Ştiri Externe: 18 aprilie 2014 / Corporaţiile occidentale îl păzesc pe Putin
| 18/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Londra şi Washingtonul pregătesc noi sancţiuni împotriva Moscovei. Premierul britanic David Cameron a acceptat joi să colaboreze cu preşedintele american Barack Obama cu privire la adoptarea unor noi 
sancţiuni împotriva Moscovei şi a promis să ofere 1,2 milioane de euro pentru misiunea de supraveghere a OSCE în Ucraina. Cei doi lideri au discutat la telefon despre acordul privind detensionarea situaţiei din Ucraina, încheiat la Geneva, apreciind că acesta este “un pas pozitiv”, dar au subliniat că prevederile acordului trebuie să fie puse în aplicare “rapid”. “Premierul (britanic) şi preşedintele (american) au convenit, de asemenea, că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să continue pregătirea unor eventuale sancţiuni suplimentare, pentru a fi pregătite să reacţioneze rapid, dacă acordul nu va fi aplicat”, a anunţat Biroul premierului David Cameron, într-un comunicat. Misiunea de supraveghere a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) este însărcinată să ajute autorităţile ucrainene să aplice acordul de la Geneva, care prevede detensionarea crizei prin dezarmarea miliţiilor separatiste proruse. Integral la Mediafax
Putin și Erdogan au discutat despre criza din Ucraina, tătarii din Crimeea și energie. Președintele rus 
Vladimir Putin și primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan au discutat despre criza din Ucraina și situația din Crimeea inclusiv chestiuni referitoare la musulmani, minoritatea tătarilor, de limbă turcică, a anunțat Kremlinul, informează Reuters. Într-un apel telefonic inițiat de partea turcă, Putin și Erdogan au discutat de asemenea despre relațiile bilaterale dintre cele două țări de la Marea Neagră, inclusiv sectorul energetic.Tătarii din Crimeea s-au opus în mare măsură anexării Crimeii de către Rusia luna trecută, amintește Reuters. Agerpres
Companii-gigant din Europa si SUA fac lobby la guvernele tarilor lor pentru a nu extinde sanctiunile impotriva Rusiei. Gigantul petrolier britanic British Petroleum (BP), compania energetica italiana Eni si nemtii de la BASF – companie cu activitati preponderent in industria chimica, se numara printre companiile care incearca sa convinga Guvernele tarilor lor sa nu extinda sanctiunile economice impotriva Rusiei, scrie Financial 
Times, citat de Itar Tass. “Decizia Europei de a impune sanctiuni dure Moscovei se loveste de lobby-ul marilor companii, care se tem ca eventualele represalii din partea Moscovei le-ar costa scump”, noteaza Financial Times. Potrivit publicatiei, gigantul britanic British Petroleum si alte companii din acesta tara fac lobby la parlamentarii si ministrii de la Londra, sustinand ca ar fi afectate de o eventuala decizie a Europei de a impune sanctiuni Rusiei in perioada urmatoare. De asemenea, italienii de la Eni, care importa 30% din cantitatea de gaz de la Gazprom, se opun extinderii sanctiunilor impuse Rusiei. Practic, companiile importante din Europa nu sunt unite in privinta sanctiunilor pentru Rusia, iar impunerea acestora ar presupune consensul celor 28 de state membre. Si peste ocean exista companii care se opun sanctiunilor economice pentru Rusia, mai arata Financial Times. “Grupurile de business din SUA au facut de asemenea lobby la administratia americana impotriva impunerii de sanctiuni care ar putea aduce si represalii care sa contravina intereselor SUA. Statele Unite sunt ingrijorate si de faptul ca sanctiunile impuse de Uniunea Europeana ar putea merge prea departe”, mai scrie Financial Times. Hotnews
Fost ambasador ONU: “SUA nu reacţionează cum trebuie la politica Moscovei în Ucraina”. Jurist şi diplomat, expert în politica externă şi apărare, John Bolton a fost, din august 2005 pînă în decembrie 2006, ambasador la Naţiunile Unite. Din 1989 şi pînă la numirea la ONU, el a fost Asistent pentru Organizaţii Internaţionale al ministrului de externe şi Secretar de Stat pentru Controlul Armamentelor şi Securitate 
Internaţională. John Bolton a deţinut de asemenea funcţii importante în Ministerul Justiţiei şi la Agenţia Americană de Dezvoltare Internaţională (USAID). Deşi refuză eticheta de “neoconservator”, John Bolton este un “dur” în politica externă, şi un susţinător financiar al candidaţilor republicani în politica internă. În campania prezidenţială din 2012, John Bolton a fost consilier al lui Mitt Romney, care spunea atunci, într-o dezbatere televizată, că “Rusia, nu Al-Qaeda, este adversarul geostrategic numărul unu al Americii”, şi care astăzi îl acuză pe fostul său rival, actualul preşedinte, că este “naiv” în privinţa Rusiei. J.B: Asistăm la un moment crucial pentru NATO. SUA nu pot fi mai europene decît europenii. Dacă nu sunt dispuşi să-şi apere propria integritate teritorială, şi cea a vecinilor lor, nu văd ce ar putea face SUA de una singură. E o problemă delicată cea pe care vreau s-o ridic acum, cînd izolaţionismul cîştiga teren în special în Partidul Republican, dar trebuie să le spun prietenilor noştri europeni: fiţi pregătiţi să vă apăraţi singuri. Aţi trăit mult şi comfortabil sub protecţia militară americană. Aţi redus prea mult cheltuielile militare şi le-aţi mărit pe cele sociale, pentru că America v-a garantat siguranţa. Asta nu mai poate dura. Interviul integral la RFI
