Ştiri Externe: 17 februarie 2014 / Protestele se extind în fostele republici iugoslave
| 17/02/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ianukovici: Asocierea Ucrainei la UE ar fi creat o ameninţare pentru producătorii ucraineni. Semnarea Acordului de asociere la Uniunea Europeană ar fi creat o ameninţare serioasă la adresa producătorilor ucraineni, a declarat preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, într-un interviu acordat canalului de televiziune ucrainean Inter, citat sâmbătă de RIA Novosti. Potrivit preşedintelui Ianukovici, Acordul de asociere punea în pericol în special sectorul 
agricol şi industria constructoare de maşini din Ucraina, situaţie ce ar fi fost ‘extrem de periculoasă’ pentru ţara sa. Pentru ca producătorii ucraineni să beneficieze de aceleaşi drepturi ca producătorii europeni, ei ar trebui să primească subvenţii de aproximativ 13-14 miliarde de euro anual, a indicat Ianukovici, în interviul acordat vineri seara cunoscutului moderator tv Vitali Korotici, fost redactor-şef al revistei Ogoniok din perioada perestroikăi iniţiate de Mihail Gorbaciov. ‘Acest acord nu era în avantajul nostru; ar fi fost foarte periculos pentru noi’, a insistat şeful statului ucrainean, subliniind că în aceste condiţii erau întemeiate temerile că mărfurile ucrainene nu ar fi fost competitive pe piaţa europeană. ‘Producătorii şi-ar fi redus profiturile, iar principala destinaţie a exportului ucrainean – Rusia – a declarat că îşi va proteja piaţa, astfel am fi ajuns la un blocaj în domeniul exporturilor, cu un prejudiciu de cel puţin 400 miliarde de grivne’, a specificat liderul ucrainean, motivând în acest fel suspendarea, pe neaşteptate, a semnării Acordul de asociere la UE, care trebuia să intervină la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (sfârşitul lunii noiembrie 2013). Problemele cu care se confruntă în prezent Ucraina – mobilizarea în masă fără precedent a susţinătorilor opoziţiei în urma suspendării Acordului de asociere – au drept cauză faptul că societatea ucraineană nu a fost informată la timp în privinţa conţinutului acestui document şi a consecinţelor sale, consideră Viktor Ianukovici.’Din păcate, de aceste probleme se face vinovată Puterea, care nu a organizat dezbateri publice la timp. Aceasta este o chestiune pentru guvern. Nu am făcut o estimare prealabilă despre ceea ce va urma după semnarea Acordului’, a mai spus preşedintele ucrainean, menţionând că lipsa de informare a populaţiei înaintea summitului de la Vilnius a condus la actuala criză ce bulversează de aproape trei luni întreaga ţară. Integral aduce Agerpres.
John Kerry acuză Rusia că favorizează escaladarea conflictului din Siria de către Bashar al-Assad. Secretarul de Stat american, John Kerry, a acuzat luni Rusia că “favorizează escaladarea” conflictului de către 
preşedintele sirian Bashar al-Assad după negocierile de la Geneva, destinate să pună capăt celor trei ani de conflict sângeros. “Regimul face obstrucţie, nu a făcut nimic altceva decât să continue să îşi bombardeze propriul popor cu barili de explozibili şi să îşi distrugă propria ţară. Iar eu regret că trebuie să spun că face acest lucru cu ajutorul Iranului, Hezbollah şi Rusiei”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la Jakarta. “Rusia trebuie să ia parte la soluţie în loc să furnizeze mai multe arme şi mai mult ajutor (regimului sirian), astfel încât să favorizeze escaladarea conflictului de către Assad”, a declarat şeful diplomaţiei americane. La 15 zile după un prim eşec, o a doua sesiune de negocieri la Geneva între regim şi opoziţia siriană nu a permis niciun progres, iar viitorul acestor discuţii este de acum incert. Conflictul s-a soldat cu peste 140.000 de morţi în aproape trei ani, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO). De la începutul negocierilor, în ianuarie, la Geneva sub egida ONU, nu mai puţin de 6.000 de persoane au fost ucise, potrivit OSDO. Mediafax
