Ştiri Externe: 17 decembrie 2013 / Guverne noi în Austria şi Germania
| 17/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Revista Presei de la Deutsche Welle. Pendulări între Răsărit şi Apus. Despre sărăcia românilor (una dintre cele mai mari din Europa) şi evoluţia incertă a unei economii româneşti grevate, între altele, de nesiguranţe legislative şi de imprevizibilitatea politicii fiscale a guvernului Ponta scria luni, pe larg, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Un amplu articol 
semnat, în acest ziar, de Karl-Peter Schwarz, evidenţiază, între altele, relaţiile ieşite din comun ale guvernului Ponta cu China comunistă, pe care ziaristul german le caracterizează drept “cele mai strânse de la prietenia româno-chineză dintre Mao şi Nicolae Ceauşescu” încoace. Ample spaţii alocă presa apuseană în special compoziţiei noului guvern german. „Lovitura (Angelei) Merkel”, titrează Neue Zuercher Zeitung, semnalând cea mai surprinzătoare numire în noul cabinet german. E vorba de portofoliul apărării care, pentru prima dată în istoria Germaniei, revine unei femei. Titulara, Ursula von der Leyen, medic şi mamă a şapte copii, fostul ministru al muncii, preia funcţia complexă a ministrului de război şi „puterea de comandă asupra armatei federale”, devenind, după cum scrie ziarul elveţian, „marea senzaţie” a noului executiv. Ziarul elveţian trece în revistă şi celelalte portofolii importante ale unui guvern german alcătuit din creştin-democraţi, creştini-sociali şi sociali-democraţi. Şeful SPD, Sigmar Gabriel, preia un superminister al economiei şi energiei, fostul ministru de externe şi ex-şef al grupului parlamentar social-democratk, Frank-Walter Steinmeier, devine, din nou, şef al diplomaţiei. Andrea Nahles, ex-secretar general al SPD, preia ministerul muncii în timp ce ministerul finanţelor, un portofoliu considerat cheie, de către comentatori, rămâne în posesia creştin-democratului Wolfgang Schäuble. În fine, fostul ministru de interne, creştin-socialul bavarez, Hans-Peter Friedrich, preia agricultura, în vreme ce Thomas de Maiziere, fostul ministru de interne, care a condus apoi ministerul apărării, revine la interne. Die Presse, un ziar austriac de centru-dreapta se arată dezamăgit de ceea ce afirmă a fi multiplele cedări ale Angelei Merkel şi ale Uniunii ei Creştin-Democrate, precum şi de ceea ce unii observatori consideră a fi anemia poziţiilor conservatoare în noul guvern. În schimb, Süddeutsche Zeitung din München şi alte ziare de stânga se felicită în legătură cu ponderea mare a social-democraţilor în noua formulă guvernamentală germană şi îi atribuie şefului SPD arhitectura executivului. Lui Gabriel, numit „mister universe”, i se atribuie în ziarul din München şi alt succes important. Votul intern, din partid, prin intermediul căruia membri de rând ai formaţiunii social-democrate s-au văzut consultaţi cu privire la noua coaliţie guvernamentală, creştin-social-democrată, a cules aplauze generale. Acelaşi ziar semnalează desemnarea lui Sebastian Kurz, un tânăr de numai 27 de ani, în funcţia de ministru de externe al Austriei. Tot Süddeutsche Zeitung se ocupă de „pendulările Ucrainei între est şi vest”, respectiv de acuzele ministrului de externe al Rusiei, Lavrov, la adresa prezumtivelor imixtiuni ale UE în treburile Ucrainei. Integral aduce Deutsche Welle
Divergenţe în Consiliul de Securitate al ONU între Rusia şi Occident, după raportul Sellström. Rusia şi Occidentalii au avut, luni, noi divergenţe, în Consiliul de Securitate al ONU, în privinţa taberei responsabile de utilizarea armelor chimice în Siria, după publicarea raportului final al misiunii de anchetă a Naţiunilor Unite. Moscova a reafirmat, 