Moneda euro: un sfert de secol de experimente şi certuri n-a rezolvat problemele marilor economii europene. Raportul Delors, apărut cu douăzeci şi cinci de ani în urmă, a dus la crearea unei monede unice în Europa şi la un sfert de secol de certuri care au cam aceleaşi teme şi protagonişti şi azi: lipsa de competitivitate a economiilor Franţei şi Italiei, şomajul foarte ridicat din Spania, exporturile prea mari şi cererea 
internă prea slabă din Germania. Săptămâna aceasta se împlinesc douăzeci şi cinci de ani de când Comisia Europeană a publicat „Raportul asupra Uniunii Economice şi Monetare din Comunitatea Europeană“. Acest document cu titlu sec, cunoscut mai mult ca raportul Delors, după numele preşedintelui de atunci al Comisiei Europene francezul Jacques Delors, a pus bazele a ceea ce avea să devină moneda euro. Uniunea monetară, prezicea raportul, urma să aducă „stabilitatea preţurilor, creştere echilibrată, convergenţa standardelor de trai, o rată a angajărilor ridicată şi echilibru extern“ în Europa. La fel ca toate tentativele de uniune monetară de dinainte, raportul Delors a avut la bază atât motivaţii politice, cât şi economice. Din punct de vedere politic, raportul a fost un nou pas spre „o uniune din ce în ce mai strânsă“, aşa cum stă scris în Tratatul de la Roma. Unul din stâlpii acestei uniuni a fost crearea unei pieţe unice la nivelul Comunităţii Economice Europene (CEE) (predecesorul Uniunii Europene – n.r.), pentru ca bunurile, forţa de muncă şi capitalul să poată circula liber. O piaţă unică are nevoie de o monedă unică, susţine raportul lui Delors. Dar primul pas pe acest drum a fost făcut din motive mai puţin „nobile“. În scopul de a limita fluctuaţiile cursurilor de schimb, foarte nocive pentru parteneri comerciali bine integraţi, CEE a creat Sistemul Monetar European în 1979, în centrul căruia se afla Mecanismul european al Ratelor de Schimb al cursurilor de schimb fixate. În timp, s-a ajuns ca monedele să fie raportate la marca germană, fluctuaţia monedelor statelor membre fiind limitate la o bandă de plus/minus 2,25% faţă de moneda germană, iar în cazul lirei italiene, o monedă „nedisciplinată“, la plus/minus 6%. Dar întreaga responsabilitate a ajustării necesare pentru a se menţine în intervalul de fluctuaţie a căzut în sarcina monedei în curs de depreciere cu un deficit al plăţilor; dar nu a existat nicio cerinţă similară de ajustare pentru moneda puternică cu excedent al plăţilor. Dacă lira italiană se deprecia faţă de marca germană, factorii de decizie din Italia trebuia să iniţieze politici fiscale şi monetare „deflaţioniste“ pentru a aprecia înapoi lira. Dacă măsura eşua, moneda trebuia lăsată să se devalorizeze. Factorii de decizie germani ar fi putut să ajute, iniţiind politici fiscale şi monetare „inflaţioniste“ pentru a deprecia marca germană. Dar banca centrală germană, temându-se de inflaţie şi dornică să-şi protejeze independenţa atât faţă de guvernul german cât şi faţă de vecinii nedisciplinaţi monetar, nu iniţia astfel de măsuri decât rar şi strâmbând din nas. Integral aduce Ziarul Financiar
O tragedie care se conturează: bilanţul naufragiului din Coreea de Sud ar putea număra 270 de morţi. Feribotul care a naufragiat miercuri în largul Coreei de Sud cu sute de persoane la bord era condus de un ofiţer subaltern şi nu de căpitan, în momentul accidentului, a anunţat vineri justiţia, relatează AFP. “Cel de-al treilea locotenent era la cârmă în momentul producerii accidentului”, a declarat procurorul general, Park Jae-Eok, în 
cadrul unei conferinţe de presă. “Căpitanul nu era la cârmă”, a adăugat el. Căpitanul Lee Joon-Seok, criticat dur de rudele celor dispăruţi pentru că a părăsit nava în timp ce sute de pasageri erau blocaţi, se afla “în spate”, a adăugat procurorul, fără alte detalii. Cauzele accidentului nu sunt cunoscute. Numeroşi pasageri susţin că au auzit un zgomot puternic după care feribotul s-a oprit brusc, ceea ce ar putea însemna că nava s-a lovit de un obiect imens. Experţii vorbesc, de asemenea, de posibilitatea ca încărcătura feribotului, care transporta 150 de vehicule să se fi deplasat, dezechilibrând imediat nava. Căpitanul a afirmat că nu s-a lovit de o stâncă. Înconjurat de echipe de televiziune în birourile pazei de coastă, el şi-a prezentat scuze joi. “Îmi pare într-adevăr rău pentru pasageri, pentru victime şi familii”, a declarat el. Părinţii liceenilor acuză de incompetenţă Guvernul, echipele de salvare şi echipajul feribotului. Până în prezent au fost găsite 25 de cadavre, potrivit bilanţului oferit în cursul nopţii de paza de coastă. Dintre cele 475 de persoane care se aflau la bord, dintre care peste 300 de liceeni, 179 au fost salvate. Sunt dispărute 271 de persoane. Aduce Gandul
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua,
Mi se pare evident ca aceste “multinationale” au deja o putere de decizie mult prea mare si interesele financiare sunt prioritare fata de interesele nationale sau internationale. Cred ca vedem cu moartea conceptului de natiune, globalizarea este incheiata.