Ştiri Externe: 17 aprilie 2014 / Costurile “batistei pe ţambal”
| 17/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.
Franța: Valls îngheață temporar ajutoarele sociale și menține promisiunile lui Hollande. Franța va realiza economii de 50 miliarde de euro în perioada 2015-2017 înghețând temporar ajutoarele sociale, dar fără să renunțe la angajarea de funcționari promisă de președintele François Hollande, a anunțat miercuri premierul 
Manuel Valls, relatează Reuters. Cu o săptămână înainte de prezentarea programului și a traiectoriei actualizate a finanțelor publice până la încheierea mandatului de cinci ani, premierul a precizat totuși că înghețarea indicelui salarial în sistemul public va fi reintrodusă anul viitor.Valls a pus speculațiilor privind renunțarea de către guvern la crearea a 60.000 de posturi în învățământ în următorii cinci ani din lipsă de fonduri bugetare și s-a declarat drept garant al promisiunilor electorale făcute de Francois Hollande. ”Realizarea de economii implică realizarea de opțiuni și respectarea unor angajamente ale președintelui țării”, a afirmat Valls într-o declarație de presă la încheierea unui consiliu de miniștri, promițând totodată să mențină angajarea de personal în poliție și justiție. Potrivit lui Valls, vor fi realizate economii de 18 miliarde de euro de către stat, 11 miliarde de euro de colectivitățile locale, 10 miliarde de euro din cheltuielile pentru sănătate și 11 miliarde din alte cheltuieli ale securității sociale. Integral aduce Agerpres
John McCain exprimă preocupare pentru securitatea Republicii Moldova: “Dacă europenii şi SUA nu vor avea o reacţie puternică, Putin va deveni mai îndrăzneţ” Senatorul republican american John 
McCain a exprimat preocupare pentru securitatea Republicii Moldova, pledând pentru intensificarea cooperării militare între Statele Unite şi ţările baltice. Reacţia Occidentului la acţiunile Rusiei în Ucraina este “aproape demnă de râs”, a spus McCain în Lituania, conform AFP.”Dacă europenii şi Statele Unite nu vor avea o reacţie puternică, preşedintele rus, Vladimir Putin, va deveni mai îndrăzneţ”, a subliniat McCain după întrevederea pe care a avut-o miercuri cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite. “Faptul că nu oferim ajutor Guvernului ucrainean şi poporului ucrainean după ce au fost invadaţi de trupele preşedintelui Vladimir Putin este ruşinos”, a adăugat senatorul american, exprimând preocupare pentru securitatea Republicii Moldova şi cerând intensificarea cooperării militare între Statele Unite şi ţările baltice. Integral aduce Mediafax
Google, acuzat de politici anticoncurentiale de mass-media germana. “Construieste un superstat digital”. Intr-o scrisoare deschisa catre Google, publicata miercuri de Frankfurter Allgemeine Zeitung, seful Axel Springer, Mathias Dopfner, a acuzat Google ca a abuzat de o pozitie de monopol in economia digitala, a discriminat concurenta si a construit un “superstat” digital amenintand concurenta pe toate planurile. “Aceasta ameninta 
valorile noastre, ordinea sociala din toata lumea si chiar viitorul Europei”, a declarat Dopfner. Directorul executiv al celui mai mare editor de ziar din Europa, al carui portofoliu include cel mai bine vandut ziar din Europa, tabloidul Bild , dar si a ziarului de centru-dreapta Die Welt, a recunoscut ca propria sa companie este dependenta de Google, fapt care il sperie pe el, dar si pe alti editori, potrivit The Guardian. “Angajatii Google sunt intotdeauna prietenosi cu noi si alte edituri, dar nu jucam pe un teren de egalitate. Cum am putea? Compania dumneavoastra este in toate componentele persoanele si profesionale ale cotidianului nostru: acasa, in masina, in robotica. Este o posibilitate mare, dar in acelasi timp si un pericol Google nu are nevoie de noi, dar noi avem nevoie de Google”, mai spune acesta. Dopfner a sustinut ca pararea despre Google a europenilor s-a schimbat destul de mult dupa dezvaluirile facute de Edward Snowden anul trecut cand gigantul it a fost acuzat ca furniza serviciilor secrete americane date private din conturile de email ale utilizatorilor sai.Seful Axel Springer a tinut sa precizeze ca nu vrea astfel sa loveasca in proiectele Google care intra in concurenta cu produsele sale, dar sustine ca nu i se pare normal ca gigantul american sa isi promoveze doar propriile produse pe internet inducand in eroare cititorii si sufocand concurenta. Referindu-se la recenta achizitie de catre Google a producatorului de drone Titan Aerospace, Dopfner acuza compania ca planifica construirea unui “adevarat superstat digital”. Integral aduce Hotnews
