Ştiri Externe: 16 noiembrie 2013 / Jocuri totalitare
| 16/11/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Statele Unite denunţă presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova, susţinând apropierea ţării de UE. Un membru marcant al Senatului SUA şi un oficial de la Departamentul de Stat au denunţat presiunile exercitate de Rusia 
asupra statelor foste sovietice care încearcă să se apropie de UE, criticând interdicţia privind importurile de vinuri din R.Moldova, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty. “Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Belarus trebuie să fie libere să îşi aleagă viitorul. (…) Din nefericire, (…) Rusia a exercitat presiuni considerabile asupra tuturor statelor din Parteneriatul Estic pentru a le descuraja să consolideze relaţiile cu Uniunea Europeană. Am asistat la interzicerea importurilor de vinuri din R.Moldova, la interzicerea ciocolatei din Ucraina, a fertilizatorilor din Belarus, iar lista continuă”, a declarat Chris Murphy, preşedintele Subcomisiei pentru Afaceri Europene din Senatul SUA. În cursul audierii în Senatul SUA, Victoria Nuland, subsecretar de Stat american pentru Afaceri Europene, a notat că Ucraina, R.Moldova şi Georgia au depus eforturi intense pentru a se apropia de UE, în pofida presiunilor exercitate de Rusia. “Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au depus eforturi intense pentru aducerea structurilor judiciare şi a celor de aplicare a legilor aproape de standardele UE şi pentru a pregăti sistemele politice, economice şi energetice pentru o mai mare integrare europeană”, a explicat Nuland. Integral aduce Mediafax
Harta spionajului american în Germania. Un an de zile au încercat jurnalişti de la Süddeutsche Zeitung şi Norddeutscher Rundfunk să descopere câte ceva despre cum folosesc SUA teritoriul Germaniei drept placă turnantă pentru a-şi regla conturile geostrategice. Casa Albă dirijează, din Germania, războaiele în care se implică în Africa; dronele americane sunt pilotate de la Stuttgart şi Ramstein; închisorile secrete ale CIA sunt conduse de la Frankfurt; şi tot de la Frankfurt sunt supravegheate de către agenţii secreţi ai Statelor Unite, şi instituţii ale statului german (şi, cel 
mai probabil, şi forul coordonator al monedei unice europene). “Militar sau informativ, sub acoperire sau fără camuflaj – serviciile secrete americane nu cunosc limite în Germania. Şi Germania? Priveşte. Sau întreabă cu ce poate fi de folos”. Süddeutsche Zeitung, care a început, vineri, 15 noiembrie, un serial de două săptămâni promiţând dezvăluiri despre tot ce s-a putut recolta, jurnalistic vorbind, din preajma lumii secrete a spionajului, sintetizează, în citatul de mai sus, supărarea unei semnificative părţi a opiniei publice germane. Se pare că nu este chiar mic volumul de date culese, de vreme ce, în afara celor două săptămâni de dezvăluiri jurnalistice, se pregăteşte şi o seară specială (28 noiembrie) pe principalul post public de televiziune federal, ARD. Între timp, cine vrea să afle mai repede poate găsi, în librării, cartea “Războiul secret”, scrisă de reporterii care au derulat ancheta jurnalistică. Ascultă tot ce poate fi ascultat; sparg coduri; răpesc inamici şi adversari; filează suspecţi. Tot ce poate fi, uneori cu forcepsul, încadrat în categoria “război împotriva terorismului” face parte din arsenalul serviciilor secrete americane. O fac peste tot în lume, o fac şi în Germania. Nu e un secret şi nu de la Ed Snowden am aflat că Statele Unite recurg la astfel de practici. Autorităţile de la Berlin au fost puse la zid de opinia publică, dornică să afle cât de departe au mers americanii – mai ales după ce s-a aflat că inclusiv telefonul Angelei Merkel s-a aflat sub urmărirea unei unităţi speciale a CIA şi NSA (The Special Collection Service). Oficialii germani se plâng că, deşi au cerut lămuriri de la americani, nu li s-au dat răspunsuri lămuritoare – şi susţin că deţin doar informaţiile culese din presă. Integral la Deutsche Welle