Ce va urma după retragerea NATO din Afganistan? Nu puţini se tem că afganii s-ar putea confrunta cu probleme similare celor care au urmat retragerii trupelor sovietice, acum 25 de ani: ţinuturi pustiite, sărăcie, războaie civile. Atunci când ultimele unităţi sovietice părăseau, în sfârşit, ţara, pe 15 februarie 1989, afganii erau în culmea bucuriei. Euforia n-a durat însă prea mult. “Nu puteam să ne imaginăm ce grozăvii ne aşteaptă. Când afganii au început să se războiască între ei nu mai putea fi vorba de euforie” – îşi aminteşte Ahmad, un dascăl din Kabul, în vârstă de 61 de ani, 
martor al acelor clipe. Bucuria care i-a cuprins pe afgani la retragerea trupelor sovietice de ocupaţie arată câtă ură se adunase în sufletele lor. Intervenţia militară sovietică, declanşată în perioada Crăciunului a anului 1979 cu scopul susţinerii unui regim pro-comunist la Kabul, s-a încheiat, un deceniu mai târziu, cu un bilanţ catastrofal pentru afgani: o ţară pustiită, aprox. 1,5 milioane de morţi şi 5,5 milioane de refugiaţi. Imaginile, înfăţişând ultimele unităţi militare sovietice care părăseau Afganistanul, în februarie 1989, pe Podul Prieteniei, au făcut înconjurul lumii. Jurnalistul DW, Günter Knabe relatase anterior de la negocierile de la Geneva privind retragerea trupelor sovietice şi îşi aminteşte de bucuria cu care a fost întâmpinată decizia. “S-a sperat ca afganii să îşi poată lua, de acum înainte, soarta în propriile mâini”. Dar astfel de speranţe s-au dovedit nefondate. Atât Pakistanul cât şi SUA – alături de Afganistan şi Uniunea Sovietică semnatari ai acordului de la Geneva – au dat de înţeles că vor continua să-i sprijine militar pe mujahedini. Şi Moscova l-a susţinut cu bani şi armament pe protejatul său, preşedintele Mohammad Najibullah până în anul 1992, când, odată cu sistarea ajutorului s-a prăbuşit regimul lui Najibullah. La 25 de ani de la retragerea trupelor sovietice, părăsesc acum Afganistanul militarii NATO. În pofida tuturor deosebirilor dintre cele două intervenţii militare – ale URSS şi ale trupelor ISAF ale NATO -, de pildă că cea dintâi a fost condamnată, iar cea de-a doua, în schimb, aprobată internaţional, se pot observa şi unele similitudini. Integral aduce Deutsche Welle
Protestele antiguvernamentale se extind în fostele republici iugoslave. Muntenegrenii au ieşit şi ei în stradă. Protestele din Podgorica, capitala Muntenegrului, au degenerat în ciocniri cu poliţia.Lângă sediul Guvernului s-au adunat 
peste 200 de manifestanţi. Ei au cerut demisia puterii executive, scandând: „Hoţii”, „Noi cerem demisia”, „Schimbări”. Activiştii au încercat să pătrundă prin cordonul poliţiei şi au aruncat cu pietre în poliţiştii care păzeau sediul Guvernului. Unităţile speciale de poliţişti care au sosit la faţa locului au folosit bastoane şi gaze lacrimogene. În urma ciocnirilor au fost răniţi cel puţin doi poliţişti. Şi Bosnia-Herţegovina fierbe de la începutul lunii. Amplele proteste, îndreptate cu precădere împotriva corupţiei din politică, au avut loc în mai multe oraşe din ţară. O imagine care mai fusese văzută doar în anii ’90, în timpul războiului din regiune: baricade, anvelope incendiate, case distruse şi forţe de ordine înarmate până în dinţi s-a derulat în urmă cu mai bine de o săptămână şi în această fostă republică iugoslavă. În capitala Sarajevo, poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc împotriva protestatarilor, în încercarea de a-i dispersa.În oraşul Tuzla din nordul ţării, unde mişcările de stradă debutaseră încă de miercuri, demonstranţii au reuşit să ocupe sediul guvernului regional. Integral aduce Adevarul