Echipele de salvare încă mai caută supravieţuitori după naufragiul feribotului din Coreea de Sud. Echipele de salvare şi-au dublat eforturile joi dimineaţă pentru a încerca să îi recupereze pe eventualii supravieţuitori ai naufragiului unui feribot, în apropierea coastei meridionale a Coreei de Sud, în timp ce aproape 300 de persoane sunt în continuare date dispărute, relatează AFP. Nouă cadavre au fost recuperate, dar 287 de 
persoane dintre cele 475 aflate la bordul feribotului sunt în continuare date dispărute. Feribotul s-a scufundat miercuri dimineaţă la ora locală 09.00 (03.00 ora României), în timp ce se îndrepta spre insula Jeju, din sudul ţării, iar printre pasageri se aflau 325 de de elevi de liceu. Echipele de salvare au acţionat toată noaptea la lumina proiectoarelor puternice, însă curenţii extrem de puternici şi vizibilitatea redusă sub apă i-au împiedicat pe scafandri să intre în epava scufundată. “Nu au putut intra în cabine”, a declarat un purtător de cuvânt al pazei de coastă. Salvatorii speră să mai găsească supravieţuitori în unele pungi de aer. Cauzele accidentului nu sunt cunoscute, dar mărturii ale pasagerilor lasă să se înţeleagă că feribotul s-a lovit de fundul mării. Unele dintre persoanele salvate au afirmat că, după impact, echipajul le-a dat ordinul să nu îşi părăsească locurile.”Am aşteptat vreo 30-40 de minute”, a povestit unul dintre elevi. “Apoi feribotul s-a răsturnat, toată lumea a început să urle şi să încerce cu disperare să iasă de acolo”, a mai spus el. Căpitanul, care face parte dintre cei salvaţi, a fost interogat de paza de coastă. Liceenii, care veneau de la o şcoală de la sud de Seul, mergeau într-o excursie şcolară la Jeju, unul dintre cele mai frecventate locuri turistice din Coreea de Sud. Integral aduce Gandul
Der Spiegel: Strategia dublă a Vestului. NATO își întărește efectivele militare din estul Europei, în același timp, diplomații se străduiesc să găsească o soluție la conflictul ucrainean, astăzi, la Geneva. Noi sancțiuni împotriva Rusiei au devenit deja probabile, nu posibile. Se va lăsa Putin impresionat? Sigur, faptul că ucrainenii și rușii se 
așează la discuții este în sine un progres diplomatic, dar așteptări de găsire a unei soluții nu are nimeni. Părerile despre definiția termenului „detensionare” sunt mult prea diferite, iar realitatea din teren e aia care e. Așa că Occidentul mai joacă și la altă masă, aceea a manevrelor militare sporite în estul continentului. Mesajul e destul de clar: Vladimir, nu exagera pentru că și noi știm să ne jucăm în alt fel. În același mesaj se înscriu și declarațiile referitoare la viitoare sancțiuni aplicate Moscovei. Tuturor le e clar că situația nu se va rezolva fără dialog, așa că strategia e una dublă. Ce se întâmplă însă la Kremlin? Toate aceste amenințări mai mult sau mai puțin subtile îi lasă indiferenți pe ruși care par că nu înțeleg despre ce e vorba în propoziție. Moscova știe una și bună: Ucraina trebuie federalizată. Kievul nu vrea să discute la Geneva chestiuni de politică internă. Rămâne Occidentul, care dacă nu va fi luat în serios cu perspectiva sancțiunilor economice directe își va pierde orice urmă de credibilitate. Integral la RFI
Soluţia pentru salvarea Europei de la un dezastru economic, cultural şi umanitar: impunerea aceluiaşi venit minim între toate statele europene. Prăpastia dintre veniturile celor săraci şi ale celor bogaţi scoasă în prim-plan de criza economică mondială şi adâncirea ei prin stimulentele de creştere care au urmat 
au încins dezbaterile privind cele mai bune soluţii pentru eradicarea sărăciei, pentru reducerea inegalităţilor şi dezvoltarea reală a economiei şi societăţii. În SUA preşedintele Barack Obama susţine cu încăpăţânare majorarea salariului minim, în Germania cancelarul Angela Merkel a acceptat introducerea acestuia pentru prima dată, iar în Elveţia, pe lângă adoptarea salariului minim pe economie, societatea civilă merge şi mai departe şi luptă pentru introducerea venitului de bază necondiţionat pentru toţi. Un astfel de venit ar face inutile programele de ajutor social şi ar reduce risipa din mecanismele administrative. Dacă UE ar fi să îmbrăţişeze potenţialul model elveţian, singura condiţie