Ştiri Externe: 16 septembrie 2013 / Merkel a câştigat Bavaria!
| 16/09/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Alegeri în Bavaria: Majoritate absolută pentru conservatorii Angelei Merkel. Conservatorii cancelarului Angela Merkel au câştigat, duminică, majoritatea absolută în scrutinul regional din Bavaria, cu o săptămână înainte de 
alegerile legislative la nivel federal, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Aliatul liberal al conservatorilor, FDP, nu a reuşit să treacă însă de pragul electoral de 5%, pentru a intra în parlamentul regional, conform sondajelor comunicate de televiziunile publice. Uniunea Creştin-Socială (CSU), aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), era creditată cu 49% din voturi la ora 16,00 GMT, ceea ce înseamnă cu 5,6 procente mai mult decât la ultimele alegeri din 2008 din Bavaria. Social-democraţii (SPD) obţin 20,5%-21%, în creştere cu aproximativ două procente, iar Verzii – 8,5%, în scădere uşoară. Aliatul liberal al conservatorilor, atât la nivel regional cât şi la nivel federal, nu obţine decât 3% din sufragii, o cădere cu cinci procente, după cum arată primele estimări anunţate de canalele publice ARD şi ZDF şi preluate de AFP. Conservatorii bavarezi, la putere de 56 de ani, recâştigă astfel majoritatea absolută în parlamentul regional pe care au pierdut-o în 2008, ceea ce i-a forţat să guverneze cu liberalii. Agerpres
Armata americană renunţă la o bază militară din România. Pentagonul a decis să renunţe la planurile de a construi două noi baze militare – una în România, alta în Bulgaria – şi închide alte patru baze din Germania. În 1989, în 
Europa se aflau 213.000 de soldaţi americani. Numărul acestora se situează la aproximativ 32.000 în prezent, dar va scădea cu încă 2.000 până în 2017. Totul din cauza tăierilor bugetare dure, care au intrat în vigoare în această primăvară în Statele Unite ale Americii. Săptămâna trecută, americanii au închis două baze cu o istorie bogată şi de o importanţă ridicată pentru americani, cele de la Heidelberg şi Mannheim, şi au în plan să închidă alte două, tot din Germania. Baza de la Heidelberg funcţiona încă din 1952 ca sediul Armatei a Şaptea, primele trupe americane care au ajuns şi au luptat în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Garnizoanele de la Mannheim au adăpostit la un moment dat 8.500 de de soldaţi americani. Astfel, americanii vor rămâne cu şapte baze militare principale în Europa: cinci în Germania – Weisbaden, Grafenwoehr, Kaiserslautern, Ansbach şi Stuttgart , una în Italia , la Vicenza, şi una la Mons, în Belgia. Nici planurile de consolidare peste hotare ale Pentagonului nu au scăpat de austeritate. Armata americană a renunţat la planurile de a construi două noi baze militare în Europa, una în România şi cealaltă în Bulgaria, a anunţat locotent-generalul Donald Campbell, comandantul general al trupelor din Europa ale armatei americane. Integral in Adevarul
Spania. Premierul refuză organizarea unui referendum privind independența Cataloniei. Primul ministru spaniol a respins o cerere a liderului Cataloniei de a aproba un referendum ce ar permite regiunii din nord-est să decidă 
