Ştiri Externe: 14 decembrie 2013 / Un urs duplicitar
| 14/12/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Prima pagina in Europa
“Gazprom este interesată să preia INA”. Conform Poslovni Dnevnik, uriaşa companie rusească de gaze vrea să intre în capitalul companiei petroliere croate INA. Preşedintele director general al Gazprom, Serghei Miller, s-ar fi întâlnit recent cu premierul maghiar Viktor Orbán. Compania petrolieră maghiară MOL, care este deţinută în proporţie de 25% de către statul maghiar, posedă 49% din capitalul INA, iar Gazprom ia în considerare preluarea acţiunilor sale. La rândul său, statul croat deţine 19% din capitalul INA. Cotidianul, care aminteşte că Orbán a ameninţat de mai multe ori că se va retrage din INA, ca urmare a mandatului de arestare emis de Croaţia pe numele directorului său, Zsolt Hernádi, suspectat de corupţie, explică faptul că devenind acţionarul majoritar al INA, Gazprom ar putea-o folosi ca bază pentru a se extinde în sud-estul Europei şi în zona mediteraneană. Sursa: Poslovni Dnevenik
Irlanda. “Noonan dă de înţeles că ar putea reduce impozitul pe venit în timp ce statul iese din planul de 
ajutorare”. Ministrul irlandez de Finanţe, Michael Noonan, a dezvăluit că guvernul se gândeşte să reducă impozitul pe venit pentru unele categorii, în 2015 şi 2016, ca parte a unui efort de a creşte economia şi a de a stimula crearea de slujbe, în timp ce Irlanda se pregăteşte să iasă din planul de salvare pe 15 decembrie. Arătând semnele pozitive din economia irlandeză, Noonan a declarat, pentru The Irish Times că este “prioritatea absolută a guvernului” să creeze noi slujbe, dar a refuzat să dea mai multe detalii legate de o asemenea tăiere a impozitului. El a criticat, de asemenea, personalităţi pe care nu le-a numit, din cadrul troicii UE-FMI-BCE, din cauza lipsei de viziune în modul în care s-au ocupat de salvare, şi s-a plâns că abordarea intransigentă a fostului şef al Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, i-a îngreunat sarcina, ca ministru de Finanţe. Sursa: The Irish Times
Austria: “Ce e nou cu acest vechi guvern”. La mai mult de două luni şi jumătate după alegerile legislative, Austria are un “nou vechi” guvern, constată Die Presse. În 12 decembrie, cancelarul social-democrat Werner Faymann şi vice-
cancelarul Michael Spindelegger (ÖVP, conservator) au anunţat prelungirea marii lor coaliţii, care ar trebui să rămână la putere până în 2018. “Este cea mai austriacă din toate formele guvernamentale posibile”, comentează cotidianul Die Presse, care remarcă faptul că trebuie să fi trăit într-o altă ţară pentru a fi dezamăgit acum – această mare coaliţie este identică cu cea dinainte. […] Marea coaliţie este un guvern care se sprijină pe cel mai mic dominator comun. A fost mereu aşa şi aşa va şi rămâne. Laitmotivul său nu va fi să facă posibile lucrurile, ci să împiedice realizarea lor. Deja dovedit, măcar odată, într-un stil impresionant.Michael Spindelegger va fi ministru al Finanţelor, Sebastian Kurz, tot membru ÖVP, va deveni ministru al Afacerilor Externe, la doar 27 de ani. Die Presse notează totuşi că există unele noutăţi, ca dreptul unui al doilea an, gratuit, la grădiniţă. A fost găsit, în acelaşi timp, un compromis pentru a prelungi, şi după 2016, un impozit de solidaritate aplicat marilor venituri. Sursa: Die Presse
Franţa. “Aceşti tineri care nu-şi mai văd viitorul în Franţa”. “Din ce în ce mai mulţi tineri cu vârste între 18 şi 
35 de ani hotărăsc să se exileze pentru pentru a-şi încerca norocul în ţările cele mai dinamice. Cererile de viză pentru Canada, Statele Unite şi China depuse de tinerii francezi au crescut exponenţial”, constată Le Figaro .O tendinţă care se confirmă şi pentru grupele de vârstă mai mari: cotidianul subliniază că “din cele 1,6 milioane de francezi înscrişi [în registrul mondial al francezilor stabiliţi în afara Franţei] la 30 aprilie 2013, 44% au vârste cuprinse între 26 şi 40 de ani. Motivul pentru care au părăsit Hexagonul este, înainte de toate, de natură profesională”.Într-un editorial, ziarul scrie că: adevărul este că ţara noastră nu-i mai face să viseze pe tineri. Ghemuită asupra ei-însăşi, incapabilă de a se reforma fără dramă pentru a se adapta la lumea modernă, transmite sentimentul penibil de a se complace în conservatorism şi imobilism. Sursa: Le Figaro
Germania. “Kiev face o propunere indecentă UE”. “Ucraina cere un ajutor financiar din partea UE în valoare de 20 de miliarde de euro”, pentru a putea semna Acordul de asociere cu Uniunea, acord pe care preşedintele Viktor 
