrimentul administrației prezidențiale. În același timp, ministrul rus de finanțe a anunțat că, săptămâna aceasta, Kremlinul va acorda Ucrainei o nouă tranșă de două miliarde de dolari din împrumutul de 15 miliarde negociat cu președintele Viktor Ianukovici. Constituția din 2004 prevede că guvernul, dar și guvernatorii regionali sunt numiți de Parlament, nu de președinte. Votul ar putea demara și procesul de alegeri anticipate pe care opoziția le cere de la începutul protestelor din Ucraina. Parlamentarii puterii argumentează însă că propunerile de modificare a Constitiției nu ar fi fost discutate destul de detaliat. Există temeri că 
după vot ar putea izbucni ciocniri violente în zona Radei care este păzită de forțele de securitate. Der Spiegel: Cancelarul german Angela Merkel i-a primit la Berlin pe liderii opoziției ucrainene Vitali Klitchko și Arsenyi Yatseniuk. S-a dorit a fi un semn de susținere din partea guvernului german pentru opoziție, dar ideea de sancțiuni împotriva administrației Ianukovici este respinsă de doamna Merkel. Șefa guvernului federal consideră amnistierea protestatarilor drept un pas pozitiv către rezolvarea crizei politice de la Kiev. În același timp însă, Merkel a cerut progrese rapide în ceea ce privește formarea unui nou guvern și modificarea Legii Fundamentale ucrainene. S-a discutat la Berlin și despre posibilitatea de asistență financiară pentru Ucraina, Vitali Klitchko a vehiculat suma de 610 milioane euro, dar aceasta ar fi legată de reforme și de acorduri cu alte instituții internaționale. În chestiunea sancțiunilor, Vitali Klitchko a declarat după întâlnirea cu Merkel că toate opțiunile ar fi pe masă, o poziție la care Angela Merkel nu a dorit să adere. Liderii opoziției au discutat cu Merkel și despre negocierile privind o nouă Constituție pe care le-au catalogat drept tactică de tragere de timp din partea președintelui Ianukovici. Acesta ar fi propus elaborarea unei Legi Fundamentale până în septembrie, termen care nemulțumește atât partidele de opoziție, cât și oamenii din Euromaidan. Le Monde: Ayatollahul și negocierile. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat înainte de începerea unei noi runde de negocieri în problema dosarului nuclear iranian că aceste discuții nu vor duce nicăieri. Khamenei a spus la puțin timp după ce delegația iraniană a ajuns la Viena că discuțiile vor continua, dar rezultatul va fi nul. Astăzi se reiau la Viena negocierile în formatul 5+1, adică cele între Iran și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, menite să găsească o variantă de acord definitiv în ceea ce privește controversatul program nuclear al Teheranului. Ieri însă, înainte de discursul ayatollahului, ambasadorul iranian la Moscova anunța că țara sa negociază cu Rusia construirea unui nou reactor nuclear în cadrul unui acord ce prevede livrarea de petrol iranian către Moscova. Ar fi vorba despre livrarea zilnică de sute de mii de barili de petrol meniți să ocolească sancțiunile internaționale care strangulează economia Iranului. Acordul prevede și multe alte afaceri de ordin comercial și bancar pe care Iranul ar urma să le deruleze cu Federația Rusă. Luna trecută, SUA și-au exprimat îngrijorarea în ceea ce privește zvonurile privind un asemenea tratat. Iar acum, confirmarea negocierilor alături de discursul ayatollahului Khamenei ridică un mare semn de întrebare privind discuțiile de la Viena. Aduce RFI
Creşterea preţului aurului ar putea fi un semn că investitorii vor să se pună la adăpost de o nouă criză. China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul 
motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com. Preţul aurului tranzacţionat pe bursa aurului din Shanghai a atins maximul ultimelor trei luni. „Aurul a pierdut 30% şi argintul aproape 40% din preţ anul trecut. Economia mondială se va chinui să livreze toate veştile bune pe care această prăbuşire (de preţ – n.r.) se bazează, dar criza creditării din China pare a fi elementul central acum.“ Îngrijorările legate de nivelul mare al datoriilor administraţiilor provinciilor chineze amplifică incertitudinile privind puterea Chinei de a menţine viteza mare de creştere din ultimul deceniu. Aceste îngrijorări au contribuit la scăderile mari pe pieţele emergente din acest an. Ash consideră că exodul de capital din China se desfăşoară rapid din cauza fondurilor de 1.800 miliarde dolari care au invadat piaţa nebancară slab reglementată a produselor de administrare a averii (WMP). Acestea oferă randamente foare mari, de până la 17 ori mai mari decât depozitele bancare. Analiştii şi investitorii se tem că multe din aceste fonduri tranzacţionează în pierdere în prezent, creând premisele unui blocaj în economia Chinei. „Cei care tranzacţionează lingouri nu au fost niciodată conştienţi până acum de ce s-ar întâmpla cu preţurile (acestora – n.r.) în cazul în care China ar avea probleme pentru că niciodată cererea chineză nu a mai avut o influenţă atât de mare asupra pieţei mondiale. Cumpărătorii chinezi de bijuterii, precum şi costurile în creştere ale mineritului la nivel mondial au determinat într-un final plafonarea preţului aurului în 2013. Deşi acest tip de cerere nu va determina niciodată creşterea preţurilor, exodul de capital dinspre gospodăriile mai bogate şi dinspre managerii de bani chinezi poate cu siguranţă să determine o creştere.“ Integral aduce Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
urate vremuri traim 🙁
da mar,
din nefericire vor deveni si mai urate 🙁
Ziua buna
Se cumpara aur ca unii au bani si nu cred in cresteri miraculoase de PIB nationale . 😆
In China fuge analistilor ca guvernul chinez controleaza strict piata de aur fiind primul cumparator dar si primul producator autohton . Tot legat de acelasi guvern , visul de a transforma moneda nationala in valuta internationala , la paritate de cautare cu alte valuta are si o strategie/orientare /efect strict autohton (a) . Cresterea rezervelor de aur a statului .(tinuta la mare secret pina la ajungerea “masei critice” ).
PS . Cu Ucraina se confirma ca epoca divizilor de tancuri sovietice trimise pentru a controla vecinii , a incetat definitiv . Mai bine imprumuti vecinul si astfel il transformi in dator vindut , gata sa faca tot ce vine stabilit de altii .
salut Stef,
mult mai ieftin sa cumperi decat sa te razboiesti. Bineinteles, daca ai si cu ce “)
Aveti dreptate baieti, rusi au invatat si ei lectia de la FMI si Banca Mondiala. Cam tarziu dar au invatato.
ma indoiesc ca lucrurile se vor opri doar la ”cumpararea” ucrainei;
poporul din strada nu se lasa ; rusia va trimite tancurile.
rusii nu vor trimite nimic, au suficienti “proxi” in regiune ca sa-i faca trwaba.