dacă se separă de restul ţării. ntr-un răspuns scris, primul ministru Mariano Rajoy i-a declarat lui Artur Mas, liderul acestei regiuni cu o puternică economie, că „legăturile ce ne unesc nu pot fi anulate fără costuri enorme” şi că cei doi politicieni ar trebui în schimb să poarte discuţii. Răspunsul dat de Rajoy, ieri, este un refuz oficial la cererea separatistă a lui Mas din iulie, notează AP, citată de Agerpres. Constituţia Spaniei precizează că doar guvernul central poate convoca un referendum. Peste 1 milion de persoane şi-au exprimat sprijinul pentru independenţa catalană miercuri, formând un lanţ uman de 400 km în întreaga regiune. Sondajele arată că aproximativ jumătate din cei 7,5 milioane de locuitori sunt în favoarea independenţei Cataloniei. Un milion de persoane au format miercuri, de-a lungul comunităţii autonome spaniole Catalonia, lanţul uman ce parcurge 400 de kilometri şi care a fost organizat de ziua regiunii (Diada) de către organizaţia civică Adunarea Naţională catalană, cu scopul de a atrage atenţia asupra dorinţei catalanilor de a participa la un referendum cu privire la autodeterminare în 2014. „Via Catalana”, lanţul uman menţionat, a început să se formeze la ora locală 17:14, potrivit anului în care capitala catalană a căzut în faţa trupelor regelui Filip al V-lea, la 11 septembrie 1714, după cum transmite postul public de televiziune din Spania. Integral in EVZ
Germania lucrează la un plan pentru crearea unei uniuni bancare fără modificarea tratatului UE. Germania lucrează la un plan care va permite crearea unei uniuni bancare în zona euro fără modificarea actualelor legi europene, ceea ce ar înlătura unul dintre cele mai puternice obstacole din calea realizării celui mai ambiţios proiect al 
UE de la lansarea euro, scrie agenţia Thomson Reuters. Până acum, guvernul de la Berlin condus de cancelarul Angela Merkel a insistat că pentru transferarea puterii de a desfiinţa sau ajuta băncile cu probleme de la nivel naţional la nivel european este nevoie de modificarea tratatului UE.Zona euro are nevoie de o uniune bancară pentru a dezgheţa creditarea în regiune, a reface încrederea în sistemul bancar şi a stimula creşterea economică astfel încât ţările din sud afectate de criză să-şi poată plăti datoriile. Uniunea bancară ar contribui, de asemenea, la prevenirea unei noi crize a datoriilor suverane. „Cancelaria pregăteşte o soluţie care va fi prezentată după alegeri. Oficialii germani lucrează cu oficiali din zona euro în această privinţă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. La Berlin, un oficial a indicat că guvernul lucrează la mai multe scenarii, iar discuţii serioase sunt aşteptate în noiembrie sau decembrie. Următorul guvern al Germaniei va fi ales pe 22 septembrie. Planul va depinde de cine iese câştigător în alegeri. Preşedintele Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a anunţat că discuţiile la nivel internaţional privind crearea unei agenţii unice care să poată decide restructurarea sau desfiinţarea băncilor vor fi reluate după alegerile din Germania. Doi oficiali din zona euro au declarat pentru Reuters că propunerea de compromis discutată în cancelaria lui Merkel prevede o agenţie paneuropeană de restructurare bancară înfiinţată pe baza articolului 114 al tratatului UE. Această bază legală a fost caracterizată ca fiind suficientă de către juriştii Comisiei Europene, de către Banca Centrală Europeană şi de Consiliul European, dar până acum nu a fost sprijinită de Germania. Compromisul este că agenţia va avea putere de decizie asupra soartei a doar 130 de bănci din zona euro care vor fi supravegheate direct de BCE începând cu a doua jumătate a anului viitor. Integral aduce ZF
Franţa menţine presiunea asupra Siriei. După acordul ruso-american de sâmbătă privind arsenalul chimic sirian, Franţa va încerca în zilele următoare să-şi convingă partenerii de la ONU să adopte o rezoluţie dură, pentru a menţine presiunea asupra regimului de la Damasc. “Trebuie prevăzută şi posibilitatea de sancţiuni în caz de neaplicare a acordului 