Lovitură la vârful sistemului bancar american: Moody’s retrogradează patru dintre cele mai mari bănci. Moody’s Investors Service a coborât ratingurile de credit a patru mari bănci americane, Morgan Stanley, Goldman Sachs, JPMorgan şi Bank of New York Mellon, consisderând că probabilitatea intervenţiei guvernului SUA în sprijinul acestora într-o situaţie de criză a scăzut, transmite Bloomberg. Agenţia de evaluare financiară a retrogradat cele patru 
bănci cu câte o treaptă, în urma unei evaluări a celor mai mari opt bănci din SUA care a început în luna august. Astfel, ratingul Goldman Sachs a fost coborât de la “A3” la “Baa1”, JPMorgan de la “A2” la “A3”, Morgan Stanley de la “Baa1” la “Baa2”, respectiv Bank of New York de la “Aa3” la “A1”. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii celor patru instituţii financiare au refuzat să comenteze. Moody’s a confirmat totodată ratingurile băncilor Bank of America, Citigroup, Wells Fargo şi State Street Corp. Autorităţile americane de reglementare a sectorului bancar lucrează la un proiect prin care doresc să legifereze restructurarea sau lichidarea ordonată a băncilor, oricât de mari, fără a fi necesară utilizatea de fonduri publice. Astfel, prăbuşirea unei bănci ar genera pierderi pentru investitori şi ar putea presupune convertirea obligaţiunilor în capital. “Considerăm că autorităţile americane de reglementare bancară au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte stabilirea unui cadru credibil de rezoluţie a unei bănci mari ajunse în situaţie de criză. În loc de a utiliza fonduri publice pentru a salva o astfel de instituţie, anticipăm că creditorii holdingurilor bancare vor participa la o procedură de bail-in şi astfel vor suporta cea mai mare parte din povara recapitalizării unei bănci aflate în dificultate”, a declarat într-un comunicat Robert Young, director în cadrul Moody’s. Integral aduce Ziarul Financiar
Ţara care nu mai are răbdare să treacă criza: Armata confiscă produse şi le vinde mai ieftin. Preşedinele Nicolás Maduro a decis că este timpul ca Venezuela să iasă din criza economică pe cont propriu şi a recurs la măsuri extreme pentru a combate ceea ce el numeşte „războiul economic“ început de opoziţie. În cea mai recentă demonstraţie 
de forţă, guvernul venezuelean a ordonat unui renumit lanţ de electronice să schimbe preţurile la un nivel aprobat de guvern. Daka, cel mai mare lanţ de electronice din Venezuela, a fost, prin urmare, ocupat de armată, care a confiscat toate produsele pentru a le vinde apoi la „preţuri corecte“. „Nimic nu trebuie să mai rămână pe rafturi!“, se arată în ordinul prezidenţial. Lanţul de retail, fondat în 2004, aparţine unei familii de origine arabă care a fost legată de ideologia chavistă, însă afilierea cu filosofia fostului preşedinte Hugo Chávez, îmbrăţişată în mod deschis de Maduro, nu i-a ajutat cu nimic. Ceea ce unii au numit „jefuirea sponsorizată de guvern“ a adus în faţa magazinelor mii de venezueleni care sperau să prindă nişte electronice cu preţuri reduse cu 60% până la 90%. O serie de magazine au fost luate cu asalt, potrivit ziarului din Caracas El Universal, ceea ce a determinat intervenţia poliţiei naţionale. Daka a fost doar începutul, însă: Duminică, mai multe magazine de electronice din Caracas au suferit aceeaşi soartă, iar aceste magazine nu vor fi singurele. „Acesta este doar vârful aisbergului a ceea ce intenţionăm să facem cu burghezia“, a declarat Maduro într-un discurs televizat. Potrivit ziarului spaniol El País, proprietarii Daka şi JVG, un alt mare lanţ de retail, au fost arestaţi. Integral aduce Capital.