SUA încurajează băncile să facă afaceri cu dealerii autorizaţi de marijuana. Administraţia Obama a emis noi recomandări oficiale prin care încurajează băncile să facă afaceri cu dealerii autorizaţi de marijuana, precum cei din 
Colorado, deşi astfel de afaceri rămân ilegale din punct de vedere al legii federale. Oficialii americani au justificat aceste noi recomandări prin faptul că vânzătorii licenţiaţi de marijuana din Colorado, precum şi dispensarele de cannabis folosit în scopuri medicale în alte state sunt obligaţi în prezent să opereze doar pe bază de cash, ei neavând acces la servicii financiare sau de credit. Recomandările au fost emise de departamentul de Justiţie şi de Trezorerie, către procurorii federali şi către instituţiile financiare din SUA, relatează Reuters. Totuşi, aceste noi reguli nu asigură băncile de imunitate în faţa legii. Ele asigură doar că acuzaţiile de spălare de bani sau alte infracţiuni nu sunt plauzibile, dacă băncile respectă anumite reguli, precum evitarea firmelor care vând marijuana minorilor sau iau parte la trafic ilegal de droguri. Băncile au obligaţia, totuşi, să facă propriile investigaţii cu privire la activităţile clienţilor lor, dacă vor să evite încălcarea legii. Dealerii legali de marijuana din SUA se plâng că sunt nevoiţi să cumpere stocurile, să-şi plătească angajaţii şi să facă tranzacţiile numai cu bani cash, ceea ce presupune măsuri elaborate şi scumpe de securitate şi un risc crescut de a fi jefuiţi. De asemenea, colectarea taxelor este anevoioasă. Integral aduce Gandul
Polonia, care a construit peste 1.500 de kilometri de autostradă în cinci ani, l-a demis pe şeful agenţiei de drumuri pentru că lucrările au mers prea încet. Guvernul Poloniei l-a demis pe şeful agenţiei naţionale de autostrăzi şi drumuri (GDDKiA) Lech Witecki după ce conducerea agenţiei a anunţat că este nevoie de mai multe luni sau 
chiar de ani pentru finalizarea secţiunilor de autostradă care ar fi trebuit deschise traficului înainte de turneul final al Campionatului European de Fotbal găzduit de Polonia şi Ucraina în 2012. Witecki, aflat la conducerea agenţiei de drumuri de şase ani, este făcut responsabil nu numai pentru întârzierile mari ale proiectelor de infrastructură, ci şi pentru disputele cu principalii contractori ai lucrărilor, inclusiv companiile austriece Strabag şi Alpine Bau, ultima intrată în faliment în iunie anul trecut cu datorii de peste 2,5 miliarde de euro. „Cele mai grave probleme au fost întârzierile şi relaţiile tensionate ale agenţiei cu contractorii şi întreg sectorul construcţiilor“, a explicat vicepremierul Elzbieta Bienkowska, citată de The Wall Street Journal. Agenţia are nevoie de o „energie nouă“ pentru programul de construcţie de autostrăzi care va fi derulat în perioada 2014-2020, a afirmat Bienkowska, care este responsabilă cu alocarea fondurilor europene şi cu proiectele de infrastructură. La căderea regimului comunist în 1989, Polonia nu avea nicio autostradă, iar drumurile erau într-o stare jalnică. Acum, ţara are o reţea de autostrăzi de aproape 2.700 kilometri. Problemele sunt legate de contractele de construcţie atribuite începând cu 2008, când Witecki a fost desemnat director al GDDKiA. Responsabilitatea lui Witecki a fost de a folosi cât mai bine posibil sumele impresionante, de 37,56 miliarde euro, alocate de Uniunea Europeană pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii poloneze, scrie agenţia Thomson Reuters. Integral aduce Ziarul financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