Ianukovici îl refuzase în timpul summitului de la Vilnius, între 28-29 noiembrie, informează Die Welt. Primul ministru ucrainean, Mikola Azarov, a explicat că “această afacere s-ar putea rezolva printr-un ajutor financiar”.“Ianukovici încearcă să înece peştele pentru a nu admite responsabilitatea pe care o are faţă de actuala situaţie politică” din ţara sa, crede, potrivit Die Welt, guvernul german. În comentariul său, ziarul atacă preşedintele “Ianukovici, acest pişichier”: de mai mult timp, Ianukovici încearcă să atenueze miza financiară căutând noi donatori, care sunt suficient de idioţi pentru a se lăsa păcăliţi de şmecheriile lui. Dacă Bruxelles ajută ţara cu 20 de miliarde de euro, Ianukovici va sfârşi eventual prin a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Cererea este cu tupeu. Ea este echivalentă cu impertinenţă unui om căruia i se oferă un Porsche dar pe care nu-l acceptă decât dacă în plus i se construieşte şi o vilă. Dacă Uniunea varsă cele 20 de miliarde de euro, Kiev va cere aproape imediat şi mai mult. A conta pe Viktor Ianukovici este la fel de sigur ca a conta pe un val de căldură în plină iarnă ucraineană. Sursa: Die Welt
UK. “BCE se va înăspri în privinţa riscurilor obligaţiunilor de stat”. Banca Centrală Europeană (BCE) va face 
presiune asupra băncilor din zona euro pentru a crea rezerve de capital corespunzătoare cu portofoliul lor de obligaţiuni de stat. În felul acesta, încearcă să împiedice creditorii fragili să cumpere datoriile ţărilor cu economii vlăguite de criza euro. Obligaţiunile de stat sunt considerate adesea ca fiind investiţii fără risc, şi totuşi, noile măsuri vor obliga băncile să deţină rezerve de capital proporţionale cu portofoliul lor de obligaţiuni suverane. Măsura va fi introdusă ca parte a “controlului de sănătate” efectuat de BCE asupra celor mai mari 130 de bănci din zona euro, scrie Financial Times, adăugând că – ciclul vicios observat, şi anume băncile care utilizează numerarul acordat de Banca Centrală pentru a cumpăra obligaţiuni de stat, a fost considerat ca fiind parţial responsabil pentru prelungirea crizei financiare din zona euro. Sursa: Financial Times.
Revista Presei de la Deutsche Welle
Duplicităţi ale ursului rus. Ucraina, Rusia şi cuvântarea lui Vladimir Putin constituie subiectul de căpătâi în mass-media apuseană. Stalinismul pur şi dur al dictatorului nordcorean care şi-a executat unchiul căzut în dizgraţie, după un proces înscenat, nu e singura temă asiduu comentată în vest. Ucraina faţă cu Rusia şi discursul rostit de Vladimir Putin 
asupra stării naţiunii, o alocuţiune introdusă de Moscova, acum aproximativ un deceniu, pe model american, reprezintă principalul subiect al presei apusene. „Ursul rus care s-a repezit în Ucraina ca s-o împiedice să se alieze cu UE şi-a prezentat, mai nou, mănuşile de catifea”, relevă ziarul parizian Le Figaro. Potrivit cotidianului conservator francez schimbarea stării de spirit de pe Maidan, piaţa din Kiev care le serveşte drept loc de adunare şi protest ucrainienilor pro-europeni „a convins Moscova definitiv că este cazul să adopte o poziţie ‚accentuat discretă’, după cum o descrie un diplomat rus”. În consecinţă, Putin a declarat joi că „Moscova nu va sili pe nimeni la nimic”. Comentatorii occidentali nu-l cred nici cât negru sub unghie. Cum nu-l cred nici pe liderul ucrainean. „Adversarii lui Ianukovici şi demonstranţii de la Kiev s-au văzut nevoiţi în repetate rânduri, în ultimele zile, să constate că responsabilii una spun şi alta fac”, scrie, revoltat, ziarul berlinez „tageszeitung”. Mai întâi „s-a spus că nu se va recurge la violenţe contra manifestanţilor, ceea ce n-a împiedicat apoi puterea de stat să-şi trimită unităţile speciale să lovească în protestatari”. Acest guvern (al preşedintelui Ianukovici) „nu merită încredere”, mai scrie acelaşi ziar german, care explică simplu sensul pendulărilor liderului de la Kiev între brutalităţi şi promisiuni, între Rusia şi UE ca tot atâtea tentative „de a câştiga timp spre a supravieţui politic până la sfârşitul crizei”. Insolit în peisajul mediatic apusean se arată ziarul Neues Deutschland. Fostul organ al partidului comunist estgerman pledează împotriva revendicărilor pro-europene „ale opoziţiei ucrainene şi ale susţinătorilor lor militanţi verbal, din occident, de la ziarul (de centru-dreapta) Bild, la Bruxelles şi SUA”. Mişcat (însă doar în sens ironic) de „bunătatea cu care Putin încearcă să atragă Ucraina” se arată Wetzlarer Zeitung. Ziarul evidenţiază modul în care Putin crede că valorile pe care le consideră ruseşti le-ar fi „superioare valorilor occidentale”. Integral aduce Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