Procesul împotriva celui mai bogat sârb. La Belgrad a început procesul împotriva directorului companiei Delta Holding, Miroslav Mișkovici, cel mai bogat sârb în momentul de față. Mișkovici și alte zece persoane sunt acuzate de derturnare de fonduri și evaziune fiscală. Multimilionarul Mișcovici, filul lui, Marko, și alți directori de firme și experți financiari sînt acuzaţi că au delapidat peste 150 de milioane de eruro din fondurile firmelor în domeniul construcției de drumuri și evaziune fiscală de peste patru milioane de euro. Procesul Mișkovici trebuie să fie un exemplu cum actualul 
guvern de la Belgrad luptă împotriva crimei organizate. Pentru a putea să se apere în stare de libertate Mișkovici a depus la tribunal o cauțiune de 12 milioane de euro și alte 3,3 milioane euro pentru libertatea fiului său Marko. Procesul împotriva celui mai bogat și influent sârb în perioada postcomunistă se prezinta drept un caz fără precedent. Miroslav Mișkovici a fost arestat pe 12 decembrie anul trecut. A fost eliberat din arest contra cauțiunii de 12 milioane de euro pentru el și alte 3,3 milioane euro pentru fiul Marko. Dosarul Mișkovici însumează 10.000 de pagini, probe și declarații iar rechizitoriul procurorului conține 122 de pagini. În urmă cu o lună Mișkovici a primit o decizie favorabilă de la Tribunalul constituțional din Belgrad că în timpul detenției i-au fost încălcate unele drepturi constituționale. Cine este acest Miroslav Mișkovici în vârstă de 68 de ani? După ce în 1971 a terminat Facultatea de economie s-a angajat la ,,Jugobanka,, din Belgrad. S-a perindat apoi la posturi de director financiar, director adjunct și director general la câteva firme de renume în Iugoslavia titoistă. Sub regimul Miloșevici, la finele anului 1989, devine vicepremier dar în Guvern rămâne doar șase luni. Între timp a înființat firma particulară Delta M- astăzi compania Delta Holding, are anual afaceri în valoare de 700 de milioane de euro și asigură existența a 8.000 de familii. Primele milioane Mișkovici le-a câștigat în timpul sancțiunilor și războaielor în spațiul iugoslav.După căderea lui Miloșevici repede s-a împrietenit cu noua conducere democratică. În aprilie 2001 a fost răpit, se presupune de grupul criminal care l-a asasinat și pe premierul Zoran Gingici. La vremea aceia presa a scris, dar nu s-a adeverit, că și-ar fi recâștigat libertatea pe o sumă de 7 milioane de marci germane. Integral la RFI
Vladimir Putin, pe cale de a interzice contestarea în public a deciziilor sale. Preşedintele rus Vladimir Putin interzice contestarea în public a deciziilor sale, sugerând totodată că cei nemulţumiţi nu au decât să demisioneze. Afirmaţiile liderului de la Kremlin au fost interpretate ca aluzii la premierul Dmitri Medvedev, având în vedere că relaţia 
dintre cei doi oficiali se deteriorează rapid. Preşedintele Vladimir Putin a revenit asupra unui proiect de lege pe care îl susţine şi care autorizează forţele de ordine să deschidă anchete pentru afaceri fiscale, deşi în prezent această putere o are doar Fiscul, Reprezentanţii mediilor de afaceri se tem că această măsură nu va face aduce beneficii statului, ci va favoriza instrumentalizarea anchetelor, transmite Agerpress, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut. Proiectul a fost criticat de mai multe personalităţi din cadrul guvernului şi din sectorul privat, printre aceştia numărându-se şi premierul Dmitri Medvedev, cel care a renunţat în 2011, pe când era preşedinte, la legea asupra căruia a revenit Putin. Actualul premier a retras atunci dreptul forţelor de ordine de a deschide anchete pe probleme fiscale, notează cotidianul economic rus „Vedomosti”. Vladimir Putin a reacţionat dur la la aceste critici şi a cerut joi seara să înceteze orice comentariu în presă. „Sunt nevoit să le reamintesc (celor nemulţumiţi) că există un mod practic de a rezolva problemele înainte ca cineva să vorbească pentru presă”, a declarat preşedintele Putin, citat de Interfax. Integral aduce Adevarul.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