după cum relatează AFP, că utilizarea armelor chimice a fost o provocare din partea opozanţilor sirieni, în timp ce Washingtonul şi-a menţinut poziţia potrivit căreia atacurile chimice au fost comise de forţele guvernamentale de la Damasc. Dezbaterile pe acest subiect în Consiliul de Securitate au fost ‘aprinse şi neconcludente’, a afirmat ambasadorul francez Gerard Araud, cel care prezidează Consiliul în luna decembrie. Raportul final al echipei conduse de Aake Sellström, transmis joia trecută secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, arată că arme chimice au fost utilizate, în mod sigur sau probabil, de cinci ori în timpul conflictului sirian. Documentul nu îi desemnează pe cei vinovaţi, întrucât această responsabilitate nu a intrat în mandatul inspectorilor Naţiunilor Unite. La încheierea dezbaterilor din Consiliul ONU, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a afirmat că atacul chimic comis la 21 august lângă Damasc, atribuit de Washington şi aliaţii săi trupelor siriene, ar fi putut foarte bine să fie comis de către opoziţie pentru a provoca un atac american asupra Siriei. În lunga sa argumentare, ambasadorul rus a evocat precedentul armelor de distrugere în masă utilizate ca pretext pentru invazia în Irak şi a menţionat de mai multe ori un articol al ziaristului american Seymour Hersh. Acesta a afirmat că Washingtonul ştia că anumiţi opozanţi sirieni deţineau gaz sarin, dar că a ascuns aceste informaţii. Ambasadoarea americană Samatha Power a criticat vehement, în faţa Consiliului, argumentele colegului său rus, reafirmând că Washingtonul ‘a ajuns la concluzia că opoziţia nu a utilizat arme chimice’. La rândul său, ambasadorul britanic Mark Lyall Grant a acuzat Moscova că apără regimul de la Damasc, în timp ce implicarea acestuia în atacul din 21 august este ‘evidentă’. Agerpres
„Le Parisien”: preşedintele Francois Hollande, ameninţat cu arma în Republica Centrafricană. Preşedintele francez Francois Hollande s-a aflat la un pas de moarte la începutul săptămânii trecute, când avionul său a 
aterizat pe aeroportul din Bangui, Republica Centrafricană. Viaţa acestuia a fost ameninţată de rebelii Séléka, recunoscuţi pentru cruzimea lor, a scris cotidianul francez „Le Parisien” Pe drumul de întoarcere din Africa de Sud, preşedintele francez a făcut o escală în ţara cuprinsă de conflicte interreligioase, unde Franţa a demarat o misiune militară, menită să reinstaureze pacea în ţară. Liderul de la Palatul Élysées a vrut să viziteze bazele militare mobilizate în fosta colonie franceză şi să adreseze trupelor câteva cuvinte de încurajare.deşi ajutoarele preşedintelui au încercat să ia măsuri de siguranţă înainte de aterizarea aeronavei prezidenţiale, aeroportul a fost invadat pe şase camionete străine. Fiecare dintre autovehicule avea câte zece ocupanţi, luptători rebeli din facţiunea sectară Séléka. Intruşii, înarmaţi până în dinţi, au apărut pe pistă fără cunoştinţa gărzilor de corp ale lui Hollande. Soldaţii au coborât, cu armele la vedere şi au rămas în expectativă, a transmis publicaţia franceză. Apoi, la îndemnul unui ofiţer, au plecat fără niciun cuvânt. Momentul a fost extrem de tensionat, potrivit participanţilor la acea scenă. Integral aduce Adevarul
Noul Guvern de coaliţie din Austria a depus jurământul. Noul Guvern de coaliţie între social-democraţi şi conservatori a depus jurământul, luni, în Austria în faţa preşedintelui republicii, Heinz Fischer, la două luni şi jumătate 
după alegerile legislative. Cancelarul social-democrat (SPOe) Werner Faymann a fost reconfirmat în funcţie, iar vicecancelar rămâne conservatorul (OeVP) Michael Spindelegger. Toţi cei 16 membri ai Guvernului, opt din cadrul SPOe, şase din cadrul OeVP şi doi independenţi numiţi de OeVP, au fost primiţi la palatul din Hofburg, la Viena, de şeful statului, care a apreciat drept “logică” această “mare coaliţie”, o formă de Guvern obişnuită în Austria de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial. La alegerile legislative din 29 septembrie, SPOe a obţinut cele mai multe voturi, cu 26,82 la sută din voturi, clasându-se în faţa OeVP (23,99 la sută). Noul Guvern se va reuni pentru prima sa şedinţă după această ceremonie. Repartizarea portofoliilor ministeriale rămâne aceeaşi ca în Guvernul precedent: social-democraţii deţin în special Afacerile Sociale, Munca, Educaţia şi Apărarea, în timp ce conservatorii păstrează Economia, Internele, Justiţia, Agricultura şi Afacerile Externe, încredinţate tânărului Sebastian Kurz, în vârstă de 27 de ani. Integral aduce Mediafax