pentru primirea venitului de bază va fi statutul de cetăţean european. Criticii salariului minim atrag atenţia că în condiţiile în care şomajul este o problemă spinoasă atât în Europa cât şi peste ocean, iar economiile încă fac eforturi să reintre pe făgaşul creşterii sustenabile, introducerea salariului minim sau majorarea acestuia va avea un impact dezastruos asupra locurilor de muncă, afectând creşterea economică şi competitivitatea. Pe de altă parte, alţi comentatori afirmă că salariul minim poate impulsiona consumul intern reducând dependenţa de exporturi, ceea ce va susţine economia. Elveţienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajaţii din Elveţia câştigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susţin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ţinând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveţia ar fi cel mai mare din lume. Integral aduce Ziarul Financiar
Începe Al Treilea Război Mondial? Undeva departe, pe câmpiile line din estul Ucrainei, cel de-Al Treilea Război Mondial pare să prindă contur, crede autorul britanic Edward Lucas. Influenţaţi de propaganda Kremlinului şi conduşi de bărbaţi înarmaţi, cu măşti pe faţă, cetăţenii ucraineni distrug instituţii guvernamentale şi rup steagul ţării. Îşi devastează propriul stat, deja slăbit de falimentul economic, pierderea Crimeei şi diviziunile post-revoluţionare. Dar ameninţă totodată şi ordinea mondială stabilită după ultimul conflict global, Europa pacifistă şi 
democratică. Vladimir Putin loveşte direct în sufletul Occidentului. Ţinta lui este incapacitatea aliaţilor euro-atlantici de a-şi constui o poziţie solidă unanimă în faţa ameninţărilor comune. Acţiunile Rusiei din ultimele luni asupra Ucrainei şi intimidările constante trimise spre fostele state sovietice au dezvăluit un Occident divizat, umilit şi fără pic de putere în faţa unor grave încălcări ale dreptului internaţional pe teritoriul Bătrânului Continent. În curând,Occidentul va fi nevoit să facă o alegere dură, consideră analistul britanic. Fie se delimitează de orice responsabilitate de a proteja Ucraina şi statele baltice – cu siguranţă următoarele ţinte ale lui Putin- de oprimarea Rusiei, ori fac o ultimă încercare de a opri ambiţiile imperialiste ale Moscovei. Dacă Europa alege să îi reziste lui Putin, îşi asumă riscul unei escaladări militare terifiante, care ar putea duce, fără exagerare, la posibilitatea izbucnirii unui război nuclear. Putin ştie acest lucru. De aceea, liderul de la Kremlin crede că Occidentul va da înapoi. Vladimir Putin crede că destinul istoric îi oferă Rusiei dreptul de a ocupa ce teritoriu doreşte, de a-şi intimida şi asedia vecinii. Conducătorul rus nu vede în Ucraina un stat real, ci doar un teritoriu, unul pe care el vrea să îl domine. Ipocrizia este uluitoare, pentru că problema ucraineană a creat o frenezie patriotică între ruşi, distrăgându-le atenţia de la limitele propriului regim şi corupţia masivă din ţară. Cel mai mare avantaj pentru preşedintele Rusiei se află în afara graniţelor. Putin nu a făcut un secret din ura sa pentru Occident. Se poartă dispreţuitor, însă se teme de armele non-militare ale Occidentului. În acelaşi timp, Putin are resentimente puternice faţă de legile europene, libertăţile cetăţenilor şi bunăstarea din UE, incomparabilă cu Rusia, chiar şi după criza economică. Toate acestea contrastează într-un mod deloc flatant cu regimul corupt şi incompetent pe care el îl oferă ruşilor. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua,
mare dreptate are Mc Cain. Cu rusii nu trebuie umblat cu manusi. Poza lui Putin de la articolul din der Spiegel este graitoare : o mutra care iti da fiori!
Cat despre al treilea razboi mondial, Dumnezeu sa ne fereasca, dar nu cred ca e imposibil atata timp cat, din nou, un schizofrenic are posibilitatea sa decida iar marii politicieni ai momentului il privesc anesteziati.
Buna Cedric,
observatii corecte, sa speram si sa ne rugam lui Dumnezeu.
Poza pe care cei de la The Economist o au pentru articolul “Insatiable” este geniala.
http://www.economist.com/news/leaders/21600979-cost-stopping-russian-bear-now-highbut-it-will-only-get-higher-if-west-does
http://cdn.static-economist.com/sites/default/files/images/print-edition/20140419_LDP001_0.jpg
Salutare tuturor.
Salut,
FORMIDABIL!
Poza asta imi aduce aminte de mascotele de la olimpiada … de iepurasul european :)… foarte directi rusii astia