de la Geneva”, a declarat duminică seară preşedintele Franţei. Într-un interviu acordat canalului TF1, François Hollande e de părere de asemenea că “opţiunea militară trebuie să fie menţinută, pentru că altfel nu există constrângere”. Înainte de a-şi definitiva textul rezoluţiei pe care Franţa o va depune la Consiliul de Securitate al ONU, François Hollande îi primeşte luni dimineaţă la Paris pe secretarul american de Stat, John Kerry şi pe şeful diplomaţiei britanice, William Hague. Parisul speră ca rezoluţia să fie adoptată până la sfârşitul acestei săptămâni. Urmează în viziunea franceză găsirea unei soluţii politice la criza siriană, soluţie din care Bashar al-Assad trebuie scos. Cu alte cuvinte, Hollande cere mai departe “plecarea de la putere a liderului de la Damasc”, autor în opinia sa a “celei mai grave tragedii de la începutul secolului 21”. Cu acest discurs, Parisul speră ca acordul privind arsenalul chimic sirian să nu facă uitată problema numărul unu şi anume soluţionarea unui conflict care a făcut deja peste 110 mii de morţi, de doi ani şi jumătate. Integral adduce RFI
Pe drumul dictaturii.S-a spus că Turcia, deşi condusă de un guvern islamist, ar fi o democraţie. Imaginile documentând hăituirea unor tineri paşnici, vânaţi de poliţişti, transformă această aserţiune într-una tot mai îndoielnică… Un foarte încrâncenat poliţist turc îşi îndreaptă pistolul de gaze lacrimogene spre ochii unei manifestante cu mâinile goale, înveşmântate simplu, într-o rochie roşie, aflate la doar câţiva paşi de el. Pleoapele tinerei femei devin ţinta unui şuvoi de gaze lichide, gaze ţâşnind sub presiune din furtul represiunii. Süddeutsche Zeitung din München a reprodus recent celebra imagine care a făcut înconjurul lumii, documentând brutalitatea ieşită din comun a aparatului 
represiv al guvernului islamist de la Ankara, în frunte cu Tayyp Recep Erdogan.Dar iată că, în Turcia, brutalităţile poliţiei continuă, ca şi protestele care au izbucnit în forţă după uciderea de către forţele de ordine a unui manifestant, de numai 22 de ani. Junele protestatar fusese lovit în cap, în noaptea de luni spre marţi, de o grenadă lacrimogenă lansată de poliţie împotriva demonstranţilor anti-islamişti de la un miting derulat în oraşul Antakya. Transportat la spital, tânărul a sucombat în urma rănii căpătate.În reacţie la protestele pe care le-a iscat peste tot în ţară omorârea lui şi în răspăr faţă de relatările clare şi fără echivoc ale martorilor oculari, poliţia regimului islamist condus de Erdogan a pus în circulaţie o versiune proprie. Potrivit ei, tânărul ucis ar fi “căzut” de pe un acoperiş de unde ar fi “aruncat cu pietre în poliţişti”.Date fiind autoritarismul premierului, precum şi violenţa şi brutalitatea de epocă de piatră cu care aparatul represiv al regimului de la Ankara a intervenit în repetate rânduri împotriva unor proteste paşnice, nu e greu de optat pentru versiunea credibilă a acestor evenimente. Iar această versiune nu e defel a poliţiştilor. Sau a autorităţilor.La urma urmei, dacă, spre a incrimina convingător brutalitatea poliţiei, oamenii prezenţi la faţa locului ar fi vrut să mintă, aşa cum sugerează oficialităţile, aceşti martori oculari ar fi inventat cu siguranţă o cauză net mai sălbatică a morţii tânărului, decât o simplă grenadă lacrimogenă. Dar credibilitatea premierului Erdogan şi a autorităţilor islamiste din subordinea sa tinde oricum, de mult, spre zero. După afacerea “Ergenekon”, un proces mamut, comparat de mulţi cu o gigantică farsă judiciară de tip stalinist, care, în baza unor acuzaţii de conspiraţie a durat ani la rând, dar n-a avut mai nimic în comun cu principiile unui stat de drept, regimul de la Ankara a reuşit să rupă gâtul opoziţiei anti-islamiste. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