Der Spiegel: Rusia a staționat în secret rachete în Kaliningrad. Federația Rusă a instalat în exclava Kaliningrad o baterie de reachete cu rază scurtă de acțiune, capabile să transporte ogive nucleare. Guvernele Poloniei și al Lituaniei 
reacționează cu îngrijorare și afirmă că militarizarea Estului Europei sporește temerile în regiune. Administrația de la Varșovia a anunțat că mișcarea Rusiei va fi discutată în Consiliul NATO. Anterior, Moscova confirmase staționarea de rachete Iskander în Kaliningrad, în apropiere de frontiera cu NATO. Ministerul apărării al Federației Ruse a ținut să sublinieze că amplasarea echipamentului militar în exclava din apropierea Mării Baltice nu încalcă nicio convenție internațională la care Moscova este semnatară. Ministrul apărării din Lituania a declarat în schimb că militarizarea regiunii sporește temerile statelor din vecinătate și că autoritățile lituaniene vor monitoriza îndeaproape situația din Kaliningrad. Relațiile dintre Moscova și statele europene s-au răcit în ultima vreme din cauza unei controversate legi care interzice „propaganda homosexuală” și din cauza influenței pe care Rusia o exercită asupra Ucrainei. Pe de altă parte, ziarul Isvestia, apropiat Kremlinului, relatează că rachetele Iskander au fost amplasate în urmă cu jumătate de an. La fel relatase și cotidianul german Bild în ediția sa de duminică. Moscova amenințase de mai multe ori cu o reorganizare a apărării sale din cauza amplasării scutului antirachetă al SUA și NATO în Europa de Est. Cu precădere este vorba de staționarea de rachete Patriot la baza românească de la Deveselu. Unul din președinții comisiei parlamentare de apărare de la Moscova a precizat în context că rachetele Iskander sunt necesare pentru a păstra echilibrul de forță militară între Federația Rusă și NATO în Europa și că armamentul nu amenință pe nimeni. Acestea ar fi sisteme defensive. Integral aduce RFI
Fitch, raport oficial: Băncile austriece ar putea ieşi complet din Ungaria! Avertisment fără precedent al agenţiei de rating Fitch pentru Ungaria. Într-un raport publicat săptămâna trecută, Fitch Ratings a avertizat că în funcţie de modul în care va evolua climatul economic local, băncile austriece ar putea, pentru prima dată, să ia în calcul o ieşire 
completă din Ungaria, arată site-ul portfolio.hu. Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul “BB plus” cu perspectivă stabilă pentru datoria pe termen lung în valută a Ungariei, ceea ce înseamnă că ţara vecină rămâne în continuare în categoria ţărilor nerecomandate investiţiilor, informează MTI. Fitch Ratings a subliniat că motivele principale care au stat la baza deciziei sale sunt lipsa de predictibilitate a politicilor economice şi potenţialul scăzut de creştere economică. În opinia Fitch, principalii factorii care ar putea conduce la o acţiune pozitivă de rating sunt continuarea consolidării fiscale, reducerea dezechilibrelor externe şi măsuri pentru întărirea mediului de afaceri inclusiv o mai mare stabilitate a politicilor economice, care ar putea conduce la o îmbunătăţire a prognozelor de creştere. În sens invers, o acţiune negativă de rating ar putea fi declanşată de un derapaj fiscal care să pună în pericol sustenabilitatea datoriei, decizii politice care să exacerbeze riscurile macro-financiare precum şi o modificare a sentimentului investitorilor care ar conduce la pierderea accesului pe pieţele financiare. Toate cele trei mari agenţi de rating (Moody’s Investors Service, Standard and Poor’s şi Fitch Ratings) atribuie Ungariei o notă din categoria junk, cea mai slabă fiind nota ‘BB’, două trepte sub nivelul investment grade, acordată de S&P. Integral aduce Capital
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
